4/1/2020 Hemoragiile digestive – rezidentiat

★ INDEX  DENUMIRI

MUST KNOW

 HEMORAGIILE DIGESTIVE

 HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

 tablou clinic

 explorări paraclinice

 diagnostic

 principii de tratament

 tratamentul HDS în situaţii de urgenţă

 Hemoragia din UGD

 Hemoragia din varicele esofagiene

 Hemoragia din ulcerele de stres

 Alte leziuni digestive superioare hemoragice

 HEMORAGIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂ

H (HDI)

Sursa de hemoragie o reprezintă segmentele tubului digestiv de sub unghiul

duodeno-jejunal (intestin subţire, colon, rect, anus).

HDI care necesită internare reprezintă în general 1% din toate internările în

SUA. Ele apar mai frecvent la sexul masculin şi la vârstnici (la care predomină
diverticulii colici, neoplasmele colorectale şi vasculopatiile).

med.ipocrit.ro/index/chirurgie-generala/hemoragiile-digestive/ 1/4
4/1/2020 Hemoragiile digestive – rezidentiat

E ★ INDEX  DENUMIRI

Cauzele HDI sunt multiple şi pot fi clasificate în funcţie de segmentul

MUST KNOW
digestiv ca sursă, sau după patogenie:
inflamatorii (rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn, enterita rădică
etc.)
infecţioase (enterocolite, diverticulite)
coagulopatii de orice natură
malformaţii (angiodisplazii, fistule arteriovenoase etc.)
vasculare (infarct enteral)
traumatice (accidentale, endoscopice)
tumorale (tumori benigne şi maligne)
idiopatice şi altele (diverticuloză, hemoroizi, fisuri anale, fistule
perianale etc.).

Probabil sângerările anorectale din fisuri şi hemoroizi sunt cele mai

frecvente, dar de obicei sunt sporadice, de mică intensitate şi nu necesită internare,
astfel încât incidenţa lor reală nu este cunoscută.

În schimb, cauzele cele mai frecvente ale hemoragiilor care necesită

internare sunt:
diverticuloză colică
bolile inflamatorii intestinale
hemoroizii
cancerele colorectale
angiodisplaziile
(nu neapărat în această ordine a frecvenţei).

HDI se poate manifesta sub forma:

melenă, când sursa este pe intestinul subţire sau colonul drept
hematochezie în caz de sângerare abundentă
rectoragie când leziunile sunt localizate pe colonul stâng şi rect

Hemoragiile acute inferioare sunt de obicei mai puţin dramatice ca cele

superioare şi cele mai multe sunt autolimitate. În afara hemoragiei, tabloul clinic
este foarte variat cuprinzând simptome şi semne ale afecţiunii de bază şi ale
comorbidităţilor.

Examenul obiectiv poate surprinde paloarea mucotegumentară, eventual o

formaţiune abdominală palpabilă, iar tuşeul rectal o tumoare rectală sau alte

med.ipocrit.ro/index/chirurgie-generala/hemoragiile-digestive/ 2/4
4/1/2020 Hemoragiile digestive – rezidentiat

modificări patologice.
★ INDEX  DENUMIRI

D
MUST KNOW

Depistarea patologiei care a determinat HDI se bazează atât pe istoricul bolii,

care oferă detalii foarte importante, cât şi pe investigaţiile paraclinice, dintre care
colonoscopia este “gold-standard”-ul în depistarea leziunilor colorectale.

Irigografia, în special cea cu dublu contrast, este de asemenea o investigaţie

foarte utilă în anumite cazuri.

Pentru investigarea intestinului subţire push-endoscopy şi videocapsula

endoscopică sunt metodele de bază.

Tomografia computerizată, IRM, ecografia abdominală şi transrectală sunt,

de asemenea, instrumente foarte utile în diagnostic.

Colonoscopia virtuală este o metodă neinvazivă de explorare a colonului,

însă utilizează radiaţiile ionizante şi nu permite prelevarea de biopsii.

Rareori este necesară angiografia viscerală diagnostică sau utilizarea de

hematii marcate radioizotopic, fiind indicate în hemoragiile oculte sau recidivate
fără o cauză evidentă.

Tratamentul HDI diferă mult în funcţie de etiologie. În acest sens există boli
care se pot trata cu succes conservator medicamentos (colite, coagulopatii, fisuri
anale etc.), dar marea majoritate necesită hemostază intervenţională
endoscopică, chirurgicală sau angioembolizare.
La toate acestea se adaugă tratamentul şocului hemoragic şi al
comorbidităţilor atunci când există.

Tratamentul chirurgical se referă în general la rezecţii intestinale mai mult

sau mai puţin extinse, în limite de securitate oncologică în cazul tumorilor, în
funcţie de localizarea şi natura leziunilor.

Hemoragia diverticulară colică apare la persoane în vârstă fiind de obicei

autolimitată, dar severă şi recidivantă. Tratamentul endoscopic (electrocoagulare
bipolară, injectare de epinefrină, hemoclipuri) este de preferat atunci când sursa
este clar evidenţiată. Dacă endoscopia nu pune în evidenţă sursa de sângerare, se
poate recurge la angiografie şi embolizare. Tratamentul chirurgical constă în
rezecţia segmentului de colon afectat (sursa trebuie să fie clar stabilită) sau
colectomie subtotală care reduce la zero recidivele, dar este grevată de riscul
mortalităţii mai mari la pacienţi vârstnici, taraţi. 
med.ipocrit.ro/index/chirurgie-generala/hemoragiile-digestive/ 3/4
4/1/2020 Hemoragiile digestive – rezidentiat

P ★ INDEX  DENUMIRI

Mai mulţi factori contribuie MUST

la creşterea
KNOW mortalităţii în cazul hemoragiilor
severe şi recidivante incluzând vârsta înaintată, bolile asociate, ischemia intestinală
şi instabilitatea hemodinamică.

 H E M O R A G I I D I G E S T I V E O C U LT E Ș I O B S C U R E


med.ipocrit.ro/index/chirurgie-generala/hemoragiile-digestive/ 4/4