Tema 3: Perspectivele relaţiei afaceri – etică

Trei perspective ale relaţiei etică - afaceri:

1) Incompatibilitatea dintre afaceri şi etică
2) Compatibilitatea dintre afaceri şi etică
3) Preeminenţa (întâietatea) eticii asupra afacerilor

Patru teorii distincte:

1. Teoria incompatibilităţii dintre afaceri şi etică (Albert Carr)
2. Teoria responsabilităţii unice a afacerilor de a face profit (Milton Friedman)
3. Teoria „stakeholders” (Amitai Etzioni)
4. Teoria responsabilităţii sociale corporative
(pragmatică vs. deontologică şi minimalistă vs. maximalistă)

1. Teoria incompatibilităţii dintre afaceri şi etică („Business is business and

shouldn’t be mixed up with ethics”):
- etica şi afacerile nu au nici un punct comun;
- nu există responsabilităţi etice în afaceri; nu există etică în afaceri;
- analogia dintre afaceri şi jocul de poker;
- „Fă celorlalţi ceea ce nu ai dori să îţi facă ei, înainte ca ei să îţi facă ţie acest lucru”;
- atât timp cât o companie nu încalcă regulile jocului stabilite prin lege, ea are dreptul legal
de a-şi alcătui strategia fără a urmări nimic altceva în afara profiturilor.

2. Teoria compatibilităţii dintre afaceri şi etică („Since good business is good

ethics, good ethics will be good business too”) sau teoria responsabilităţii sociale unice
a afacerilor de a face profit:
- singura responsabilitate a afacerilor este de a face profit şi de a maximiza valoarea
acţionarilor (teoria clasică a afacerilor);
- etica în afaceri înseamnă doar obligaţiile managerilor faţă de proprietari;
- afacerile îşi asumă responsabilităţi suplimentare din motive de ordin pragmatic, pentru a
câştiga în termeni de imagine, în vederea maximizării valorii acţionarilor lor;
- responsabilitatea managerilor de a spori profiturile: legală şi morală.

- Trecerea de la modelul economic la modelul socio-economic

3. Teoria „stakeholders”:
- orice organizaţie de afaceri are o responsabilitate socială şi o datorie morală faţă de
toate grupurile care influenţează şi sunt influenţate de activitatea sa economică, nu doar
faţă de proprietari;
- abordare de natură deontologică;
- scopul unei afaceri este de a servi şi a armoniza interesele divergente ale „stakeholder-
ilor săi”;
- inside groups (teoria firmei închise) şi outside groups (teoria firmei deschise);
- stakeholderi primari (teoria „stakeholders” în variantă restrânsă) şi stakeholderi secundari
(teoria „stakeholders” în variantă extinsă).

4. Teoria responsabilităţii sociale corporative:

- obligaţiile unei corporaţii se extind la nivelul întregii comunităţii, nu doar la nivelul
grupurilor care îşi aduc contribuţia la profiturile companiei;
- RSC: minimalistă şi maximalistă; pragmatică şi deontologică.

1
Tema 4: Etica în afaceri şi sistemele economice
Avantajele capitalismului:
- libertatea de alegere a consumatorilor şi a producătorilor;
- eficienţa economică;
- concurenţa benefică pentru toţi participanţii la piaţă;
- stimularea accesului la proprietate privată şi bunăstare;
- corectitudine şi libertate în tranzacţii;
- creşterea calităţii vieţii şi a nivelului de trai;
- creşterea productivităţii umane o dată cu introducerea tehnologizării.

Dezavantajele capitalismului:
- accentul prioritar asupra profitului şi ignorarea altor aspecte de ordin social;
- distribuţia inegală a veniturilor şi a bunăstării;
- şomajul
- salariile scăzute.

Avantajele socialismului:
- folosirea pe scară largă a resurselor umane;
- siguranţa locurilor de muncă;
- producţii şi economii de scară;
- eficienţa în asigurarea serviciilor publice de bază.

Dezavantajele socialismului:
- şomajul ascuns;
- lipsa iniţiativei private şi a stimulării;
- controlul centralizat care duce la o birocraţie ineficientă.

Abordarea liberală a pieţei:

- accentul pe „afacere”;
- afacerile nu sunt imorale, ci amorale;
- valoarea centrală: libertatea individuală.

Abordarea socialistă a pieţei:

- accentul pe „etică”;
- afacerile şi capitalismul sunt imorale prin însăşi esenţa lor;
- valoarea centrală: dreptatea socială.

Superioritatea capitalismului asupra socialismului din punct de vedere etic:

- numai în cadrul economiei de piaţă agenţii economici pot fi morali sau imorali, pentru că
numai piaţa liberă oferă posibilitatea alegerii libere;
- într-o societate caracterizată prin diversitate, egalitatea socială este imposibilă, ca şi
egalizarea veniturilor sau cea a oportunităţilor; singura egalitate posibilă şi permisă este
cea a libertăţii;
- capitalismul este cel care a dus la o îmbunătăţire substanţială a standardelor de viaţă;
- socialismul este un sistem imoral pentru că defavorizează o parte a societăţii;
- piaţa liberă favorizează câştigul tuturor celor implicaţi în schimb;
- superioritatea capitalismului asupra socialismului se manifestă prin intermediul calculului
economic (imposibil într-o economie centralizată).

2
Etica şi economia de piaţă actuală:

3 modele explicite: etica ignorată, etica periferică şi etica integrată:

1) Etica ignorată:
- o diferenţiere clară între economie şi preocuparea etică;
- domnia liberalismului curat şi dur.

2) Etica periferică:
- are la bază câteva preocupări de natură etică;
- etica se găseşte mult în amonte sau în aval faţă de economie.

3) Etica integrată:
- integrarea componentei etice în alegerile individuale ale agenţilor economici;
- modelul de relaţie economie – etică înspre care tinde societatea actuală.