USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.

: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 1 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:

Problemă de situație Nr. 1

Copil A., nou-născut, talia 50cm, greutatea – 3000 g.

Anamneza: Sarcina1, Nașterea 1, sarcină necomplicată, operație cezariană la cererea mamei la 38 săptămâni
de gestație, adaptare postnatală necomplicată. La 6 ore de viață apare cianoză periferică, timpul de refacere
capilară prelungit, saturația oxigenului 79% - transferat în condiții de incubator în secția RTI nou-născuți.
Necesitățile în O2 în creștere. La 8 ore de viață copilul este intubat și ventilat mecanic. A 2-a zi are loc
creșterea necesităților în concentrații înalte de FiO2 de la 80% până la 100% cu introducerea ulterioară a
surfactantului. Efect pozitiv pe termen scurt. A fost inițiat tratamentul cu combinaţie din 2 antibiotice de
prima linie și pentoxifilină, la a 4 zi starea copilului suportă o ușoară ameliorare, continuă
tratamentul. La a 8-a zi a putut fi extubat, externat la a 17-a zi. Dezvoltarea neurologică normală la vârsta
de 2 ani.
Examenul obiectiv:
Investigații de laborator: prima zi – PCR 0mg/dl, I/T 0.1, trombocite 280.000/µl, leucocite 18.000/µl, IL 6
65 pg/ml. Ziua a doua: creștere de coci gram pozitivi în hemocultură. PCR-11mg/dl, I:T 0.4, IL-6 380pg/ml,
trombocite -220.000/µl, leucocite-17.000/µl.
Investigații instrumentale: ECO doppler cardiac: hipertensiune pulmonară, CAP cu șunt bidirecțional, fară
defecte complexe cardiace.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv

Septicemie la nou-născut cu etiologie neindentificată. Detres sindrom

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise în

enunțul cazului
Manifestarile din partea s/s respirator: cianoză periferică, timpul de refacere capilară prelungit,
saturația oxigenului 79%; Necesitățile în O2 în creștere; creșterea necesităților în concentrații înalte
de FiO2 de la 80% până la 100%
Manifestările din partea sistemului cardiovascular: hipertensiune pulmonară, CAP cu șunt bidirecțional,
fară defecte complexe cardiace.

3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor:

Monitorizarea parametrilor vitali la fiecare 5-10 min- TA, Ps, frecv resp., 0T, refacerea capilară

Evaluare scorului Abgar- p/u a compara datele de la naștere și eventualele , p/u a determina
evaluarea stării capilarelor.

Obiectiv: inspecția – teg. cianoză periferică, schimbări din partea altor s/s și organe care se pot
evidenția ulterior
Palpația: cut.tor. ne poatre evidenția date privind tippul respirației;
Ausculktație : S/S Resp.- apnee, murmur vezicular dimunuat;
S/S CVS- tahipneem se pot evidenția sufluri supraadăugate
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 2 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:
Consultatia specialiștilor de profil: la necesitate
Evaluarea ECG și O2- la necesitate

4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

Analiza generală a sîngelui: cu evaluarea indicilor (Hb, Er., Leu., Trombocitelor, formula
leucocitară, VSH);
Analiza biochimică a singelui: cu evaluarea indicilor (ALAT, ASAT, bilirubina,creatinina,
proteina C, etc);
Hemocultura- evaluarea titruklui bde bacterii G+
Antibioticigrama – p/u astabili sensibilitatea sau rezistența unei bacterii față de un antibiotic, care
este preconizat a fi folosit în tratament.
Urocultura- cu scop de a exclude infecția tractului urinar
Coprocultura( în cazul prezenței unei diarei muco-purulente sau sangviolente)
Reacția polimerazică în lanț- calcularea Leuc. și diferența lor
LCR în caz de suspecţie la meningită

5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

ECG –pentru evaluarea starea cordului ;

USG pentru exluderea patologie organele interne;
Examenul radiologic- radiografia c/t trebuie efectuată la toți copii cu SDR sau apnee;
Puncția lombarră(LCR în caz de suspecţie la meningită)- p/u determinarea patologiei s/s nervos , ca meningita
bacteriană, meningoencefalita virală . SE EFECTUEAZĂ DUPĂ 72h DE LA NAȘTERR!!!!
TC/RMB- în caz de schimbări la ex. Neurologic.

6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui

• Asfixia neonatală - clinic apar paliditatea, cianoza care dispare la administrarea de oxigen,
insuficiență respiratorie, bradicardie, PVC normală.
• Galactozemia- Debut de la naştere cu vărsături, lipsa progresiei ponderale, diateză hemoragică, tablou de
septicemie. Tardiv: ciroză, întîrziere mintală, cataractă
 Anemie severă: suficientă p/u a scădea conținutul de O 2 al sîngelui pînă la un nivel critic , în urma
hemoragiei severe sau a unei boli hemolitice;
 Anomalii congenitale (pulmonare sau cardiace) sau genetice
 Șoc sever- ca rezultat al unei infectii grave, generalizate, pierderea masivă de sînge, hemorage
intracraniană sau adrenală.

7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui

Luind in considerarea anamneza-operația cezariana,apariția precoce a cianoza,scaderea saturația

oxigenului 79%, efect pozitiv de la tratament cu surfactant,ventilația mecanica,crestere\a
PCR,I/L,I/T,hemocultura pozitiva,schimbari la ECO doppler cardiac: hipertensiune pulmonară, CAP
cu șunt bidirecțional, fară defecte complexe cardiace diagnoza definitiva este:
Septicemie precoce a nou-născutului condiționată de coci G+

8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui

Antibioterapie
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 3 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:
Antibioticele folosite înainte de rezultatul culturilor sunt antibiotice cu spectru larg:
Ampicilină: 150 mg/kg/zi, i/v, la 12 ore;
Gentamicină: 2,5 mg/kg/doză, i/v la 12 ore, 18 ore, 24 ore în funcţie de gradul prematurităţii şi de afectarea
renală54
Durata tratamentului: -10-14-21 zile, funcţie de atingerea meningiană; 4-6 săptămîni - în afectarea
osteoarticulară.
Antibioticoterapia se va sista în funcție de rezultatele hemoculturii!!!!
După sistarea antibioticoterapiei e de droit ca copilul să rămînă sub supraveghere încă 48 ore!!!

Tratamentul cu surfactant postnatal pentru a reduce necesitatea de oxigen suplimentar și VAP

Tratament simptomatic, suportiv: Menţineţi confortul termic (incubatoare).
Aport hidroelectrolitic şi nutritiv adecvat, pînă la hidratare, apoi alimentare parenterală.
Monitorizaţi: FC, FR, TA, diureza, SaO2, BAB, ionograma, creatinina, ureea.
Oxigenoterapie în funcţie de PaO2. 33 C).). D). Terapia SCID:(vezi protocolul respectiv).
Imunoterapia. - Imunoglobulinele se administrează ca atare, i/v sub monitorizare atenta în timpul infuzării
Alimentaţia corectă - alăptarea exclusivă; îngrijirea conform standardelor.

9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază

RP.: Pulb. Ampicilini 0,5

D.t.d. Nr 10
S. de administrat 0,5-1 gr de 4 ori pe zi intramuscular

10. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

Diagnosticul de sepsis neonatal se stabileşte în baza manifestărilor bolii (febra sau hipotermia, conştiinţa, tulburările
neuro-vegetative (respiratorii, cardiace, cianoză), tulburări vasomotorii (accese de paloare, piele surie), semne ce
pledează pentru o suferinţă infecţioasă, semne fizice pe care medicul le evidenţiază în timp

Tratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiază copilul Dvs. trebuie să ia în considerare necesităţile şi
preferinţele sale personale şi aveţi dreptul să fiţi informat deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care
vă tratează
Pacienţii cu SN fără complicaţii: Examinaţi la 2-3 săptămîni după debutul bolii, după externare; Supravegheaţi timp
de 1 an după debutul bolii. · Pacienţii cu SN sever şi complicaţii foarte severe: Supravegheaţi 2-3 săptămîni după
debutul bolii, după externare; Supravegheaţi timp de 1-3 ani după debutul bolii, după externare. Notă: SN asociat cu
boli concomitente necesită supraveghere suplimentară în funcţie de recomandările pentru supravegherea bolilor
asociate.
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 4 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:

Problemă de situație Nr. 3

Copil M., 5 ore de viață, talia 50 cm, greutatea 2880 gr.
Acuze: icter sclerotegumentar.
Anamneza: Fetiță născută de la sarcina III, nașterea I, la termenul de 40 săptămâni, naștere per vias
naturalis, masa la naștere 2900 gr, talia 50 cm, perimetrul cranian 33 cm, perimentrul toracic 32 cm, Scor
Apgar 8/8p. Mama cu anamneza obstetricală complicată (2 avorturi medicale). Sarcina actuală a decurs
fiziologic. Mama are grupa I(O) Rh pozitiv. Copilul grupa III (B) Rh pozitiv.
Examenul obiectiv: Starea generală a copilului este satisfăcătoare. Copilul este liniștit. La examinare
reacționează adecvat. Se aplică la sân, tolerează alimentarea. La examinare- hipertonus muscular în grupele
flexori. Reflexele neonatale se declansează. Tegumentele curate, icterice. Icter Kramer gr III. Cardio-
respirator copilul este stabil. Abdomenul moale. Ficatul, splina fără particularități. Scaun present colorat
galben, micții libere urina transparentă.
Investigații de laborator:
- Din sângele ombelical; hemoglobina- 170 mmol/l, eritrocite- 3,2x109, reticulocite-8x1012, bilirubina–70
mkmol/l.
- Peste 5 ore de la naștere: hemoglobina-165 mmol/l, eritrocite-3,1x10 9, reticulocite- 10x1012, bilirubila
serică – 112 mkmol/l. (creșterea pe oră 8,4mkmol/l)

1. Formulați diagnosticul prezumtiv

Icter neonatal.Boala hemolitica a nou-născuțelor

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise în enunțul

cazului
Datele anamnestice- mama cu anamneza obstetricală complicată (2 avorturi medicale).,
Acuze: icter sclerotegumentar;
Tegumentele curate , icterice. Icter Kramer gr III
Abd. Moale , ficat , splină fără particilarități
Bilirubina serică – 112 mkmol/l (creșterea pe oră 8,4 mkmol/l) la 5 ore de la naștere

3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor

Anamneza neonatală: infecție , predispunere familiară, alimentare tardivă , exclusivă la sîn.

Anamneza maternă: mama cu anamneza obstetricală complicată (2 avorturi medicale).,
Acuze : icter sclerotegumentar;
Inspecția: curate , icterice. Icter Kramer gr III
Palparea abd.: Abd. moale , ficat , splină fără particilarități
Din sîngele ombelical: bilirubina serică – 112 mkmol/l (creșterea pe oră 8,4 mkmol/l)

4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

Analiza generală a sîngelui: se determină GR. Sanguină , Rh, HB, Er., Reticolocitele, Leuocitele,. Se
determină în primele ore de viață și în dinmincă, , la 24h, la 72 h, la a 7 zi de viață și inclusiv pînă la strea de
în sănătoșire a copilului.
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 5 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:
Analiza biochimică a sîngelui: ALAT, ASAT, Bilirubina, Proteina C reactivă care se evaluează după 12
ore de viață;
Analiza generală a urinei: cu scop de evaluare a tractului urinar;
Scala Kramer – Kramer a împărțit corpul in 5 zone cefalocaudale ale icterului ce corespunde nivelului
bilirubinei serice probabile

5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

NSG transfontanelară,
TC/RMN în caz de: schimbări la examenul neurologic, persistenţa CN;
USG : determ. Dismetrul ficatului și splinei în dinamică

6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui

7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui

Pe baza de anamneza- mama cu anamneza obstetricală complicată (2 avorturi medicale),semne clinice- icter
sclerotegumentar, Icter Kramer gr III,datele instrumentale și laborator-- Din sângele ombelical;
hemoglobina- 170 mmol/l, eritrocite- 3,2x109, reticulocite-8x1012, bilirubina–70 mkmol/l.
- Peste 5 ore de la naștere: hemoglobina-165 mmol/l, eritrocite-3,1x10 9, reticulocite- 10x1012, bilirubila
serică – 112 mkmol/l. (creșterea pe oră 8,4mkmol/l diagnoza este:
Boala hemolitica a noua-nascuților pe sistema de ABO forma icterica

8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui

Fototerapia poate fi eficientă în scăderea valorilor serice ale bilirubinei.
În cazuri severe, administrarea intravenoasă a imunoglobulinei poate fi de ajutor prin reducerea ratei hemolizei și a
necesității transfuziei de schimb.
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 6 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:
În unele cazuri pot fi necesare transfuzii de schimb cu sânge compatibil cu grupa ABO și Rh pentru a corecta valorile
periculoase de anemie sau hiperbilirubinemie. Indicațiile pentru această procedură sunt similare cu cele descrise
anterior pentru boala hemolitică cauzată de incompatibilitatea după Rh.
Unii nou-născuți cu boală hemolitică după ABO pot necesita transfuzia de masă eritrocitară la vârsta de câteva
săptămâni din cauza anemiei hiporegenerative sau lent progresive.
Monitorizarea post-transfuzională a hemoglobinei sau hematocritului este esențială la nou-născuții cu boală
hemolitică după ABO.

9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază

Rp.:Fenobarbital 0,0005
Dtd n 10 in pulvis
S.Cîte 1 de ori pe zi

10. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

După externare: planul de îngrijire postspitalizare. a. Informarea părinţilor: părinţii trebuie avertizaţi că nou-născuţii
afectaţi, fie că au avut sau nu anemie la naştere (în special cei ce au primit una sau mai multe transfuzii intrauterine),
prezintă risc crescut de a dezvolta anemie semnificativă clinic în primele 3-4 luni de viaţă. Copiii lor au nevoie de
determinări săptămînale de hematocrit, hemoglobină şi reticulocite şi vor primi transfuzii simple cu 20-25 ml de
concentrat eritrocitar/kg în cazul, în care apar simptome clinice, Hb scade sub 6-7 g%, fără reticulocitoză, adică,
numarul de reticulocite ramîne sub 1% (sau modul în care se poate consulta prin telefon cu unul din membrii echipei
de TI neonatală. Pacienţii cu IN de gravitate medie trebuie: ü examinaţi la 2-3 saptamîni după debutul bolii, după
externare; ü supravegheaţi timp de 1 an după debutul bolii. · Pacienţii cu IcterN, KN severe şi foarte severe trebuie: ü
supravegheaţi 2-3 săptămîni după debutul bolii, după externare; ü supravegheaţi timp de 1-3 ani după debutul bolii,
după externare.
 USMF “Nicolae Testemiţanu” RED.: TEMA 3
Departamentul Pediatrie
DATA: 24.05.21
Facultatea Medicină Preventivă
Pag. 7 /7
MP1701- BODRUG NICOLETA
:

11. Formulați diagnosticul prezumtiv

12. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise în enunțul
cazului
13. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor
14. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele
15. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele
16. Diagnostic diferențial și argumentarea lui
17. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui
18. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui
19. Prescrierea rețetei medicamentului de bază
20. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.