1.

Localizarea functiei comerciale

Stadiul I – formarea centrelor traditionale si ierarhizarea amplasamentelor in raport de
frecventa cererii si de distanta fata de centru traditional; evolutia orasului si
dezvoltarea policentrica a activitatii comerciale
Stadiul II – corespunde urbanizarii in retea dezvoltarii zonelor periferice si a
transportului colectiv
Stadiul III – inspirat de urbanizarea in cascada, care leaga amplasarea comertului de
traiectoria si infrastructura rutiera, echiparea zonelor suburbane si realizarea
echipaementului extraurban, pe marele axe rutiere de penetratie

Concluzii cu referinta la localizarea functiei comerciale in spatiul urban:

1) Amplasarea comertului a determinat pe plan istoric localizarea centrului principal
al orasului
2) Extinderea perimetrului construibil, extinderea zonelor suburbane, a impus
deplasarea acvititatii comerciale la fel si descongestionarea centrului istoric si
comercial de functii nespecifice in corespondenta cu functia majora a acestui
parametru, functia de contact social
3) Amplasarea comertului cu precadere a marelui comert, in zonele extracentrale,
suburbia si pe marele axe rutiere, in zonele de interes regional s-a produs sub
efectul atit al unor factori economici si spatiali (pretul terenului, terenuri libere,
accesibilitate, etc.)cit si al cresterii mobilitatii populatiei ca urmare a dezvoltarii
transportului urban (public sau individual)
4) Descongestionarea centrului orasului de unele functiuni nespecifice, eliberarea
unor spatii valoroase din punct de vedere arhitectural, istoric, a necesitatii
introducerii in profilul retelei de comert si servicii a unor formule de organizare,
pasaje, galerii comerciale, terase, mall-uri, si a dat posibilitatea ierarhizarii retelei
comerciale pe criterii de frecventa a cererii, prestigiu si calitate.

2. Elementele definitorii ale urbanismului comercial

Urbanismul comercial este un aspect particular care se preocupa in esenta sa raspunda
nevoilor comerciale ale populatiei prin localizarea si crearea retelei de magazine
Prin urbanism comercial se intelege ansamblul eforturilor si mijloacelor puse in lucru
de catre arhitecti, urbanisti, economisti, pentru a adopta comertul noilor conditii de
locuit, noilor concentrari de populatie.

Definitie: Dumitru Patriche (Tratat de economia comertului)

Urbanismul comercial apare ca un ansamblu de relatii care are drept scop asigurarea
coerentei organice intre doarile si echiparile care asigura functia comerciala pe de o
parte si celelalte elemente de echilibru ale structurilor urbane (locuinta, circulatia
stradala, proiectia peisagistica, caracterul atractiv al orasului) pe de alta parte.

Organizarea relatiei comerciale intr-o aglomeratie interna trebuie sa fie subordonata

unei tendinte generale de urbanizare, sa satisfaca interesele economice ale comertului
si interesele de consum ale populatiei.
 Urbanismul comercial prin tezele si problematica sa se integreaza in conceptia
moderna de urbanism. El ofera o noua viziune cu privire la crearea ansamblurilor
ordonoate, in care omul sa gaseasca reasamblate toate mijloacele necesare
desfasurarii unei vieti armonioase (amplasarea obiectivelor industriale, a corturilor de
locuit, a obiectivelor social culturale, hotaririlor privind servirea populatiei, a
obiectivelor administrativce si a spatiilor plantate, spatiilor de circulatie.

Serga Careil – comertul nu este un fenomen izolat ci generator de viata, de activitate,

de schimbari. El trebuie integrat in organizarea orasului si nu in afara.

Urbanismul Comercial redimensioneaza insasi rolul comertului in oras, adaugind

abilitatilor traditional –ulterioare, legae de distributia o serie de noi valente, atribuind
astfel si un rol animator al vietii urbane. Potrivit unei asemenea viziuni, comertul
contribuie la decorarea strazilor, la diversificarea si inveselirea vietii sociale,
exprimind intr-o maniera specifica aspiratiile de bunastare, de viata buna si frumoasa
a unei colectivitati.
Comertul este vazut azi peste tot in lume intr-o perspectiva noua care sa ofere:
1) servire economica usoara si libera a consumatorului, un echilibru intre
diferitele forme de intreprinderi
2) orientarea pilotata pentru activitatea oricarei firme comerciale
3) integrarea activitatii in programele de modernizare si infrumusetare a
oraselor
4) transformarea centrelor comerciale in puncte de atractie de placere si de
satisfactii pentru populatie.

Planuri de sintetizare:
1) Imbunatatirea sistemului de distributie pentru a face fata cerintelor in continua
crestere manifestate de consumatori.
2) Reglarea structurilor geografice ale distributiei si asigurarea unei amplasari
corespunzatoare a unitatilor sau centrelor comerciale prin:
- orientarea prestarii comercial pentru fiecare localitate
- stabilirea legaturilor intre sistemele de transport, miscarea populatiei si pozitia
geografica a unitatilor comerciale
- proiectarea, constructia si organizarea centrelor comerciale
- formarea mediului social al fiecarui centru comercial
- stabilirea legaturilor ce se creeaza intre dezvoltarea de ansamblu a orasului si
dezvoltarea retelei comerciale precum si sub aspectul relatiei reciproce, a
influentei comerciale asupra dezvoltarii orasului
- stabilirea raporturilor dintre libertatile si restrictiile referitoare la initiativa
intreprinzatorilor particulari imbinind interesele intreprinzatorilor cu cele ale
municipialitatii prin crearea unui cadru juridic stimulativ.
- Stabilirea compendiului legislativ referitor la amplasarea si constructia
obiectivelor comerciale care sa asigure dezvoltarea comertului potrivit exigentelor
urbanistice moderne
- Conturarea cadrului de finantare a constructiilor si remodelarilor comerciale.
3. Studiile de urbanism comercial isi propun sa dea raspuns privind:
1) localizarea si dimensiunea retelei comerciale existente
2) directiile de descentralizare a activitatii comerciale pentru comertul en gross si
comertul cu amanuntul
3) programe de amplasare si dimensionare a retelei de mari suprafete comerciale
4) perfectionarea tipurilor de unitati comerciale si a tehnologiei de aprovizionare si
desfacere
5) evaluarea atractiei comerciale extraurbane

Solutionarea problematicii programelor de urbanism comercial:

a) identificarea si masurarea factorilor socio-economici si demografici care
influenteaza volumul, structura si evolutia pietii bunurilor si serviciilor
b) studierea tipologiei si comportamentului menajelor, volumul si structura cererii de
marfuri si servicii, factori emotionali care pot influenta comportamentul spatial al
cererii, adica:
- gradul de mobilitate al cererii de marfuri, care poate fi si un reflex al mobilitatii
generale a populatiei (relatia rezidenta – loc de munca) dar poate fi determinat de
factori proprii ofertei si echipamentului comercial
- atractia zonei centrale asupra populatiei din alte zone urbane cu identificarea
factorilor obiectivi sau subiectivi de atractie.
c) determinarea indicilor de mobilitate a cererii de marfuri a populatiei – indici de
atractie si indici de evaziune – cu indentificarea factorilor motivationali pentru
fiecare zona si la scara intregului ansamblu.

Fondul de date:
1. Date statistice
- recensamintul populatiei cu distributia pe zone urbane structurate pe grupe de
virste, socio profesionala etc.
- recensamintul echipamentului comercial la scara aglomeratiei urbane pe zone.
Determinarea zonelor de interes comercial major inclusiv a marilor suprafete
comerciale, mari magazine
- bugetele de venituri si cheltuieli ale populatiei si date statistice privind evolutia
desfacerea de marfuri total si in structura.
2. date si informatii privind planul de amenajare si sistematizare a localitatilor,
inclusiv a zonei periurbane, planuri de urbanism zonal, si de la caz la caz, planuri
de urbanism de detalii.
3. informatii directe, care se obtin pe baza anchetelor si sondajelor desfasurate in
rindul populatiei sau in rindul vizitatorilor unor obiective comerciale majore.