CURS 9 - „H" (53 serotipuri); - Subgrupul C (Shigella baydii) cuprinde 15 tipuri serologice.

Antigenul solubil este endotoxina care se eliberează după moarte bacteriei. - Subgrupul D (Shigella sonnei) cuprinde două taze: - faza I (sau S)
- faza II (sau R)
BACTERII INTESTINALE Patogenie Caractere de patogenitate
Cei mai multi colibacili nu sunt patogeni. ▪ Se evidenţiază prin multiplicare şi toxigeneză, actioneaza la nivelul sigmoidului
Virulenta şi toxicitatea bacteriilor patogene sunt legate de prezenţa Ag K şi a unor toxine provocând ulceraţii superficiale.
● Familia Enterobacteriaceae (enterotoxina, neurotoxina etc.) precum şi producerea hemolizinei şi factorului citotoxic În dizenteria dată de Shigella apar trei simptome ce constituie sindromul dizenteric :
Generalităti necrotizant. - scaune sanghinolente şi mucoase,
Familia Enterobacteriaceae este alcătuită din numeroose specii, Boala la om: în anumite conditii E. coli poate să dea naştere la diferite afecţiuni locale - colici abdominale,
- de bacili Gram negativi, nesporulaţi, sau generale: - tenesme (senzaţie de defecare fără scaun).
- mobili, cu cili peritrichi, sau imobili, - afecţiuni genitourinare (85 % patotipuri uropatogene datorată unor adezine, hemolizine, ▪ În general boala evoluează cronic, uneori pe fondul unei rezistenţe scăzute, dau
- care se cultivă uşor pe medii de cultură simple, fermentează glucoza cu sau fără aerobactinei, care au receptori pe tractul urinar), recidive.
producere de gaz, - infectii intestinale. ▪ La copii este cea mai gravă dizenterie.
- reduc nitratii în nitriti. Sunt 6 patotipuri diareigene: ▪ Răspunsul imun este foarte slab.
- sediul obişnuit al acestor germeni este intestinul uman sau animal. ETEC(enterotoxigen),
EHEC (enterohemoragic), Diagnosticul de laborator este diagnostic bacteriologic
Familia cuprinde 5triburi, împărtite pe baza caracterelor biochimice. EIEC (enteroinvaziv), Recoltarea materillor fecale se face astfel:
Tribul 1 - genul ESCHERICHIA EAggEC (enteroagregativ), - la bolnavii cu forme acute se recoltează cât mai la începutul bolii din scaun emis
- genul SHIGELLA EPEC(enteropatogen), spontan.
Tribul 2 - genul SALMONELLA DAEC (enteroaderent difuz). - în mucus, puroi şi fragmente de mucoasă se găsesc numeroşi baclii dizenterici
- genul ARIZONA Mai poate genera: endocardite, meningite, septicemii. Răspunsul imun este slab, - se recomandă ca recoltarea să se facă înainte de începerea tratamentului cu antibiotice.
- genul CITROBACTER Tratament - la bolnavii cronici sau purtătorii de bacili dizenterici, se recoltează cu ajutorul unei
Tribul 3 - genul KLEBSIELLA ▪ Se face conform antibiogamei. sonde Nelaton, care ajunge la sediul leziunii (sigmoid), conţinutul este descărcat în ser
- genul SERRATIA ▪ Se mai poate administra ser anticolibacilar sau se prepară un autovaccin din tulpina fiziologic sau în mediul de transport Cary-Blair.
- genul ENTEROBACTER izolată de la pacient. - se face coprocultură din care se izolează germenul şi se idenfifică genul biochimic şi
Tribul 4 - genul PROTEUS ▪ Tratamentul cu bacteriofagi poate da rezultate bune mai ales când el este aplicat local. serologic tipul şi subtipul (după caz).
- genul PROVIDENCIA Tratamentul se face conform antibiogramei.
Tribul 5 - genul YERSINIA Diagnosticul de laborator În tara noastră se face un tratament specific cu un vaccin viu atenuat, Vadizen (vaccin viu
Genurile Shigella şi Salmonella sunt intotdeauna patogene. Celelalte genuri sunt Constă în izolarea şi identificarea colibacililor din produsele patogene. antidizenteric) produs de Institutul Ion Cantacuzino, cu rezultate promiţătoare.
saprofite, conditionat patogene, cu excepţia speciei Yersinia pestis care este intotdeauna Recoltarea se face în funcţie de produsele patogene.
patogenă. Hemocultura
▪ În stările septicemice se recoltează în condiţii de perfectă sterilitate, sângele, care se ● Genul Salmonella
● Genul ESCHERICHIA însămânţează la patul bolnavului în bulion 1/10, mediul astfel însământat este introdus la Este un grup al familiei Enterobacteriaceae, tribulul 2, format din bacili Gram negativi,
▪ Face parte din familia Enterobacteriaceae, sunt saprofite sau condiţionat patogene. termostat la 37° C. mobili nesporulati, ce au o structură antigenică complexă şi patogenitate ridicată pentru
▪ Cea mai importantă specie este Escherichia coli. ▪ După 24 h, dacă bulionul se tulbură, se face o trecere pe un mediu gelozat, dacă se om.
▪ În caz de boală aceasta poate fi pusă în evidentă în: sânge, urină, puroi, fecale, etc.. izolează germenele, se va trece la identificarea lui.
Caractere morfologice şi tinctoriale Clasificare: pe baza structurii antigenice a fost alcătuită o schemă de diagnostic în care
▪ Sunt bacili Gram negativi, lungi de 2-3µm şi groşi de 0,5µm, ciliaţi, ceea ce face ca Diagnosticul de laborator genul Salmonella a fost împărtit în grupuri (cu antigene somatice comune) fiecare grupă
majoritatea să fie mobili, ei nu sunt sporulaţi ▪ Coprocultura este formată din specii care se diferentiază prin antigenele flagelare specifice.
- Materiile fecale sunt însămânţate prin dispersie pe medii solide diferentiale care să Habitat: germenii din acest gen se întâlnesc la omul bolnav sau purtătorii de germeni, la
Caractere de cultură conţina lactoză şi un indicator de pH. mamifere, reptile, în mediul extern: ape, sol, alimente.
Nu sunt germeni pretenţioşi, cresc abundent pe mediile de cultură obişnuite: bulion - Apoi se va trece la identificarea biochimică şi serologică a tulpinei.
simplu, apa peptonată, geloza nutritivă. ▪ Urocultura Caractere morfologice şi tinctoriale
Formele “S” tulbură uniform bulionul şi dau naştere la colonii netede, bombate, cu - După ce se recoltează urina în condiţii aseptice, se însămânţează pe mediile solide - Sunt bacili ce au o lungime de 2-3 µm şi groşi de 0,6 µrn.
margini regulate, cu diametrul de 2-3 mm pe mediile gelozate. amintite, apoi se va trece pe mediile politrope, pentru identificare, după care se va face - Sunt bacili mobili, cu cili peritrichi bine dezvoltaţi, nu formează spori, majoritatea
Formele "R" cresc în bulion care se depun la fundul eprubetei si dau colonii rugoase cu antibiograma. speciilor nu au capsule, sunt Gram negativi.
margini neregulate, pe mediile solide. Se pot folos şi mediile slab diferentiate: ● Genul SHIGELLA
Pe mediul AABTL (agar albastru de bromtimol lactoză) formează colonii galbene Germenii din acest grup produc dizenteria bacilară. Caractere de cultură
deoarece fermentează lactoza, Bacilii dizenterici sunt găsiţi în materiile fecale ale bolnavilor de dizenterie şi ale > Sunt germeni aerobi, facultativi anaerobi.
Pe mediul Levine (geloză lactozată cu eozină şi albastru de metilen) coloniile au o purtătorilor. De asemenea se pot găsi în unele alimente contaminate, ape poluate. > Cresc pe medii de cultură simple (bulion, apă peptonată, geloză nutritiva).
culoare negricioasă cu luciu metalic spre deosebire de alte Enterobacteriaceae care au o Caractere morfo-tinctoriale > Cresc sub forme „S" care tulbură uniform mediile lichide şi formează colonii netede,
culoare roz-palid.. Sunt bacili Gram negativi, imobili şi nu sunt capsulaţi. rotunde, lucioase pe medii solide; sau sub formă „R", care sedimentează în mediile
lichide şi dau naştere la colonii zbârcite, cu margini neregulate, pe medii solide.
Caractere biochimice Caractere de cultură şi metabolism
Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe. - Bacilii dizenterici cresc uşor pe mediile de cultură simple. Structura antigenică
Ei posedă un bogat echipament enzimatic: - Sunt aerobi, facultativi anaerobi. Prezintă toate tipurile de antigene.
- fermentează lactoza, - Fermentează glucoza dar nu fermentează lactoza. 1. Antigene somatice ”O” , pe baza acestui antigen genul este împarţit în 65 de grupuri
- produc indol, - Nu lichefiază gelatina. serologice.
- nu descompun ureea, - Nu formează hidrogen sulfurat. 2. Antigene flagelare „H", pe baza acestui antigen, grupurile serologice au fost împărtite
- decarboxilează lizina, - Nu decarboxilează lizina. în tipuri serologice.
- nu lichefinză gelatina şi pot avea - Sunt mai puţin rezistenţi la mediul extern. Acest antigen prezinta două faze:
- activitate hemolitică şi dermonecrotică. - În materiile fecale ei sunt distruşi prin concurentă de alti germeni, de aceea - fază specifică ce are 90 de fractiuni (a, b, c..z, z1, z2, z3..),
însămânţarea trebuie facută imediat dupa recoltare. - faza nespecifică, ce are doar 7 fracţiuni, dar în acest caz nu poate fi determinată specia.
Rezistentă - În alimente şi în apă în condiţii de temperatură, pH, etc pot supravieţui câteva zile sau
▪ Bacilii coli rezistă timp îndelungat în mediul exterior, ei sunt omorâţi prin încălzire la săptămâni. Salmonella typhi
60°C, timp de 40-60 min. - Sunt distruşi imediat de substantele antiseptice obişnuite. ▪ Este cea mai patogenă specie, îşi sintetizează totdeauna un flagel din proteine specifice,
▪ Sunt sensibili la actiunea substantelor dezinfectante: cloramină, fenol, formol, sublimat. - Sunt sensibili la actiunea unor sulfamide, cloramfenicol, dar rezistente la penicilină de aceea poate identificată.
▪ Sunt sensibili la actiunea streptomicinei, cloramfenicolului, la unele sulfamide, ▪ Kauffman şi White au stabilit că Salmonella cu Ag „O" = 9 sau 12 şi cu Ag"H" = d,
aminoglicozide, qhinolone, dar sunt rezistenti la penicilină. Antigene este Salmonella typhi, iar cu Ag"H"= g sau m este Salmonella enteritidis.
▪ Unii colibacili sintetizează substanţe care distrug alte specii bacteriene, colicine. Diferenţierea serologică se face numai după antigenul somatic ”O” şi antigene solubile, Acest fapt are mare importanţă practică deoarece cu ajutorul serurilor imune specifice se
endotoxina. poate pune diagnosticul.
Structura antigenică - Sunt mai multe fractiuni comune de Ag “O” , pe baza cărora genul este împărtit în Antigenul solubil este endotoxina, ea are un rol patogen mult mai important la
Au o structură antigenică complexă legată de existenta celor trei antigene. grupe mari, apoi sunt împărţite în tipuri şi subtipuri. salmonelele cu caracter invaziv, deoarece sunt puse în circulaţie, ducând la generalizare
După schema Kauffmann-White, pe baza antigenelor au fost clasificate în: Genul Shigella are 4 subgrupuri serologice: A, B, C, D. (febra tifoidă).
- grupuri serologice („O") şi - Subgrupul A (Shigella dizenteriae) cuprinde 12 serotipuri. Acest grup este cel mai
- tipuri serologice („H" şi „K"). patogen. Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile, elaborează exotoxina Caractere de patogenitate
- „O" (166 serogrupuri), neurotropă. ▪ Toate salmonelele sunt patogene, prin multiplicare şi endotoxinogeneză, iar cele ce
- „K"- 98 sertipuri (A, B, L, Vi), - Subgrupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri, din care primele 4 au şi subtipuri. prezintă şi o pseudocapsulă (Ag Vi") au şi caracter de invazivitate.

1
La om salmonelozele sunt sub două forme principale:
- Boli septicemice, cu evolutie gravă şi mortalitate ridicată, cum sunt febra tifoidă
(produsă de bacilul tific) şi febrele paratifoide A. B şi C (produse de bacili parotidici A, B
şi C).
- Boli localizate, mai ales la nivelul tubului digestiv (toxiinfectiile alimentare şi
enteritele), cu o durată mai scurtă şi de o gravitate mai redusă.
Imunitatea
▪ Foştii bolnavi de febră tifoidă şi parotifoidă dobândesc o imunitate destul de solidă, care
poate dura toată viata.
▪ Imunitatea în toxiinfecţiile alimentare şi a enteritelor este slabă.
▪ Imunitatea antitifoparatifoidică se poate dobândi şi in mod artificial, prin vaccinare.
▪ Diagnosticul de laborator in infectiile tifo-paratifoidice este bacteriologic şi imunologic
Diagnosticul bacteriologic
▪ Produsele patologice care se examinează sunt: sângele, măduva oaselor, materiile
fecale, urina, bila, lichidul din petele lenticulare, în cazuri letale şi sângele din măduvă,
fragmente din organe (ficat, splină, ganglioni mezenterici.
▪ Alegerea produselor patologice se face în funcţie de cazul studiat (bolnav, sau purtător
sănătos).
▪ În prima săptămână de boală, germenii pot fi găsiţi in sânge şi în măduva oaselor
(hemoculturile sunt pozitive peste 90% ), iar 60% in materiile fecale.
▪ În săptămâna a doua pot fi depistaţi si în urină la 30%.
▪ În săptămâna a 3 a si a 4 a, hemoculturile suni pozitive doar 40%, în timp ce
coproculturile vor fi pozitive în proportie de 80%.
▪ La convalescenti sau la purtători, produsele de cercetat sunt materiile fecale, bila şi
urina.
Coprocultura
▪ La bolnavi se recoltează 4-5 g de materii fecale, care se introduc într-un recoltor steril,
dacă este diareic se recoltează în această stare dacă este consistent se omogenizează cu
SF steril, dacă bolnavul este constipat, se recoltează dupa o clismă cu apă fiartă şi răcită.
▪ Foştilor bolnavi de febră tifoidă şi contacţiilor li se administrează o doză unică de sulfat
de sodiu şi sulfat de magneziu (câte 15 g) dizolvate in 200-250 ml apa, apoi se recolteaza
materiile fecale trei zile consecutiv.
▪ După recoltare vasele se dezinfectează cu o solutie de clorură de var 10%, sau se
sterilizează.
▪ Dacă probele trebuie transportate ele se fac în medii de transport de un personal instruit.
▪ Fiecare probă se însământează în mediul de îmbogăţire cu selenit de sodiu sau mediul
Müller-Kouffmann.
▪ După incubare la 370C 18-24h, se trece după mediile de îmbogăţire (selenit) pe mediile
selective şi anume mediul A.D.C.L (mediul Leifson) sau pe mediul cu bilă Istrati-
Meitert.
▪ De pe mediul Müller-Kauffmann se trece numai pe mediul Wilson-Blair.
▪ Pe mediul A.D.C.L coloniile de Salmonella apar transparente, de culoare roz, ca şi la
alte bacterii lactozo negative, cu centrul negru.
▪ Pe mediul Wilson-B1air, înalt selectiv, care nu are lactoză în sistemul indicator,
coloniile de Salmonella sunt negre, rugoase, cu margini neregulate şi halou metalic.
▪ Apoi se vor însământa pe medii multitest, pentru caracterele biochimice.
▪ Pentru identificarea grupului şi a tipului serologic se fac aglutinări pe lamă cu seruri
polivalent anti ..O , Anti „VI" şi SF apoi cu seruri monovalente corespunzătoare pentru
antigenele .,0", Hd, .,Vi", în funcţie de aglutinarile care apar se poate integra într-un
anumit grup tulpina izolată
Urocultura
- se face la bolnavii convalescenti (a 7a, a 12a17a zi) şi la putători.
- Urina se recoltează din 24 h într-un vas steril.
- se însământează 1 ml în 9 ml mediu de îmbogăţire, apoi pe mediile solide amintite, sau
direct pe mediile solide.
Identificarea se face ca la coprocultură.
Bilicultura
Este examenul bacteriologic al bilei, atunci când coprocultura, urocultura sunt negative în
mod repetat şi atunci când apar anticorpi „Vi" în ser.
Recoltarea se face pe nemâncate prin tubaj duodenal.
Hemocultura
- se face prin puncţie venoasă în conditii sterile, se însământează în bulion simplu sau
bulion cu bilă sterilă de bou în părti egale, cantitatea de sânge trebuie să fie 1/10 din
bulion.
Hemocultura se va pune la termostat la 37 0 C şi se va urmări zilnic, dacă
apare o creştere se va însămânţa pe medii solide şi se va face identificarea obişnuită, dacă
nu creşte timp de 7 zile se va da hemocultură negativă.
În TIA se mai analizează şi lichidele de vărsături, alimentele incriminate,
etapele sunt aceleaşi ca la coproculturi.
Diagnosticul imunologic
In febrele tifo-paratifoide se recomandă efectuarea analizei serice calitative (seroreactia
Widal) care permite decelarea, în mod separat a aglutininelor „O" şi „H".
Titrul aglutininelor creşte uşor ajungând la maximum intre a 16 a şi a 29 a zi de boală, el
rămânând crescut şi în convalescenţă.
Reactia de aglutinare „Vi", deoarece ele apar tardiv în timpul bolii, ea este utilă mai ales
in diagnosticul purtătorilor de germeni de lungă durată.
După boala sistemică apar anticorpi care protejează cel puţin 5-10 ani.
● Genul KLEBSIELLA
Sunt germeni saprofiti ai tubului digestiv şi ai căilor respiratorii superioare şi in anumite
condiţii favorizante ei pot provoca boli ale aparatului respirator, infecţii urinare,
meningite, otite etc.
Diagnosticul de laborator este bacteriologic.
Caractere morfologice şi tinctoriale
Klebsiellele:
• sunt bacili gram negativi, dispuşi în lanţuri scurte, 2-3 bacili cu capete rotunjite în lanţ, •
sunt înconjurati de o capsulă comun7f, mai evidentă în produsele patologice.
• sunt imobili şi nesporulati.
Caractere de cultură
• Cresc abundent la 370C timp de 18-24 h pe medii obişnuite, în mediile lichide formează
la suprafaţă un inel sau un văl care ulterior cade la fundul tubului.
• Formele capsulate dau pe geloze colonii mari (2-4 mm), vâscoase.
• Fermentează lactoza, pe AABTL produc colonii cu aspect de picătură de miere
(galbene, lucioase care se scurg uşor).
Caractere biochimice şi de metabolism
• Sunt germeni aerobi şi facultativi anaerobi, fermentează glucoza, lactoza şi alte zaharuri
cu producere de mari cantităţi de gaz.
• Nu produce indol şi H 2S, nu lichefiază gelatina, reacţia roşu metil şi testul la
fenilalanindezaminaza sunt negative, formează acetil-metil-carbinol (reactia Voges-
Proskauer pozitivă), descompun ureea şi cresc în prezenţa malonatului de sodiu şi a
citratului.
Rezistenta la agenti fizici, chimici şi biologici
• Klebsielele sunt omorâte prin încălzire la 55-60° C, timp de 30 min, dar poate rezista
mai multe săptămâni în natura dacă au conditii favorabile.
• Sunt sensibile la antibiotice cu spectru larg, rezistente la penicilnă.
Caractere de patogenitate
• Pe lângă speciile de Klebsiella saprofite, se pot întâlni şi specii patogene pentru om care
produc: pneumonii, bronşite, pleurezii, infectii urinare, otite, meningite, colecistite.
• Uneori pot da infecţii intraspitaliceşti.
• Speciile cele mai întâlnite sunt:
Klebsiella pneumoniae
• Este specia cea mai întâlnită în afectiunile pulmonare, urinare, nozocomiale,
Klebsiella rhinoscleromatis,
Klebsiella ozenae pot să dea afecţiuni în sfera ORL.
● Genul PROTEUS
Sunt bacterii foarte răspândite în natură şi reprezintă unul din microorganismele
principale ale putrefacţiei datorită bogatului echipament enzimatic.
Clasificare
Genul este format din patru specii, dintre care trei au importantă medicală:
Proteus vulgaris, Proteus mirabilis, Proteus penneri.
Diagnosticul de laborator este bacteriologic
Habitat
• Sunt germeni saprofiti care se întâlnesc în materiile organice în descompunere, în
alimente alterate, in flora intestinală a oamenilor şi animalelor.
Caractere morfologice şi tinctoriale
• Sunt bacili Gram negativi de mărimi variabile de la 2 µm la forme filamentoase (zeci de
µm), au cili peritrichi foarte viguroşi.
Caractere de cultură
• Cresc uşor pe medii simple sunt germeni aerobi, facultativi anaerobi, cresc optim la 34-
37° C, 18-24 h.
• Tulbură uniform bulionul, formând văl la suprafată şi invadează rapid toate mediile
solide simple gelozate 2%, din locul inoculării, valuri succesive de cultură migrează
concentric până la marginea mediului sau până la întâlnirea cu valul migrator al
altei tulpini, in acest caz migrările se opresc la 1-2 mm distanţă, intre ele trasându- -
se o linie de demarcatie (fenomenul Diens), este folosit ca marker epidemiologic.
• Pe geloza înclinată însămânţarea germenilor în lichidul de condensare determină un
2
fenomen de cătărare.
• Pe mediile selective coloniile sunt „S" lactozo negative cu centrul negru şi nu manifestă
fenomenul de migrare.
Caractere biochimice şi de metabolism.
• Germenii posedă un echipament enzimatic bogat, prezenta unei ureaze foarte active,
prezenţa fenilalnindezaminazei, lichefiază gelatina, formează H 2S, fermentează glucoza
cu producere slabă de gaz, nu fermentează lactoza şi manita, unele tulpini pot produce o
hemoliză slabă.
Rezistenta la agentii fizici, chimici şi biologici
• In mediul exterior, bacilii pot trăi în condiţii favorabile luni de zile.
• Sunt omorâţi la 600C într-o oră.
• Fenolul 1% îi distruge într-o jumătate de oră.
• Sunt sensibili la antibiotice cu spectru larg: aminoglicozide, cloramfenicol, chinolone.
Structura antigenică
• Au antigene „O" şi „H" cu ajutorul cărora se împart in 55 grupuri antigenice şi 31 tipuri
serologice.
Caractere de patogenitate
• Ei se întâlnesc la om ca germeni saprofiţi, dar pot să provoace: toxiinfectii alimentare,
infecţii urinare, otite, meningite, septicemii cu evoluţie gravă.
• Inoculaţi la animale de laborator (iepure, şoarece, cobai) produc în câteva zile o
septicemie mortală.
• Imunitatea este slabă.
Tratamentul
Se face după antibiogramă, dar pentru că apar tulpini rezistente se completează cu
autovaccin şi bacteriofagi specifici.
● Genul YERSINIA
• Sunt enterobacteriacee cu morfologie cocobacilară, imobile la 37° C şi mobile la 22-
30°C (numai Y. pestis este imobilă).
• Cresc pe medii uzuale, fermentează glucoza cu producere de gaz, dar nu acidifică
lactoza (cu exceptia Y.pestis).
• Au o intensă activitate ureazică, nu produc H 2S, lizindecarboxilază şi
fenilalanindezaminază, nu cresc pe medii cu citrat (Simmons).
Genul Yersinia cuprinde 3 specii:
• Yersinia pestis,
• Yersinio enterocolitica şi
• Yersinia pseudotuberculosis.
Y.pestis este totdeauna patogenă pentru om, celelalte sunt conditionat patogene.
Generalităţi
• Sunt gemeni patogeni pentru şobolan se dezvoltă în focare naturale, se transmit de la un
animal la altul prin purici (vectori), sau prim muşcătură de şobolan (direct).
• La om se transmite prin muşcătura şobolanului sau întepătura puricelui.
• Boala pe care o face omul este PESTA sau CIUMA ea face parte din bolile
pestilentiale cu mortalitate de 95 % şi contagiozitate toarte mare.
Diagnosticul este bacteriologic de urgenţă
Caractere morfologice şi tinctoriale
• Sunt cocobacili Gram negativi, cu tendinţă la coloratie bipolară, cu lungimea de 1-2
µm şi lăţimea de 0,3-0,5 µm, sunt dispuşi în lanţuri scurte, prezintă o capsulă, sunt
nesporulaţi, sunt imobili.
Caractere de cultură
• Y.pestis creşte uşor pe mediile de cultură, dar temperatura optimă este 28-33 0 C, pe
geloză simplă timp de 48 h, colonii de 1-2 mm (la 24h de 0,1-0,2 mm), rotunde, cu
margini uşor franjurate, la început gri cu centrul gălbui şi bombat (pălărie chinezească),
iar pe AABTL sunt lactozo negative, colonili albastru-verzui.
• Celelalte specii de Yersinia, dezvoltă la 37 0C în 24 h colonii de 1-1,5 mm, la 48h ating
2-3 mm.
Caractere de rezistentă
• Este puţin rezistentă în mediul exterior, rezistă 2-3 săptămâni în produsele patologice,
dar 1 an pe cadavre.
• Este distrus de dezinfectante.
• Este sensibil la: tetraciclină, cloramfenicol, streptomicină.
Caractere antigenice
• Prezintă antigene somatice: de perete O", capsular „K' şi antigene solubile, endotoxina,
care se eliberează după moartea bacteriei.
Caractere de patogenitate
• Se manifestă prin multiplicare şi invazivitate date de antigenul capsular.
Y.pestis
• Dă pesta sau ciuma, care se manifestă mai întâi prin aparitia unei vezicule, la locul
înţepăturii, apoi ajunge în ganglionii limfatici, apare o adenopatie (bubon pestos), daca
apărarea este slabă, germenii se vor multiplica în sânge, pot da o septicemie (pesta) cu
evoluţie foarte rapida, mortalitatea în pesta bubonică este de peste 75 %.

Infectia poate ajunge în pulmon, apare pesta pulmonară, în acest caz bolnavul este
contagios prin picăturile Pflügge.
Y.pseudotuberculosis
• Ajunge la om prin alimente şi poate să producă enterite subacute însoţite de adenopatie
mezenterică.
Y. enterocolitica
• Ajunge la om prin alimente şi poate da la copii: enterite, sindromul dureros al fosei
iliace drepte; iar la adult artritele reactive şi eritemul nodos.