CATEDRA DE MANAGEMENT ȘI PSHIOLOGIE

ȘEF DE CATEDRĂ D.H.Ș.M., PROFESOR UNIVERSITAR- LARISA SPINEI

Direcția
management al
urgențelor de SP

Elaborat : studenții anului V, grupa MP1701 Bodrug Nicoleta, Iepure Ion

Verificat : Ferdohleb Alina, conferenţiar universitar
 CUPRINS:
 MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

 PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN

CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ
MEDICALĂ URGENTĂ

 OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI

MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
 STRUSTURA SISTEMULUI
 MANAGEMENTUȘ URGENȚELOR ÎN SĂNĂTATE
PUBLICA

page 2
SUBDIVIZIUNILE ANSP
https://ansp.md/
CAPITOLUL 1

MEDICINA
DE URGENȚĂ -
ISTORICUL DEZVOLTĂRII ȘI
PRINCIPII DE ORGANIZARE
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Conceptul medicinei de urgență, ca și medicina

în general, e/e vechi și a părut odată cu
omenirea. În trecut , oamenii reacționau la
urgențele medico-chirurgicale prin rugăciuni și
cîntece chemînd în acest mod idolii religioși cu
forțele lor supranaturale să-i vindece ,
exprimîndu-și în așa fel dorința de a îmbunătăți
starea celor suferinzi și a le face viața mai
bună.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Baronul Jean-Dominique Larrey , chirurgul principal în

armata lui Napoleon, a organizat în 1792 primul corp
medical armat, instruit în acordarea primului ajutor și
evacuarea răniților cu brancarde și alte mijloace
pentru transport.
• Războaiele din ultimile secole au impus chirurgii de a
face eforturi comune în managementul
politraumatizaților critici.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• În Primul Război Mondial se aplică principiile asepsiei

și antisepsiei implimentate de Pasteur și Lister;
• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se
aplicaă principiile de triaj , se creează centre de
îngrijire, se operează sub anestezie,se pun în aplicare
transfuziile de sînge .
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• La început, în toate țările, au fost folosite ca

mijloc de transport a bolnavilor trăsurile pe post
de ambulanțe. Odată cu dezvoltarea vehiculelor
motorizate, a crescut viteza de deplasare și
deservire a pacienților , iar tratamentul aplicat
la timp a sporit speranța la viață a accidentaților
și bolnavilor. Astazi, ambulanțele transportă
echipament sofisticat pentru monitorizarea,
diagnosticul și stabilizarea funcțiilor vitale.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Simbolul serviciului de
urgență ,, Steaua Vieții” a fost
elaborată de Leo R. Schwartz, șef al
departamentului asistență
medicală urgentă al Administrației
Naționale Rutiere a SUA.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Acest simbol a fost elaborat în 1973,

pentru a fi folosit de serviciile medicale
urgență, cît și pe echipamentele și
aparatajul din dotarea acestui serviciu.
Acesta a avut loc după ce Crucea Roșie
a SUA a contestat în judecată utilizarea
simbolului crucii roșii.
• Simbolul ,, Crucea Vieții “ a fost
înregistrat la 1 februarie 1977.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Fiecare braț reprezintă una din cele 6 etape

de răspuns sau funcții ale serviciului de urgență:
1. Detectarea
2. Raportarea
3. Răspunsul
4. Asistență de urgență la locul accidentului(solicitării)
5. Asistență de urgență în timpul transportului
6. Transportul spre etapa spitalicească
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Ideea organizării Serviciuui Asistență Medicală

Urgentă, pentru deservirea urgențelor prespitalicești,
a luat ființă după tragicul eveniment din 8 decembrie
1881, din Teatrul de Operetă din Viena, unde, în
urma unui incendiu devastator, cu 479 de victime ,
sute de accidentați cu arsuri , traume zăceau ore în
șir pe zăpadă în fața teatrului, fără a primi un ajutor
medical.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• Profesorul Iurmir Mundi, chirurg de profesie, fiind

martor la locul accidentului, a propus organizarea
unui punct permanent de medici de serviciu, care să
acorde în caz de accidente asistență medicală
deurgență în regim nonstop și a numit acest
punct ,,Stațiune de salvare sau de urgență”
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

• 1881, RUSIA: fondator al organizației sistemului

medicinei de urgență pentru deservirea urgențelor
prespitalicești este medicul Carl Reiner;
• În iulie 1906, a luat ființă Societatea Salvarea din
BUCUREȘTI, care funcționeaază sub
devizia ,,Totdeauna și tuturor gata pentru ajutor”.
Fondator este considerat Nicolae Minovici.
 CAPITOLUL 1
MEDICINA DE URGENȚĂ- ISTORICUL
DEZVOLTĂRII ȘI PRINCIPII DE ORGANIZARE

MOLDOVA
• Un aport deosebit în dezvoltarea Serviciului Asostență Medicală Urgentă în perioada sovietică au avut
colaboratorii catedrelor Medicină socilă și Organizarea ocrotirii sănătății ale Îinstitutului de Stat de Medicină din
Chișinău,, N. A. Testemițanu’’, V.I.cant, I.T. Prisacari, E.P. Popușoi, A.V.Leșanu.
• Asistența Medicală de Urgență în Republoica Moldova are o istorie de 66 ani.
• 4 septembrie 1944 s-a deschis prima Stație de salvare în Chișinău. Stația de salvare a fost comasată cu Spitalul
orășenesc nr. 1 în 1959 și reprofilat în Spitalul Orășenesc de salvare (actualmente Centrul Național Științifico-
practic de medicină Urgentă).
• Stația de salvare și-a început activitatea cu o caretă cu doi cai, care deservea bolnavii gravi la domiciliu și în
locurile publice. În 1948, pentru deservirea urgențelor prespitalicești stația dispunea de 3 mașini, 2 echipe de
medici și o echipă de felceri.
• Stații de salvare au fost deschise în or. Tiraspol (1944), or. Bălți (1945) și or. Bender (1945).
• În 1985 se organizează Societatea Medicilor de la Salvare.
• În Chișinău au fost deschise substații AMU în sectoarele Botanica (1962), Rîșcani(1966), Buiucani (1971) și
Ciocana (1993).
 Conform legii Nr.10 din 03.02.2009” privind supravegherea de stat a
sănătăţii publice”
• Urgenţă de sănătate publică – apariţia sau riscul iminent de
răspîndire a unei boli sau a unui eveniment de sănătate care
determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese
şi/sau unui număr mare de dizabilităţi în rîndul populaţiei afectate
ori care determină expunerea largă la acţiunea unui agent biologic,
chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru
un număr substanţial de persoane în mijlocul populaţiei afectate.
 • Sistemul Național de Pregătire și Răspuns la
Urgențele de Sănatate publică:
reprezintă un complex de structuri și forțe,mecanisme și
relații,integrate într-un sistem unic și destinate pentru
organizarea si asigurarea realizarii masurilor de
pregatire,prevenire,diminuare si raspuns la situatii
exceptionale si urgente de sanatate publica,precum si
lichidarea consecintelor medicale ale acestora.
 STRUSTURA SISTEMULUI

1.Organe de dirijare și coordonare

2.Forțele de răspuns medical
3. Sistemul de înștiințare și comunicare
4. Sistemul de instruire
 Sarcinile Sistemului
• mobilizarea multisectorială a organelor de conducere,instituțiilor,serviciilor și formațiunilor
medico-sanitare,transportului sanitar, mijloacelor materiale, sistemelor de informare;
• evaluarea pericolelor și riscurilor;
• elaborarea unui plan național de pregătire și răspuns;
• planificarea,organizarea,coordonarea și executareamăsurilor de lichidarea
pericolelor/consecințelor;
• estimarea prejudiciilor cauzate;
• asigurarea suportului de laborator în investigarea impact-factorilor;
• informarea populației;
• stabilirea necesității,reînnirea rezervelor de medicamente/utilaj medical;
• elaborarea actelor normative/implementarea metodelor contemporane de acordare a
asistenței medicale;
• colaborarea cu structurile corespunzătoare:centrale/locale /naționale/internaționale.
 ORGANE DE DIRIJARE ȘI COORDONARE

ORGANE DE
DIRIJARE ȘI
COORDONARE

Nivel Teritorial și
Nivel Național Nivel Central
local
-GuvernulRM+Comisia -MS,ANSP - Administrația
pentru Situații -Centrul Național publică locala
Științifico-practic de MU
Excepționale -Dstațiile Zonale AMU
-Comisia
-Guvernul RM + Extraordinară de SP
Centrele Național de
Comisia Națională transfuzie a Sîngelui -Serviciul Protecției
Extraordinară de SP -Agenția Medicamentului Civile
 Forțele de răspuns medical

• Serviciul AMU
• CSPmunicipale/raionale
• Sistemul spitalicesc
• Sist.AMP(CMF)
• Echipă de asistență medicală specializată cu
profil:chirurgical,traumatologic,pediatric,
psihoterapeutic
• Echipele de SP mobile
Sistemul de înștiințare și comunicare

• Serviciul de dispecerat AMU

• Puncte de recepționare și distribuire a
informației urgente(PRPDIU)
• Transmiterea din teritoriu-organelor
ierarhic superioare
 Sistemul de instruire

• USMF,,Nicolae Testemițanu’’
• Colegiile/centrele medicale
• Personalul medical
CAPITOLUL 2

PREMISELE REFORMĂRII ȘI
PERFECȚIONĂRII ÎN CONTINUARE
A SERVICIULUI ASISTENȚĂ
MEDICALĂ URGENTĂ SUNT:
 CAPITOLUL 2
PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN
CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
URGENTĂ SUNT:

1. Ajustarea Serviciului Asistență Medicală Urgentă la

organizarea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova.
2. Crearea unei echități sociale în asigurarea accesului
populației urbane și rurale la asistență medicală de
urgență și adaptarea capacităților Serviciului
Asistență Medicală Urgentă la necesitățile reale ale
comunităților regionale.
 CAPITOLUL 2
PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN
CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
URGENTĂ SUNT:

3. argumentarea științifică a perfecționării în continuare a

Serviciului Asistență Medicală Urgentă prin reorientarea
dezvoltării capacităților în conformitate cu epidemiologia
urgențelor medico-chirugicale, a incidenței morbidității și
mortalității populației prin urgențe medico-choirurgicale.
4. Adaptarea optimă a Serviciului Aasistență medicală
Urgentă la condițiile social-economice, geografice, cît și la
tendințele demografice ale populației Republicii Moldova .
 CAPITOLUL 2
PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN
CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
URGENTĂ SUNT:

5. Dezvoltarea și perfecționarea în continuare a

capacităților Serviciului Asistență Medicală Urgentă;
bazei tehnico-materiale,asigurării cu transport
sanitar, aparataj portativ de diagnostic și tratament,
cît și a procesului de pregătire și instruire a cadrelor
medico-sanitare în corespundere cu cerințele în
domenuul în vigoare în țările Comunității Europene.
 CAPITOLUL 2
PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN
CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
URGENTĂ SUNT:

6. Încadrarea și integrarea Programelor privind

Dezvoltarea Serviciului Asistență Medicală urgentă
în strategiile naționale și de integrare Europeană în
domeniul Sănătății Publice.
 CAPITOLUL 2
PREMISELE REFORMĂRII ȘI PERFECȚIONĂRII ÎN
CONTINUARE A SERVICIULUI ASISTENȚĂ MEDICALĂ
URGENTĂ SUNT:

• Amplasarea în teritoriului republicii a subdiviziunilor

de AMU acoperă geografic populația țării cu asistență
medicală urgentă în raza de pînă la 25 km , care, de
rînd cu dotarea Serviciului de AMU cu autosanitare ,
au majorat substanțial posibilității populației
republicii la asistența medicală de urgență.
Figura 1. Etapizarea Asistenței Medicale de Urgență în RM
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

• 1.Reducerea morbidității , mortalității și invalidității

prin acordarea în caz de urgențe medico-chirugicale a
asistenței medicale operative și calitative.
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2. Reducerea timpului de alarmare sub 90 de

secunde , a timpuluide ajungere la caz ( de la
solicitare pînă la sosirea la caz) sub 10 min. în
centrele municipale și orașe și sub 15 min. în
localitățile rurale în urgențele medico-chirurgicale
majore
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3. Constituirea unui sistem regional de asist. medicală urgentă,

reprezentat prin stația zonală de asistență medicală
urgentă cu substații în vcentrele municipale și în raioane și
puncte de asistență medicală urgentă în teritorii.
4. Impălimentarea tehnologiilor și metodelor de resurcitare și
terapie intensivă, aprobate prin ordine și dispozițiile
Ministerului Sănătății și OMS la taote nivelurile de
organizare și acordare a asistenței medicale de urgență.
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

5. Asigurarea echității sociale în aspect de

accesibilitate la asistență medicală de urgență, atît a
populației urbane , cît și a celei rurale.
6. Stabilirea ca normativ a incidenței solicitărilor la
1000 d populație urbană- 270 și la 1000 de
populație rurală-230 și , în medie pe republică,-250
la 1000 de locuitori.
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

7. Asigurarea normativelor de asigurare a populației cu echipe

de asistență medicală urgentă- 0,8 echipe/tură și cu unități
de transport specializar- o autosanitară la 10 mii de locuitori.
8. Restructurarea secțiilor de primire în departamente de
medicină urgență și /sau unități de primire urgentă cu
structura,cadre și tehnologii adecvate primirii și
tratamentului urgențelor medico-chirurgicale
polidisciplinare.
 CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE A ASISTENȚEI
MEDICALE DE URGENȚĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

9. Implimentarea standartelor de acordare a asistenței medicale

de urgență la etapa de prespital și în departamentele
medicinei de urgență/ unități de primire urgențe.
10. Fortificarea Serviciului Republican AVIASAN
11. Crearea unuii sistem integrat, pre-, și intraspitalicescde
acordare a asistenței medicale de urgență pe baza unei
cooperări în domeniu și standardizării asistenței medicale în
rezolvarea urgențelor medico-chirurgicale, de la preluarea
pacientului pînă la internarea lui .
 CAPITOLUL 4
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ASERVICIULUI
ASISTENȚĂ MEDICALĂ URGENTĂ

În conformitate cu prevederile HG nr.891 din 17.07.2003 ,, Cu

privere la crearea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă
din Moldova “, a fost creat structura Serviciului asistență
Medicală Urgentă, au fost elaborate actele normative ce
reglementează structura organizatorică , obligațiunile și
responsabilitățile fiecărei subdiviziuni în parte , modaliattae de
acordare a asistenței medicale de urgență și conlucrarea
serviciului cu alte sectoare ale sistemului de sănătate și
administrația publică centrală și locală.
 CAPITOLUL 4
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SERVICIULUI
ASISTENȚĂ MEDICALĂ URGENTĂ

Structura Serviciului Asistență Medicală Urgentă la

01.01.2011 includea: Cedntrul național Științifico-Practic
de Medicină Urgentă, 4 stații zonale asistență medicală
urgentă, avînd în componența lor 43 de substații de
asistență medicală urgentă, amplasate în municipii și
centre raionale, și 88 de puncte asisteță medicală
urgentă, amplasate în localitățile rurale, asigurîndu-se
astfel accesul populației la asistență medicală de urgență.
Observăm reprezentarea în figura 2
Figura 2. Serviciul Asistență Medicală Urgentă, MS al RM , 2011
 CAPITOLUL 5
Managementul Urgențelor în
Sănătate Publică

 Scopul serviciilor de sănătate publică este

antrenarea membrilor comunității pentru păstrarea și
promovarea unui mediu de viață sanătos , obiectivul
principal fiind profilaxia îmbolnăvirilor.
• ANSP-exercită funcția de Punct Focal Național pentru implementarea Regulamentului Sanitar International
RSI (2005) cu responsabilități:
• colectarea continuă a informaţiilor privind urgenţele de sănătate publică
• evaluarea riscurilor şi a urgenţelor de sănătate de origine
 biologică;
 chimică;
 radiologică
• elaborarea măsurilor de răspuns

Serviciul operativ -structură funcțională a ANSP,predestinată asigurării notificării OMS,precum și intervenții

prompte în cazul existenței unui pericol sau declanșarea unei stări de urgență în sănătate publică.
-Funcționează 24/24h,7/7 zile
-Activitatatea serviciului este asigurată de personal medical bine instruit
-Accesibilitatea trebuie sa fie non-stop cu IMSP,MS,autoritățile administrației publice centrale și locale,alte
Ministere și servicii, cît și cu Punctul de Contact al OMS.
 Managementul Urgențelor în
Sănătate Publică

• a)evaluarea riscurilor;
• b)reducerea vulnerabilităţilor şi diminuarea pericolelor;
• c)evaluarea gradului de pregătire pentru urgenţele de sănătate
publică la nivel naţional şi local;
• d)estimarea prejudiciului cauzat de urgenţele de sănătate publică;
• e)evaluarea necesităţilor şi organizarea măsurilor de răspuns la
urgenţele de sănătate publică;
• f) declararea stării de urgenţă în sănătatea publică/anularea stării
de urgenţă în sănătatea publică
Managementul Urgențelor în Sănătate Publică
 1.Evaluarea riscurilor
• Evaluarea riscurilor de declanşare a urgenţei de sănătate publică se
efectuează în baza unor dovezi argumentate ştiinţific, iar în lipsa acestora
– se aplică principiul precauţiei.
• În baza evaluării riscurilor de declanşare a urgenţei de sănătate publică,
autorităţile responsabile de sănătate clasifică aceste riscuri pe categorii
de alertă după cum urmează:
1) alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de
sănătate publică;
2) alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de
sănătate publică;
3) alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de
sănătate publică.
Autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice comunică
categoria de alertă privind riscul
Semnificația riscului și măsurile generale recomandate
 2. Declararea stării de urgență
• se declară de către Comisia naţională extraordinară de sănătate publică •
• este declarată prin emiterea unei hotărîri a CNESP,include:
1)descrierea naturii urgenţei de sănătate publică
2)specificarea unităţii teritoriale, administrative sau geografice care constituie subiectul
acestei hotărîri;
3) condiţiile care au condus la declanşarea urgenţei de sănătate publică;
4) durata de timp pentru care se instituie starea de urgenţă în sănătatea publică;
5) autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice responsabilă de
gestionarea urgenţei de sănătate publică.
În perioada stării de urgenţă în sănătatea publică, Comisia naţională extraordinară de
sănătate publică sau comisia teritorială extraordinară de sănătate publică are dreptul:
1) să creeze condiţii speciale de activitate, de viaţă şi deplasare pentru persoanele fizice şi
juridice;
2) 2) să utilizeze toate resursele şi mijloacele disponibile pentru organizarea măsurilor de
răspuns;
3) 3) să solicite ajutorul autorităţilor centrale sau al autorităţilor locale.
 3.Anularea stării de urgenţă în SP

• se declară de către Comisia naţională

extraordinară de sănătate publică la
propunerea directorului ANSP
Se anulează prin emiterea unei hotărîri a
CNESP,care include:
1) condiţiile care fac posibilă anularea stării de
urgenţă în sănătatea publică;
2) data la care intră în vigoare anularea stării de
urgenţă în sănătatea publică.
 Comunicarea și informarea în situații
de urgență în SP
O comunicare eficientă poate reduce tendința către un comportament
inadecvat și poate reduce rezultatele negative prin:
-realizarea unui plan solid de comunicare
-existența unei surse principale de informație
-exprimarea empatiei
-manifestarea competenței și a expertizei
-o atitudine deschisă și sinceră
-demonstrarea angajamentului față de intervenție și recuperare
-aplicarea principiilor de comunicare în situații de urgență
MULȚUMIM FRUMOS
PENTRU ATENȚEI!!!