1.

Toata lumea vrea sa stabileasca un echilibru intre lucru si timp liber Ac lucru
se intampla si in natura si cu r ch
r ch are un inceput si un final . Incepem cu Participanții la reactie (recationeaza)
si obtinem un produs de reactie
ac timp are loc si descomp prod de reactie in cei doi reactanti – r inversa
Nu se obt prod puri rezultatul fiind un am de prod de react si mat prima
(reactanti)
R ch nu se termina niciodata. Cele 2 reactii au loc intr-una pana cand se atinge un
echil ch – adica nu se mai inreg sch in concentratiile particip la r si in conc prod
de reactie
2. Marea maj a react ch utiliz in analiza sunt r partiale sau r de echilibru sau
reversibile. Exista si r practic totale sau ireversibile dar treb retinut ca nu
exista reactii absolut totale
3. pp. Cat din gr I, II, Iii cu H2S
precipitarea unor hidroxizi greu solubili de:
precipitarea fosfaţilor simpli sau dubli:
R neutralizare
R redox şi unele reacţii de complexare
4.Se pot cd r practic totale r cu schimb de protoni (r neutralizare), unele r de
complexare (cu schimb de liganzi)
5 Sunt r ch care in an cond pot decurge in ambele directii adică de la stânga la
dreapta şi invers.
Procesul este un cuplu de 2 reactii: o reacţie de la stânga la dreapta numită reacţie
directă şi o reacţie de la dreapta la stânga, numită reacţie inversa. Prin urmare la un
mom dat al desf. R. Prod de r. Interact pt a forma reactanti
6. Echil de reactie sunt guvernate de leg act maselor a lui Guldberg si Waage se
mai numeste si legea echil ch deoarece caracteriz in fond poz echil si si se enunta
astfel

7.In cazul reactiilor reversibile, se ajunge la un moment dat, in functie de

temperatura si alte conditii de lucru, sa se stabileasca un echilibru chimic in care
concentratiile reactantilor si ale produsilor de reactie sa ramana constante. La
echilibru, viteza reactiei directe devine egala cu viteza reactiei inverse, intelegand
prin viteza de reactie variatia concentratiei componentelor unei reactii in unitatea
de timp (viteza de reactie este proportionala cu produsul concentratiilor reactantilor
si cu o constanta de viteza).

Cand se ajunge la echilibru chimic reactia nu s-a oprit. Un numar de molecule se

descompun in timp ce acelasi numar se reface in unitatea de timp, incat, statistic,
nu se modifica raportul intre cantitatile de reactanti si produsi. De aceea spunem
ca echilibrul este dinamic si nu static.

K = arată de câte ori are loc mai repede reacţia directă decât cea inversă, pentru o
anumită temperatură şi presiune dată.

8. In react. Anal. Se urm de obicei deplasarea intr-o masura mai mare a echil spre
dreapta deci in senul form.prod de reactie. In alte cazuri se urm impiedic unor
reactii deci deplas echil spre stanga. Deplasarea echil in r anal se face conf princ.
Lui Le Chatelier.
Stim ca multe r chim nu sunt r directe care sa conduca la prod de r. ci sunt proc mai
comlexe in care in ac timp cu form comp are loc si descomp prod de reactie in
reactanti. At cand vit celor 2 proc (direct si indirect) sunt egale spunem ca s-a
instalat echil chimic, Modif cond de lucru purtem influ o reactie in sensul form
prod de reactie sau invers de descomp a prod in reactanti in funct de necesita
noastre. Factorii care infl echil chimic sunt conc, temp, presiunea. Putem perturba
echil chimic prin modif conc unei subst sau mai multor subst care particip la
reactie sau prin modif t si pres
9. Cun si sub numele de principiul constrangeriii minime se enunta astfel
10. Factorii care infl echil chimic sunt conc, temp, presiunea. Putem perturba echil
chimic prin modif conc unei subst sau mai multor subst care particip la reactie sau
prin modif t si pres
Aceste modif sunt descrise pe baza directiei in care forteaza echil reactiei. Echil se
deplas spre dreapta daca tinde sa form mai multi produsi si se deplas spre stanga
daca se form m. M prod de react.
11. dacă într-un sistem aflat în echilibru se modifică concentraţia uneia dintre
substanţe, echilibrul se va deplasa într-un sens sau altul, având loc reacţiile care
conduc la restabilirea echilibrului.
12. Ac influenta se manifesta asupra echil in faza gazoasa . Conf princ lui Le
Chatelier un echil in faza gazoasa va reactiona la crest presiunii prin deplas lui in
sensul micsorarii presiunii. Ac se realiz prin scad nr de molecule aflate in volumul
fix al vasului de reactie. Adica prin scad conc molare sau a presiunii partiale. Cu
cat mai multe molecule in vas cu atat creste pres exercitata de c asupra peretilor
vasului. De aceea la crest pres consecinta este mics nr de molecule pt restabil echil.
Scad pres are effect invers . Echil se deplas in sensul crest pres pt restabil echil
adica in sensul form unui nr mai mare de moli deci in directiva descomp prod de
reactie (spre stanga)
Cu cat este mai mai cont de gaz intr-o solutie orice schimb a pres va modif echil
solutiei.
16. Conf princip lui Le Chat intr-un sist aflat la echil:
In genaral cres temperaturii fav stab echil ch deoarece prin crest agitatiei termice
creste probalit ca molec sa se ciocneasca si astfel reactaia sa aiba loc.
principalii factori care influenţează echilibrul chimic:
18.În multe cazuri este posibil să se prevadă evoluţia unei reacţii dacă se aleg
condiţiile de echilibru favorabile.
19. deci în sensul unei reacţii totale
Scoaterea din sistem = micsorarea concentratiei
20. Ionul hipoclorit
Dacă se tratează soluţia cu ioni de argint se obţine AgCl, compus greu solubil care
părăseşte sistemul, deci scade concentraţia ionilor Cl- şi echilibrul se va deplasa
spre dreapta.
La acidularea acestor soluţii de tiosăruri (tioarseniat) reprecipită pentasulfura de
arsen. Exemplu tioarseniatul de amoniu:
21. Sunt numeroase reacţiile de precipitare în care pe lângă produsul greu solubil
rezultă ioni de hidrogen liberi ce vor face ca precipitarea să nu fie totală (exemplu:
precipitarea ionilor de potasiu din KCl cu acid tartric, precipitarea ionilor de calciu
din CaCl2 cu acid oxalic etc.).
Pentru ca precipitarea să fie completă se vor neutraliza ionii de hidrogen prin
adaugare de acetat de sodiu, cand se formeaza un compus puţin disociat - acidul
acetic si ia nastere sistemul tampon acid acetic – acetat de sodiu.
La fel se petrec lucrurile în cazul sulfurilor cationilor grupei III analitice:
Apariţia ionilor de hidrogen în sistem deplasează echilibrul spre stânga; pentru a
realiza deplasarea echilibrului spre dreapta se adaugă acetat de sodiu care va fixa
ionii de H+ sub forma unui compus puţin disociat (acidul acetic) scoţându-i astfel
din sistem:
23.
Numeroase substanţe greu solubile se pot dizolva prin formarea unui complex cu
unul din ionii componenţi ai compusului greu solubil
ionii de argint vor fi scoşi din sistem prin complexare cu amoniac, întreg echilibrul
se va deplasa spre dreapta, în sensul solubilizării AgCl:
Ca urmare ionul comun adus de agentul de precipitare formează combinaţii
complexe în care este prins cationul compusului greu solubil şi scade concentraţia
acestuia cu deplasarea echilibrului către dreapta.
In cazul complecsilor trebuie sa specificam daca este solubil si ce cul are sau daca
este pp. si ce culoare are
24. o serie întreagă de produşi greu solubili se pot dizolva dacă se modifică starea
de oxidare; un exemplu în acest sens îl constituie sulfurile bazice din grupa II
cationi: CuS, PbS; CdS, Bi2S3. Echilibrul acestei reacţii se va deplasa spre dreapta
dacă scade concentraţia în S2-, prin oxidarea sa la sulf elementar ce părăseşte
sistemul. Acest lucru se realizează cu acid azotic concentrat.
Manganatul solvit în apă, la diluare mare şi în prezenţa unei mici cantităţi de acid
acetic, îşi schimbă culoarea verde în violet, datorită oxidării manganatului la
permanganat; se formează totodată acid metamanganos sub formă de flocoane
brune (reacţie de dismutaţie).
Se observa decol sol de iod (oxid Iod la iodat)

25. Infl solventului se vede din reacţia de identificare a Co2+ cu SCN-: Complexul
este destul de instabil în fază apoasă; prin extragerea sa într-un solvent nemiscibil
cu apa – acetona sau eter, acesta se stabilizează fiind scos totodată din sistem, ceea
ce produce deplasarea echilibrului spre dreapta. De asemenea, este necesar un
exces de SCN- in vederea deplasarii spre dreapta a echilibrului. Modul de
executie
Reactia Vogel
26. Uneori, în practica analitică este necesar să deplasăm echilibrul spre stânga :
retrogradarea reacţiei de echilibru
precipitat alb de Mg(OH)2; precipitarea nu este însă completă datorită stabilirii
următorului echilibru:
Dacă în sistem se măreşte concentraţia clorurii de amoniu, echilibrul se va deplasa
spre stânga cu menţinerea Mg2+ în soluţie. NH4Cl retrogradează disocierea

NH4OH, încât concentraţia în ioni OH– nu mai este suficientă precipitării Mn2+ ca
hidroxid
Prin adăugarea unui exces de clorură de amoniu, se realizează retrogradarea acestui
echilibru, deci ionul Mn2+ este forţat să rămână în soluţie.
Apariţia în sistem a ionului SH- duce la formarea sulfurilor acide solubile, deci nu
s-ar realiza precipitarea totală a cationilor. Prin retrogradarea acestui echilibru de
hidroliză, ce se realizează prin adăugare de NH4OH, sulfura acidă va fi scoasă din
sistem.
27. Prin mărirea concentraţiei în H+ (adăugarea unui acid tare, ex. HCl) echilibrul
se va deplasa spre stânga; concentraţia în S2- scade dar rămâne suficientă pentru a
precipita cationii din grupa II.
Dacă se adaugă o bază (NH4OH) ionii H+ vor fi consumaţi, echilibrul se
deplasează spre dreapta, în sensul creşterii concentraţiei de S2- ceea ce favorizează
precipitarea cationilor din grupa III.