DISCIPLINA: PUERICULTURA,PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

ASTMUL BRONSIC

1
PLANUL LECTIEI

1.DEFINITIE

2.ETIOLOGIE

3.PATOGENIE

4.TABLOU CLINIC

5.CLASIFICARE

6.DIAGNOSTIC

7.TRATAMENT

2
1.DEFINITIE

=boala inflamatorie cronica, obstructiva si difuza a cailor respiratorii inferioare,

caracterizata:

clinic prin episoade recurente si reversibile de :

wheesing

dispnee paroxistica expiratorie

senzatie de constrictie toracica

tuse in special noaptea sau dimineata devreme

si functional prin:

- obstructie a fluxului aerian reversibila spontan sau prin tratament

- hiperreactivitate bronsica-constrictia bronhiilor la contactul cu alergenii care

nu produc modificari similare la subiectii sanatosi.

Este cea mai frecventa boala respiratorie cronica a copilului.

-afecteaza 5-10% dintre copii si adolescenti.

-50% au prima criza < 5 ani

ETIOLOGIE

La copii astmul bronsic este in majoritatea cazurilor extrinsec, declansat de

alergeni specifici;este insotit adesea de eczeme sau rinite.

Factori favorizanti:

-particularitatile morfo-functionale care favorizeaza obstructia

-imaturitatea fibrelor musculare netede

-hiperplazia glandelor mucoase cu hipersecretie de mucus

-imaturitatea sistemului pulmonar

3
-antecedentele perinatale sau postnatale: ventilatie asistata, aspiratia de lichid
amniotic

-poluarea mediului ambiant, fumatul pasiv

-RGE-in 20-30% din cazurile de astm bronsic la copil

-conditii socio-economice deficitare

2.Factori declansatori ai astmului bronsic sunt:

a)Factori genetici: apare la copii cu teren atopic, in familiile carora exista cazuri de
atopii(astm, dermatita atopica, alergii)

b)Factori de mediu(triggeri)

praf, fulgi, acarieni, pene, polen, aer rece, ceata, fum;

efort fizic, stress, ras, plans;

infectii virale si bacteriene;

alergeni alimentari, medicamente.

3.PATOGENIE

a.Hiperreactivitatea bronsica –se traduce printr-un raspuns bronhoconstrictor

exagerat la o varietate de stimuli; aceasta se poate masura prin teste de provocare .

Principalul factor care contribuie la instalarea hiper reactivitatii bronsice este

inflamatia cailor aeriene, fapt sustinut de corelatia dintre markerii inflamatori din
caile aeriene si severitatea hiperreactivitatii.

b.Obstructia cailor aeriene(limitarea fluxului de aer)

Aceasta obstructie se produce prin urmatoarele mecanisme:

1. Bronhoconstrictia acuta
-alergenii pot provoca bronhoconstrictie acuta prin eliberarea mediatorilor
chimici din mastocite.(histamina, leukotriene, prostaglandine,etc).
-aspirina poate declansa o criza de astm prin alterarea baslantei intre produsii
de sinteza ai enzimelor ciclooxigenaza/lipooxigeneza.

4
-substantele iritante aerul rece, frigul –pot duce la limitarea fluxului de aer prin
mecanisme incomplete elucidate.
2.Edemul cailor aeriene-atat mediatorii eliberati din clasa histamine , cat si
produsii din clasa leucotrienelor induc hipersecretie de mucus si cresteresa
permeabilitatii capilare; in consecinta peretele se ingroasa , devine mai rigid si
interfera cu fluxul de aer.
3. Hipersecretia de mucus-contribuie la severitatea si caracterul cronic al
simptomelor din crizele de astm
4. Remodelarea cailor respiratorii-se datoreaza schimbarilor din structura
acestora, ca urmare a unui process inflamator cronic si severs a proceselor de
reparare continua.

4.TABLOU CLINIC

Semne sugestive pentru astm

-episoade frecvente de wheezing (> de 1 episod/luna)
-tuse + wheezing induse de activitati fizice
-absenta variatiilor sezoniere a wheezingului

Semne predictive pentru astm:

-wheezing inainte de varsta de 3 ani
-prezenta unui factor major de risc (antecedente familiale de astm )
-2 dintre factorii de risc minori:
-eozinofilie
-wheezing fara tuse
-rinita alergica
Debutul:
in primii 3 ani de viata;
poate fi brusc , dar cel mai frecvent este precedat de o perioada prodromala de
cateva ore sau zile , manifestata cu rinoree, stranut, prurit.
Perioada de stare:
-wheesing;
-dispnee expiratorie cu expir prelungit;
-sete de aer, batai ale aripilor nazale;
-cianoza ;
-hipersudoratie;
-tahipnee, tahicardie;
-tuse frecventa , uscata , chinuitoare;
-agitatie, oboseala, dureri abdominale, varsaturi.

5
Examenul clinic obiectiv :
Inspectie:
pozitie sezanda (ortopnee) cu angajareauschilor respiratori accesorii;
tahipnee.
Percutie:
hipersonoritate difuza si diafragm coborat
aria matitatii cardiace disparuta
Auscultatie
-expir prelungit
-murmur vezicular diminuat
-raluri uscate sibilante , predominent in iexpir , care eventual se pot auzi
si la distanta (wheezing)
-raluri ronflante si raluri subcrepitante ( in hipersecretia bronsica mai
avansata).
In timpul perioadei de stare poate aparea o agravare sub tratament sub forma
de insuficienta respiratorie, manifestata prin:
-retractie toracica inspiratorie severa
-wheezing si murmur vezicular abia perceptibile
-torace hiperinflat cu miscari minime
-hipoxemie severa, cianoza marcata,
-deshidratare
-acidoza metabolica, agitatie, anxietate, pierderea constientei.

5.CLASIFICARE

a) In functie de severitate

Tip Crize de astm Accese nocturne VEMS

Intermitent < 1 data/sapt ≤ 2 ori/luna 20%
asimptomatic intre
crize

Persistent usor > 1 data/sapt dar < > 2 ori/luna 20-30%

1 data /zi
Persistent Zilnic, crizele pot > 1 data /sapt >30%
moderat afecta activitatea
Persistent sever Permanent, frecvent > 30%
activitate fizica
limitata

6
 b)Clasificarea AB in functie de nivelul de control

Controlat total Controlat partial Necontrolat

Crize de astm Lipsesc >2 episoade/sapt.
≤2 episoade /sapt
Limitarea lipseste prezenta
activitatii
Accese nocturne lipsesc prezente
Necesitatea Lipseste > 2 epis./sapt. 3 sau > criterii
tratamentului de ≤2 epis./sapt. pentru astm
urgenta controlat partial
in orice
saptamana
Functia normala Indici micsorati
pulmonara
(VEMS)
Exacerbari lipsesc ≥1 exacerbare/an 1 exacerbare
/saptamana

6.DIAGNOSTIC

Diagnostic pozitiv se stabileste pe:

1.Date anamnestice

Antecedente heredo-colaterale:astm bronsic la parinti

Antecedente personale : tuse predominent nocturna, wheesing, dispnee expiratorie

2. Tablou clinic

-wheesing;

-dispnee expiratorie cu expir prelungit;

-tuse, predominant nocturna

7
3. Investigatii paraclinice

a. Spirometria =Masurarea functiei pulmonare cu evidentierea

obstructiei bronsice variabile in timp si dupa administrarea bronhodilatatoarelor.

-raportul VEMS/CVF→scaderea raportului→obstructie bronsica

→reversibilitatea obstructiei dupa administrarea unui

bronhodilatator sau corticosteroid este caracteristica astmului!

b. PEF=debit expirator de varf = masurarea functiei pulmonare; reducerea

functiei pulmonare=astm bronsic ;nu confirma existenta obstructiei.

c. HRB= masurarea modificarii VEMS dupa administrarea pe cale

inhalatorie de metacolina sau histamina in concentratii crescande→scaderea
VEMS cu 20% fata de valoarea initiala.

Obiective imediate – bronhodilatatie cu repermeabilizarea cailor respiratorii.

Obiective pe termen lung

-suprimarea procesului inflamator cronic;

-prevenirea contactului cu factorii declansatori.

7.TRATAMENT

Tratamentul la domiciliu

-β-2 –agonisti cu actiune scurta: SALBUTAMOL;BRYCANIL;BEROTEC – pe

cale inhalatorie –spray , spacer, -2 pufuri , inhalatii de 3 ori , la interval de 20
minute , apoi la 1 ora , respectiv 4-6 ore.

Per os se poate administra Salbutamol (Ventolin) -0,2-0,3 mg./kgc/zi , divizat in 3

prize;

8
-Corticosteroizi -cand evolutia este nefavorabila , daca inhalatiile sunt necesare la
intervale <3-4 ore se administreaza Prednison 1-2mg/kgc/zi in 2 prize sau
Metilprednisolon (Medrol) 0,5 mg/kgc/zi in 2 prize;

-Teofiline -Teofilin retard- 10-15 mg/kgc/zi in 2 prize, la 12 ore interval

Tratamentul exacerbarilor - in spital

Oxigenoterapie;

nebulizare de β -2-agonisti;

cortico steroizi i.v.;

anticolinergice –nebulizare cu Ipatropium bromid-Atrovent ;

corectarea echilibrului acido-bazic;

tratamentul I.C.;

ventilatie mecanica.

Tratamentul de fond –se adreseaza procesului inflamator cronic si indepartarea

alergenelor si se face in trepte in functie de controlul simptomelor.

Treapta 1 —manifestari suficient de rare, nu necesita tratament cronic zilnic;

• β-2- agonisti inhalatori cu actiune de scurta durata=salbutamol, terbutalina,

fenoterol;

•bromura de ipatropium(Atrovent);

•teofilina retard.

Treapta 2 -1 singur medicament de control

• Corticosteroizi inhalatori (CSI) in doza mica sau Antagonisti de

leucotriene( Montelukast-Singulair)

Treapta 3

•CSI in doza mica , medie sau mare, + Singulair oral sau

9
•CSI doza mica+β -2- agonisti cu actiune lunga sau

•CSI doza mica+ Teofilin retard

Treapta 4

•CSI doza medie sau mare=β -2- agonisti + Singulair sau

•CSI doza medie + Teofilina retard

Treapta 5 -Treapta 4+ CS oral

Medicatia pe termen lung la copii-regula celor 2:

- au simptome de cel putin 2 ori/saptamana

- se trezesc noaptea din somn din cauza crizelor de astm de cel putin 2 ori/luna

- folosesc > 2 recipiente pentru medicatie cu actiune rapida /an.

Programul pentru prevenire si educatie in astmul bronsic (PPEAB) recomanda

tratament cu medicatie de lunga durata pentru sugari si copiii mici care:

- necesita constant tratament pentru simptome de cel putin 2 ori/saptamana

- au episoade acute severe , mai des de 1 data la 6 saptamani si acestea necesita

administrarea unui bronhodilatator inhalator mai des de 4 ori in 24 ore.

- au episoade acute > 3 ori/an , dureaza > 1 zi , afectand somnul

- au un istoric familial de dermatita atopica sau au doua din urmatoarele

simptome:

•wheesing neasociat cu episoade de raceala

•rinita alergica

•eozinofile crescute

10
Tratament recuperator(recuperare respiratorie)

Kinetoterapia

♦posturi pentru usurarea respiratiei:

-in decubit dorsal cu o perna mica sub cap, membrele superioare relaxate pe pat,
pe langa corp, genunchii flectati la 45-60 ° pe o perna, plantele pe pat.

-pozitia ,,mahomedana’’

♦posturi de drenaj bronsic

♦vibratii executate pe expiratie

♦tapotament pulmonar

♦gimnastica respiratorie

♦balneoterapie

♦accelerarea fluxului expirator

11
12