Proiect-Saiba

5/19/2018 ProiectSaiba-slidepdf.
com
Consideraţii generale
Proiectarea procesului tehnologic constituie baza pregătirii de fabricaţie a piesei ce
urmează a fi prelucrată prin presare la rece.

Elaborarea procesului tehnologic trebuie făcută cu minuţiozitate din cauza costului ridicat al
dispozitivelor de presare la rece şi a duratei relativ lungi de pregătire a fabricaţiei astfel încât
varianta adoptată să satisfacă din punct de vedere tehnic si economic. La proiectarea
procesului tehnologic, scopul final principal este acela de a proiecta dispozitivele ştanţele şi
matriţele! necesare pentru fabricarea piesei prin presare la rece. Proiectarea ştanţelor şi
matriţelor necesită parcurgerea anumitor etape, pe care le vom analiza în continuare.
Analiza piesei
Piesa trebuie să se e"ecute la forma, dimensiunile şi calitatea prescrise în desenul de

e"ecuţie. Este necesar să se asigure o tehnologitate corespunzătoare raze, dimensiuni orificii,
distanţe între orificii!, astfel încât piesa să se e"ecute în condiţii economice.
Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului
#e aplică tuturor pieselor care se realizează prin operaţii de deformare îndoire,

ambutisare, fasonare, presare volumetrică!.
Pentru operaţiile de îndoire, ambutisare, fasonare se determină forma şi dimensiunile
semifabricatului plan piesa desfăşurată! astfel lungimea de îndoire se calculează după fibra
neutră, iar dimensiunile semifabricatului la ambutisare se calculează din egalarea ariei piesei
cu a semifabricatului plan.
La operaţiile de presare volumetrică dimensiunile semifabricatului se calculează
ţinându$se cont de legea volumului constant prin egalarea volumului semifabricatului cu cel al
piesei.
%oleranţele dimensiunilor semifabricatelor se vor corela cu precizia de obţinere a
piesei presate la rece.
&
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-saiba 1/72
5/19/2018 ProiectSaiba-slidepdf.com
#a se proiecteze tehnologia de e"ecutie si echipamentul tehnologic necesar pentru

realizarea reperului '#()*( +%-/(0.
Conditii tehnice1
$ (bateri limita clasa 2 #%(# 333334
$ 5aterialul1 tabla de otel #%(# 67284
(cest capitol va cuprinde urmatoarele parti1

$ un memoriu de calcul
$ o parte grafica
$ desene de e"ecutie
2.1. Analiza tehnologitatii reperului
%ehnologicitatea piesei influenteaza in mare masura costul acesteia si este necesar sa se

verifice1
 /aca elementele formei constructive ale piesei permit obtinerea ei in conditii normale
de lucru si daca asigura o buna utilizare a materialului4
 /aca dimensiunile piesei dimensiunile conturului, ale pozitiei relative, ale orificiilor,
fantelor, de racordare etc.!, in raport cu grosimea materialului, permit realizarea ei in
conditii normale4
 5asura in care calitatea suprafetelor piesei si in special a celor rezultate din taiere
poate fi obtinuta in conditii normale4
Pentru reperul de analizat se face urmatorul tabel1
+ . #-P+(:.; P./E P+E9)<)(

99L-<))
9+%. /)5E#. P+EL-9+(+E 9E+-%( PE+5)#(
3. =33 Perforare >&.? >&.&@ #e poate
2. =28 /ecupare >&.? >&.2 #e poate
2.2. Stabilirea itinerariului tehnologic
Pentru realizarea reperului 'saiba rotunda0 vom parcurge urmatoarele etape1
 Perforarea orificiului =33
 /ecuparea =28.
2.3. Alegerea semifabricatului
)n functie de grosimea materialului, aleg benzi inguste din otel carbon, laminate la
rece #%(# 6728.
9a material vom folosi L @2$#%(# ?&&;2.
5aterialul se livreaza in 7 clase, dupa starea de ecruisare.
(ceste stari pot fi1

• :oarte moale
• 5oale
•
A tare
• B tare
• C tare
• tare
2.4. Analiza croirii semifabricatului
Pentru croire se tine seama de forma si dimensiunile de livrare a materialului, uneori de

directia de laminare si de numarul de piese ce trebuie obtinut.
9oeficientul de croire se calculeaza cu relatia1
A& ×r
K c = ×3&& DF
B ×p
unde1
(& G suprafata piesei si orificiile, in mm24 (&H8?2 mm24
r $ numarul randurilor de croire4 r H3
* G latimea benzii, in mm4

p G pasul de avans, in mm
Cazul 1
/in tabelul 7.@ pag.II, D3F vom alege valorile puntitelor 1
aH3.6mm4
bH3.?mm4
unde1
a3$puntita laterala, in mm4
b3$puntita intermediara, in mm4

/H28 mm4
* H27.J8 mm4
a3HK 3"K 2"K @"aH&.6"3"&.I"3.6H3.@7I mm
b3HK 3"K 2"K @"bH&.6"3"&.I"3.?H3.&I mm
alorile coeficientilor sunt1
K 3H&.64 K 2H34 K @H&.I4
Latimea benzii *, se calculeaza cu urmatoarea relatie1
B = D + 2 ×a3
)nlocuind, vom avea1

*H28M2"3.@7IH27.J8 mm
/in #%(#, adopt *H2I>2.?mm

9oeficientul de croire, in acest caz, va fi1
8?2 × 3
K C = ×3&& = 7J.@6 
27.J8 × 2?.&I

Cazul 2
/in tabelul 7.@ pag.II, D3F vom alege valorile puntitelor 1
aH2.@mm4
bH3.Imm4
5. !SA "#$%&'&(!CA
unde1
a3$puntita laterala, in mm4
b3$puntita intermediara, in mm4
/H28 mm4
* H2J.@2 mm4
a3HK 3"K 2"K @"aH&.6"3"&.I"2.@H3.77 mm
b3HK 3"K 2"K @"bH&.6"3"&.I"3.IH3.@& mm

alorile coeficientilor sunt1
K 3H&.64 K 2H34 K @H&.I4
Latimea benzii *, se calculeaza cu urmatoarea relatie1
B = D + 2 ×a3
)nlocuind, vom avea1

*H8&M2"3.77H2J.@2 mm
/in #%(#, adopt *H2I>2.?mm
9oeficientul de croire, in acest caz, va fi1
8?2 × 3
K C = ×3&& = 78.@7 
2I × 2?.&I
/in ce a rezultat se observa ca se poate alege oricare din cele doua cazuri .
2.5. isa tehnologica
/enumirea #()*( +%-/( /esenul piesei

piesei
*anda ingusta din otel carbon laminata la
/enumire rece #%(# 6728
L @2 G #%(# ?&&;2

Nrosime 3.? mm
σ r = 2J&...83&D N

; mm 2 F
9aract.
mecanice δ = 27E
r. /enumirea
op #chita operatiei #./..
operatiei

3. PE+:+(+E
#) /E9-P(+E #%(%(
PE%+-
PE+:+(%
#) /E9-P(%
2. $#-*LE+
9%+L 9:+5 #9O)%E) $95P(+(%.
E%9.
2.). *ozitionarea semifabricatului in +ederea prelucrarii
Precizia si calitatea pieselor obtinute la o anumita operatie sunt conditionate si de modul

in care se realizeaza orientarea si fi"area semifabricatului in raport cu traiectoria poansoanelor.
rice corp solid are in spatiu sase grade de libertate si anume1 trei de translatie si trei de
rotatie, in lungul si respectiv in urul a trei a"e de coordonate, alese arbitrar, perpendiculare intre
ele.
La operatiile de stantare$matritare, pentru a se realiza prelucrarea, semifabricatul este

pozitionat si fi"at, pozitionarea sa necesitand preluarea tuturor gradelor de libertate4 sunt necesare
si suficiente sase puncte de spriin, dispuse in trei plane perpendiculare intre ele.
Pentru reperul nostru vom face urmatorul tabel, in care se ilustreaza felul in care sunt
dispuse cele sase grade de libertate 1
r. Echipam. %ehn. #chema de prelucrare 5aterializare 9onservare bservatii

crt. /enumire a gradelor de libertate a schemei a
#chemei
$Placa activa $Placa de
de decupare! desprindere
mobila
#%(%( P%+. $#tifturi de $
3. PE+:+(+E pozitionare )mpingatoare
#) $+igla de laterale
/E9-P(+E ghidare
$pritori de $9autator
pas
2.,. ortele de taiere la perforare si decupare
Pentru fiecare prelucrare operatie! de stantare si decupare necesare obtinerii piesei date, se
vor calcula fortele de lucru necesare, cu relatiile1
 Pentru perforarea conturului cilindric1

unde1 L$lungimea conturului taiat DmmF4
g$grosimea materialului DmmF4
τ $rezistenta la forfecare D;mm2F4
LH@8.? mm4
gH3.? mm4
τ = 2J& D;mm2F
:H@8.?"3.?"2J&H3@6J2.?
 Pentru decupare1
F = L ×g τ × DF
unde1 L$lungimea conturului taiat DmmF4
g$grosimea materialului DmmF4
τ $rezistenta la forfecare D;mm2F4
LHJ?.@ mm
g H3.? mm4
τ = 2J& D;mm2F
:HJ?.@"3.?"2J&H@&@J?
2.-. Calculul centrului de presiune
9entrul de presiune reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei fortelor ce apar in procesul de

matritare sau stantare si se determina in scopul asezarii lui pe a"a cepului stantei sau matritei, deci pe
a"a culisoului. )n felul acesta, stanta va lucra paralel si echilibrat, evitandu$se deza"area partilor
active si nesimetria ocului, uzarea ghidaelor si uzarea rapida a muchiilor partilor active.
La stantele cu doua coloane in diagonala cum avem si in cazul de fata! sau a"iale se
recomanda ca centrul de presiune sa fie asezat pe linia diagonalei sau a"ei.
9alculul centrului de presiune se poate face prin1
$metoda analitica
$metoda grafica
#e prefera metoda analitica, deoarece asigura o determinare mai precisa.
/in calculele anterioare au rezultat urmatoarele valori ale fortelor1

:3H3@6J2.?  4 :2H@&@J?  4
9onsideram ca fortele au coordonata Q egala cu zero, si vom calcula doar pentru a"a ".
∑ F × xi 3@6J2.? × 3J + @&@J? × 8@

i
X C
= ∑ Fi = .? + @&@J?
3@6J2 = @8.Imm
/eci, centrul de presiune va avea urmatoarele coordonate1

C  X C = @8
. I4 Y C = &!
2.. Alegerea presei
La alegerea presei trebuie sa se tina seama de volumul de fabricatie. )n cazul folosirii

unor prese e"istente, se aleg tipurile cele mai corespunzatoare, care nu sunt complet incarcate si in
acest caz nu intotdeauna vor fi satisfacute cerintele impuse de tehnologie. 9and se foloseste o presa
noua, aceasta trebuie sa aiba caracteristici cat mai corespunzatoare.
(legerea presei se face tinand seama de urmatoarele caracteristici1
o /estinatia tehnologica
o :orta de lucru
o 5arimea cursei
o Nabaritul si forma mesei si culisoului
o )naltimea utila ma"ima si minima
o /imensiunile orificiului de evacuare
o umarul de curse duble
o
E"istenta sistemului de alimentare
o E"istenta traversei din culisou si a tamponului
o #iguranta in e"ploatare si mai ales rigiditatea batiului in directia culioului
o 9ostul
%inand seama de aceste caracteristici vom alege 'Presa mecanica cu e"centric, cu
simplu efect, de fabricatie romaneasca0 P() 7! cu urmatoarele caracteristici tehnice1
•
:orta ma"ima de presare F = 37 ×3&8 
•
umarul de curse duble a culisoului nH38& min$3
•
/omeniul de reglare a cursei culisoului cHIRJ7 mm
•
/istanta dintre a"a culisoului si batiu +H37? mm
•
/imensiunile mesei (3"*3 sunt1 8?&"@3& mm
•
Locasul pentru cep d"l!1 8&"7?
•
+eglarea lungimii bielei 5H7& mm
•
+eglarea placii de inaltare 1 ?& mm

•
Puterea motorului 3.?KS
•
)nclinarea ma"ima a presei 1 @&T
•
Lungimea 1 3&&& mm
•
)naltimea 1 368& mm
•
/iametrul gaurii de trecere prin placa de inaltare 1 33& mm
•
/imensiunea orificiului din masa 1 =3?& mm
•
/eschiderea de trecere prin batiu spre spate 1 2?& mm
2.1/. Schita stantei pentru decupare si perforare
3&
2.11. Alegerea si calculul dimensiunilor nominale ale partilor acti+e ale poansoanelor0 a
placilor si a altor elemente auiliare
2.11.1. *oansonul de decupare
(leg poansonul de decupare 1 * 8&"7& cod 338@$&@&2, cu urmatoarea forma1
Nota:
$5aterial #9 3& #%(# 3J&&$J34 se poate e"ecuta si din #9 I, #9 32 #%(#
3J&&$J34
$%ratament termic1 calit, revenit la ?8R?I O+94
$Naurile de centrare de tip ( dupa #%(# 3@73$J@ se vor e"ecuta in cap si in partea
activa4
$5arcare1 cod 338@$&@&24
33
2.11.2. *oansonul de perforare orificiu cilindric
(leg codul 338@$&2I7, forma 9, cu urmatoarele dimensiuni1
Nota:
$5aterial #9 3& #%(# 3J&&$J34 se poate e"ecuta si din #9 I, #9 32 #%(#
3J&&$J34
$%ratament termic1 calit, revenit la ?8R?I O+94
$Naurile de centrare de tip ( dupa #%(# 3@73$J@ se vor e"ecuta in cap si in partea
activa4
$5arcare1 cod 338@$&2I74
32
2.11.3. &pritor fi
(leg codul 3&?&$&3&?, tip ), cu urmatoarele dimensiuni1
Nota:
5aterial1 L9 8? #%(# II&$774

$%ratament termic1 calit, revenit la 8&R8? O+94
$5uchiile ascutite se vor rotuni cu +H&.? mm4
$#e va marca1 cod 3&?&$&3&?, tip )4
3@
2.11.4. ucsa de ghidare
(leg bucsa de ghidare =3I"J2 cu codul 3&@2$&&@?, care are urmatoarele dimensiuni1
dH3Imm4 /H2Imm4 d3H@3mm4 d2H36mm4 lHJ2mm4 l3H3?mm4 l2H72mm4
Nota:
$5aterial1 L9 3? #%(# II&$774

$%ratamnt termic 1 9ementat pe adancimea de &.7R3 mm, calit, revenit la
?&R?? O+94
$5arcarea1 cod 3&@2$&&@?4
2.11.5. *laca de baza -/1//5)
(leg codul 3&22$&832, cu coloane in diagonala, cu urmatoarele dimensiuni1

aHI&mm4 bH3&&mm4 hH?7mm4 a 3H3@&mm4 b3H3?&mm4 d3H3Imm4 d2H36mm4 e3H3&&mm4
e2H3@@mm4 +H2?mm4
38
3?
2.11.). Coloana de ghidare
(leg coloana de ghidare =3I"3I& 4 codul 3&@&$&337, avand urmatoarele dimensiuni1

dH3I$&.&33mm4 LH3I&mm4 d3H3IM&.&2@mm4 d2H3?mm4 d@H38mm4 d8H7mm4 lH8Imm4 l3H3Imm4
l2H37mm4
Nota:
$5aterial 1 Poz.3 $ L9 3? #%(# II&$774

Poz.2 G Pasla4
$9ementat pe adancimea de &.IR3 mm, calit, revenit la ??R7& O+94
$Naurile de centrare de tip (, dupa #%(# 3@73$J@4
5arcare1 cod 3&@&$&337
2.11.,. Cep cu flansa
(leg cepul cu urmatoarele dimensiuni1

d3H2?mm4 d8H7@mm4 d?H8?mm4 d7HI.8mm4 dJH33@mm4 l8H7&mm4 l?H3?mm4 l7H6mm4
37
Nota:
$5aterial1 L 82, L ?& #%(# ?&&$7I,4

$(bateri limita la dimensiunile libere, conform #%(# 2@&&$77, e"ecutie medie4
$(baterea de la perpendicularitatea a"ei cepului fata de suprafata sa de asezare1 ma". &.&?;3&&
mm4
2.12. Calculul dimensiunilor partii de lucru a elementelor acti+e la taiere
La operatiile de taiere se considera ca dimensiunile pieselor decupate sunt asigurate de

placa de taiere, iar ale celor perforate, de poanson.
La calculul dimensiunilor elementelor active trebuie tinut seama de modul in care
acestea se prelucreaza pentru a asigura ocul functional necesar. /in acest punct de vedere,
prelucrarea poate fi facuta individual pentru poanson si placa activa, sau se prelucreaza unul
din elementele active si se austeaza cel de$al doilea dupa el, cu pastrarea ocului uniform pe
3J
contur. Prima metoda se aplica in general la contururi simple si la o productie mai mare de
stante, iar cea de a doua la contururi comple"e si la stante de dimensiuni mari.
La perforare, considerand dimensiunea alezaului d, cu abaterile superioara (s si
respectiv inferioara (i, se vor folosi relatiile1
$pentru piese cu %U&.3, dimensiunile poansonului vor fi1
d p = ( d ma" ) −" = ( d + A! ) −"
p p
si cele ale placii active1

+ " pl
d pl = ( d p + #min ) = ( d + A ! + #min ) +" pl
)n cele ce urmeaza vom calcula dimensiunile partilor de lucru pentru fiecare perforare
in parte1
o *#%"6 *#&A#A &!!C!6'6! 713 8
Poansonul are urmatoarele dimensiuni1

dH=33mm4 LH7&mm4 lH3&mm4 /H=3@mm4 /3H37mm4 %H&.I4 (sH&.84
%U&.3
d pHdma"$&.2V%!$%pHdM(s$&.2V%!$%pH33M&.8$&.2V&.I! $&.&2H33.28$&.&2mm
d plHd pMmin!M%plHdM(s$&.2V%Mmin!M%pl H33M&.8$&.2V&.IM&.&6!M&.&8H33.@@M&.&8mm
La decupare, considerand dimensiunea /, avand abaterea superioara (s si inferioara (i,

relatiile pentru calculul zonei de lucru a elementelor active vor fi diferite in functie de toleranta
piesei.
(stfel, pentru piese avand %U&.3, dimensiunile placii active vor fi1
D pl = ( Dmin + &.2 ×" ) +& " =( D +Ai +&.2 ×" ) +"
pl pl
iar ale poansonului1

D p = ( Dpl − #min ) −" = ( D + Ai + &.2 ×" − #min ) −" p
p
)n cele ce urmeaza vom calcula dimensiunile partilor de lucru pentru decupare 1

o *#%"6 9#C6*A# 8
%U&.3
/ plH/minM&.2V%!M%plH/M(iM&.2V%!M%plH28$&.IM&.2V3.7!M&.&8H2@.?2M&.&8mm
/ pH/ pl$min!$%pH/M(iM&.2V%$min!$%pH28$&.IM&.2V3.7$&.&6!$&.&2H2@.8@$&.&2mm
3I
2.13. :asuri de protectia muncii
Pentru a se elimina posibilitatile de producere a accidentelor la presarea la rece este

necesar ca inca de la proiectare sa se respecte o serie de norme de protectie a muncii1
 #e vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin
aplicarea lor4
 #tantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sisteme de protectie care sa
impiedice posibilitatea accidentarii lucratorilor4
 #e vor prefera stantele si matritele inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in
zona de actiune a elementelor mobile4
 #tantele si matritele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in
functie de felul lucrarilor4
 #tantele si matritele vor trebui astfel proiectate, incat la pozitia cea mai de os a
poansonului, intre placa port$poanson si placa de ghidare sa ramana o distanta mai
mare de 22 mm4
 Poansoanele nu vor trebui sa iasa, la punctul mort superior, din placa de
desprindere sau de ghidare4
 #e vor prevedea orificii pentru iesirea aerului la placile superioare,4
 %oate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul
lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona
elementelor mobile, sau o pozitie incomoda de actionare4
 #e vor prefera elementele de desprindere fi"e in locul celor mobile4
 %oate muchiile elementelor componente se vor rotuni sau tesi, daca aceasta este
posibila si din punct de vedere tehnologic4
 #e va e"tinde mecanizarea si automatizarea introducerii semifabricatelor in stanta
sau matrita, precum si evacuarea mecanizata sau automatizata a pieselor si
deseurilor4
La intretinerea si e"ploatarea stantelor si matritelor se vor respecta o serie de reguli ca1
 )ncaperea in care se pastreaza stantele si matritele va fi prevazuta cu o instalatie
corespunzatoare de ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata
rasturnarii4
36
 #tantele si matritele se vor depozita in rafturi care vor avea rezistenta

corespunzatoare4 stantele si matritele vor fi asezate in ordine descrescatoare a
masei lor4

+afturile vor fi acoperite cu tabla si vor avea o usoara inclinare spre interior4
 )n acelasi loc cu stantele si matritele vor fi pastrate si dispozitivele si elementele de
protectie si siguranta4
 #tantele si matritele ce se gasesc in e"ploatare vor fi controlate periodic, conform
unor grafice care vor fi intocmite de conducerea sectiei sau atelierului4
 )nainte de a se monta pe presa, stantele si matritele vor fi controlate de catre
maistrul din atelier sau sectie, care va verifica starea lor si e"istenta tuturor
dispozitivelor de siguranta4
 (limentarea manuala cu semifabricate mici se va e"ecuta numai cu autorul
pensetelor, fara a se introduce mana in zona elementelor active4
2&
CA*!"&'6' 3
*roiectarea tehnologiei de fabricaţie a reperului
;ucşa de ghidare<
3.1.Analiza constructiv tehnologică a piesei

+eperul '*ucşă de ghidare0 este o piesă de rotaţie, obţinută prin strunire pentru
toate suprafeţele. Piesa face parte din construcţia unei matriţe combinate, care se foloseşte la o
operaţie tehnologică de presare la rece. (cesta se montează pereche! în placa superioară,
ghidând pachetul superior al matriţei, unde datorită austaului alunecător format cu coloana
de ghidare W3I se produce culisarea acestuia. -lterior operaţiilor de strunire analizate în
prezenta lucrare, se vor e"ecuta operaţiile de tratament termic şi rectificare, piesa fiind
solicitată la uzură.
/in punct de vedere funcţional, piesa are o formă constructivă tehnologică simplă
alcătuită dintr$o succesiune de cilindri. Este suficientă o singură proiecţie, reprezentată în
secţiune longitudinală completă pentru a înţelege forma şi dimensiunile acesteia şi se prezintă
în figura 3.
Din condi$iile de precizie impu!e !e de!prind urm%toarele concluzii:
A& 'recizie dimen!ional%:  d max ( ) *1 mm+

 l max ( ,2 mm&
B& Diametrele la care !e impune o precizie dimen!ional% ridicat% !unt:
 ) 1- ., / 01- 3+
 ) 2- !4 / 05-0*6 3+
C& Dimen!iunile de pro7il ale pie!ei !unt:
 te8ituri: 1x56 9 la exterior 8i interior&
D& 'recizia geometric%:

e impun urm%toarele a;ateri de 7orm% 8i de pozi$ie:
• concentricitate aleza# cu !upra7a$a exterioar%  6 mm+
• cilindricitate exterior ;ucșa  6 mm+
• paraleli!m la !upra7e$ele 7rontale ale ;ucșei 9 16 mm+
<& =ugozitatea !upra7e$elor:
La pie!a >;uc8a de ghidare? !e impun urm%toarele rugozit%$i:
 rugozitate general% =a ( *2+
 rugozitate pe aleza# =a ( 14+
23
 rugozitate la interior =a ( -+

 rugozitate pe !upra7e$ele 7rontale: =a ( *2&
F& @aterialul pie!ei:
5aterialul piesei '*ucşă de ghidare0 este L9 3?, care este un oţel pentru tratamente
termice, de rezistenţă ridicată şi tenacitate medie, cum ar fi1 discuri, arbori, biele, coroane
dinţate, piese supuse la uzură a"e, şuruburi, piuliţe! şi pieselor fără rezistenţă mare în miez.
(cest oţel se mai numeşte şi oţel carbon de calitate, pentru că are un grad ridicat de puritate şi
o compoziţie chimică fi"ată în limite strânse, asigurând o constanţă a caracteristicilor de
calitate obţinute prin tratamente termice de îmbunătăţire G călire şi revenire!. otarea
mărcilor de oţel de uz general se face prin simbolul L9 oţel carbon de calitate! urmat de
două cifre care reprezintă în sutimi de procente, conţinutul mediu de carbon astfel, L9 3?
are conţinutul mediu de carbon &,3? !.
a3 Compozi$ia chimic% a materialului

9onform #%(# II& G I&, compoziţia chimică a oţelului L9 3? este indicată în tabelul
următor1
@arca Compozi$ia chimic% 

o$elului C @n ' 
L9 3? -  2 6  - @ax& 56 @ax& 5

;3 Caracteri!tici mecanice 8i tehnologice /con7orm "A -- 9 -3
Limita de =ezi!ten$a la
@arca Alungirea la rupere =ezilien$a
"ratament curgere rupere
o$elului A KCH
termic =p2 =m
145 EG Icm2
ENmm2G ENmm2G
C=
JLC 16 51 , 9 -5 15 *
emi7a;ricatul e!te o ;ucat% de material !au o pie!% ;rut% care a !u7erit o !erie de
prelucr%ri mecanice !au tehnice dar care nece!it% n continuare alte prelucr%ri pentru a
deMeni o pie!% 7init%&
'ie!a 7init% rezult% n urma prelucr%rii !emi7a;ricatului cu re!pectarea tuturor condi$iilor
impu!e prin de!enul de execu$ie /7orm% dimen!iune toleran$% calitatea !upra7e$elor3&
emi7a;ricatul !upu! prelucr%rii prin a8chiere are una !au mai multe dimen!iuni mai
mari dect al pie!ei 7inite&
22
urplu!ul de material care tre;uie ndep%rtat de pe !upra7a$a !emi7a;ricatului poart%

denumirea de adao! de prelucrare& Hn !emi7a;ricat ;un re ct mai multe !upra7e$e identice
cu ale pie!ei 7inite iar adao!ul de prelucrare e!te redu! la minimum&
'rincipalele tipuri de !emi7a;ricate 7olo!ite la prelucrarea prin a8chiere !unt:
- ;uc%$i de;itate din produ!e laminate /;are pro7ile !rme3+
- pie!e ;rute o;$inute prin turnare+
- pie!e ;rute 7or#ate li;er+
- pie!e ;rute 7or#ate n matri$% /matri$ate3+
- produ!e tra!e la rece&
Din !emi7a;ricatele enumerate unele !unt caracterizate de o precizie ridicat% cum ar 7i
cele matri$ate cele pre!ate din pul;eri 8i cele turnate /n !pecial cele turnate !u; pre!iune3&
Alegerea unui anumit tip de !emi7a;ricat e!te legat% de !eria de 7a;rica$ie&
emi7a;ricatele turnate !au matri$ate nu pot 7i 7olo!ite dect atunci cnd num%rul
pie!elor de acela8i tip prelucrat e!te mare&
On cazul pie!ei >Buc8% de ghidare? unde aMem o produc$ie indiMidual% Mom alege ca
!emi7a;ricat ;ar% laminat% *6&
P& @a!a pie!ei:
@a!a pie!ei n !tare 7init% e!te m pie!% 7init% ( 26 Qg&
Fig.1. Bucşa de ghidare

3.2. Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului
Xinând seama de forma piesei simplă, comple"ă!, de dimensiunile relative mici,
mari!, şi de materialul din care se e"ecută piesa, se poate alege un semifabricat laminat, forat,
matriţat, turnat sau prelucrat mecanic.
2@
Yntr$un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s$au luat cu 2 $ ? mm;rază

mai mari decât ale piesei.
'rincipalii indicatori la con!umul de metal !e calculeaz% cu rela$iile din E1G 8i !unt
urm%torii:
o norma de con!um
o con!umul !peci7ic
o coe7icientul de utilizare a metalului
o procentul de8eurilor de metale
Con!umul !peci7ic reprezint% cantitatea de materie prim% material care a 7o!t
con!umat la execu$ia unei unit%$i de produ! 7init&

Coe7icientul de utilizare a metalului e!te indicele care arat% gradul de nglo;are a
unui metal n produ!ul 7init 8i !e determin% cu rela$ia:
C u
K = /13E1G
N c
Yn cazul când se urmăreşte modul de utilizare a unui metal în procesul tehnologic în

scopul cunoaşterii pierderilor tehnologice, se calculează coeficientul de utilizare tehnologic,
cu relaţia1
C u
K " = /23E1G
C t
unde: C t  con!umul tehnologic

'rocentul de8eurilor de metal rezult% din rela$ia:
9 − 9u
/% = t ⋅3&& /*3E1G
9t
Yn ceea ce priveşte structura, norma de consum se compune din următoarele elemente

de bază1
 con!umul tehnologic
 pierderile tehnologice
#e determină cu relaţia1
 c = 9 t + Z b /53E1G
9onsumul tehnologic reprezintă cantitatea de materie primă, material sau energie
prevăzută a se consuma pentru e"ecutarea unei unităţi de produs.
9t = 9 u + Z p /63E1G
28
unde1
C u  con!umul util reprezint% cantitatea net% de metal ncorporat ntrun
produ! !au o pie!% executat% con7orm documenta$iei tehnologice&
La calculul normei de consum se mai ţine seama de următoarele1
• în cazul când capetele de fi"are, capetele rezultate din indivizibilitatea barelor
într$un număr întreg de semifabricate şi abaterea pozitivă a barelor cu lungimi
fi"e sau multiple pot fi întrebuinţate pentru prelucrarea altor piese, nu se adaugă
la norma de consum4
• capetele oblice sau strivite ale barelor se adaugă la norma de consum4
• se va ţine cont de pierderile prin debitare de la suprafeţele frontale ale pieselor
•
dac% lungimea !emi7a;ricatului nu permite 7olo!irea lui drept cap%t de 7ixare n
di!pozitiMul de !trngere al ma8inii de de;itat pierderile !e adaug% la norma de
con!um&
Coe7icientul de utilizare al materialului reprezint% procentul de material ce r%mne n
pie!% dup% prelucrare& a calculat n Maloare a;!olut% cu rela$ia:
m P)E#.
K a ( /43E1G
5 #E5):(*+)9 .
a3 Calculul Molumului !emi7a;ricatului :

R <@SFAB=SCA" ( T U 1,62 U ,6 ( ,21 cm *
;3 ta;ilirea den!it%$ii materialului de prelucrat :
V @A"<=SAL ( ,-6 g  cm*
c3 Calculul ma!ei !emi7a;ricatului :
@ <@SFAB=SCA" (V @A"& U R <@SFAB=SCA" ( ,-6 U ,21 ( 64414 g ( 644Qg
d3 Calculul coe7icientului a;!olut de utilizare :
m &,2?
H
K ( 5 U 1  ( &,?77 U 1  ( 55 
e con!tat% c% exi!t% o pierdere ra$ional% de material&
Hnde: m pie!% 7init% ( 26 Qg
⇒ e alege un !emi7a;ricat din ;ara laminata cu diametrul *6&
3.3. Stabilirea itinerariului tehnologic

'entru realizarea pie!ei !e aplic% metoda analogic% de !ta;ilire a itinerariului
tehnologic prin care Marianta de tehnologie propu!% e!te dup% un model H&C&@& =e8i$a&
2?
1 De;itare din ;ara laminata

Lungimea !emi7a;ricatului 9 ;ara cu diametrul  *6 mm  7iind de 4 m  pentru
prelucrarea ulterioar% a ace!tuia e!te nece!ar% de;itarea la lungimi de 2 9 * m& Acea!ta
opera$ie !e executa pe 7ier%!tr%u cu pnza di!c&
2 Ondreptare ;ara
Ondreptarea !e 7ace in !copul inlaturarii de7orma$iilor ap%rute pe lungimea ;arei in urma
de;it%rii tran!portului depozitarii&
Jpera$ia !e executa pe ma8ini de ndreptat cu role pentru ;are cu diametre mai mari
de 2 mm !au pe pre!a manuala pentru ;are cu diametre mai mici de 2 mm&
* Wan7renare ;ara

Wan7renarea !e executa in !copul inlaturarii ;aMurilor rezultate in urma operatiei de
de;itare !i pentru a realiza o ;una inaintare a !emi7a;ricatului in axul ma8inii& Jpera$ia !e
executa prin polizare pentru ;are cu diametre mai mici de 16 mm !au pe di!pozitiMe de
8an7renat pentru ;are cu diametre mai mari de 16 mm&
5 trun#ire cilindric% exterioar% degro8are&

 51 !trun#ire 7rontal curat+
 52 !trun#ire cilindric% exterioar%  *16 pe lungime ,,+
 5* !trun#ire cilindric% exterioar% ) 2-6 pe lungime 42+
 55 !trun#ire cilindric% exterioar% ) 246 pe lungime -+
6 P%urire pe !trung&
27
 61 g%urire ) 1,,6 pe lungime ,, 9 n7undat /;urghiu 1,,6 "A 6,6 9

--=p 63&
4 trun#ire cilindric% exterioar% 8i interioar% 7ini!are prinderea S&

 41 te8ire exterioar% 1 x 56+
 42 !trun#ire cilindric% exterioar% ) *16 pe lungime 16+
 4* !trun#ire cilindric% exterioar% ) 2-6 pe lungime 65+
 45 !trun#ire cilindric% exterioar% ) 246 pe lungime -+
 46 !trun#ire cilindric% interioar% ) 1,6 pe lungime ,,&
 44 !trun#ire cilindric% interioar% ) 1 pe lungime 16&
, trun#ire !i retezare 9 la lungime ,2&

 ,1 te8ire exterioar% 1 x 56+
 ,2 retezare la lungimea ,2&
2J
- trun#ire
 -1 !trun#ire cu cutit pri!matic pro7ilat =*
 =ecti7icare rotund% exterioara

 1 recti7icare exterioara )2- !4 pe lungime 65+
 2 recti7icare exterioara )*1 !4 pe lungime 1+
2I
1 =ecti7icare rotund% interioar%

 11 recti7icare interioara )1- ., pe lungime 64+
 C&"&C& 9 m%!urare principalele cote&
3.. Alegerea maşinilor!unelte şi a S.".#. ! urilor

'entru e7ectuarea opera$iilor preM%zute n itinerariul tehnologic !e aleg urm%toarele
tipuri de ma8ini:
 !trung normal cu Mr7 9 N 5x16+
 ma8in% de recti7icat pentru interior !i exterior  X@X =H 25x-&
Pentru operaţiile de strunire se alege un strung universal # 8&&"3?&&.

trungul N5 e!te un !trung de m%rime mi#locie iar prelucr%rile pe ace!t !trung au un
caracter uniMer!al putndu!e e7ectua toate opera$iile de !trun#ire 8i 7iletare&
"ura$iile axului principal !e pot !chim;a cu a#utorul a dou% manete un ghida# pe partea
lateral% a ;atiului permite in!talarea 8a;lonului !au a unei pie!e etalon pentru cazul cnd
!trungul e!te dotat cu di!pozitiM hidraulic de copiere& trungul N5 !e execut% n patru
Mariante care !e deo!e;e!c prin di!tan$a dintre Mr7uri& La ace!t tip de !trung e!te po!i;il%
montarea unui portcu$it pe !ania tran!Mer!al% permi$ndui prelucrarea unei pie!e cu dou%
cu$ite n acela8i timp contri;uind a!t7el la m%rirea productiMit%$ii&

9aracteristicile tehnice principale ale strungului universal # 8&&"3?&&, se prezintă în
tabelul de mai os1
"abelul 5
"ipul Caracteristici "uraţia aului A+ansul A+ansul
strungului principale principal0 longitudinal0 trans+ersal0
rot=min mm=rot mm=rot
S% 4// h > 4// mm 12? 15? 1? 24? /0/)? /0/-? /01/? /0/12? /0/15? /0/1-?
3/? 3-? 4)? 5-? /012? /014? /01)? /0/21? /0/24? /0/3/?
26
'> 15// mm ,)? )? 12/? /02/? /024? /0/2-? /0/3)? /0/42? /0/4-?
15/? 1-5? 23/? /032? /04/? /04)? /0/)/? /0/,2? /0/-4?
* > ,05 @ 3/5? 3-/? 4-/? /05)? /0)4? /0-/? /0/)? /012/? /0144?
)//? ,)5? 55? /0)? 1012? 1024? /01)-? /012? /024/?
12//? 15// 10)/? 102? 2024? /02--? /033)? /03-4?
20--? 3052 /04-/? /051)? /0),2?
/0)-/? /0,)? /0-12?
/0/4? 10/12? 102//?
103)? 10)24? 20/24?
20,2
Pentru rectificare rotundă interioară si e"terioara, se alege o maşină de rectificat

S5S #+- 28&"I&&, având următoarele caracteristici principale1
 diametrul pie!ei de recti7icat:  minim d ( 16 mm+
 maxim d ( 25 mm+
 lungimea maxim% de recti7icat: L ( 16 mm+
 conul ma8inii: @or!e *+
 dimen!iunile di!cului de recti7icat :  D (  mm+
 B ( 26 mm+
 puterea motorului de antrenare:  di!c a;raziM ' 1 ( 2 QX+
 puterea motorului de antrenare:  pie!% ' 2 ( 6 QX+
 num%rul de rota$ii pe minut:  piatr% interior n ( 11 rotmin+
 pie!% n ( 65 rotmin+
'entru orientarea 8i 7ixarea pie!ei !e 7olo!e!c urm%toarele di!pozitiMe uniMer!ale:
1& uniMer!al cu trei ;acuri+
2& Mr7uri de centrare+

*& menghine+
5& cap diMizor+
6& ma!% rotatiM%&
Pentru verificarea piesei se utilizează următoarele instrumente de măsurare1
• şubler la operaţiile de1 degroşare, finisare4
• micrometre la operaţiile de1 rectificare, netezire4
•
rugozimetre la operaţiile de1 verificarea rugozităţii4
@&
• calibre şi tampon1 pentru piuliţe.

Pentru aşchiere se prevăd scule aşchietoare în construcţie demontabilă din plăcuţe de
carburi metalice comandate la firma #(/)K 9+5(/.
3.$. %alculul tehnologic al adaosurilor de prelucrare şi al dimensiunilor

intermediare
+elaţiile şi metodica de calcul al adaosului de prelucrare se prezintă în D2F, cu
raportare la figura 7.
S
s f A T
A
5
s
5
T m
o
n
T 5
S ,
0
,
0
,
0 f A A )
s m
. o x
i m n
A o f D a
5 n s (
n m
,
0 D D i
m D
.
f D
s s m S
A T
5
o
n
A T
T 5
5
, ,
0 0 A S ,
0
A
ig. 5. Calculul dimensiunilor intermediare

Adao!ul de prelucrare intermediar minim !e calculeaz% cu rela$iile urm%toare:
a3 pentru adao!uri !imetrice /pe diametru3 la !upra7e$e exterioare 8i interioare de
reMolu$ie:
2ACmin ( 2/= Yp 0  ' 3 0 [ 2 P + Z 2 9 /13 E2G
b! pentru adaosuri asimetrice, la suprafeţe plane opuse prelucrate în faze diferite sau
pentru o singură suprafaţă plană1
ACmin ( = Yp 0  ' 0V ' 0 Z C /23 E2G
unde:
 Ac min  adao!ul de prelucrare minim con!iderat pe o parte /raz%3 !au pe o
!ingur% 7a$% plan%+
 = zp  n%l$imea neregularit%$ilor de !upra7a$% rezultate la 7aza precedent%+
  p  adncimea !tratului !uper7icial de7ect /ecrui!at3 7ormat la 7aza

precedent%+
@3
 Z C  eroarea de a8ezare la 7aza de prelucrare con!iderat%&
Calculul propriuzi! al adao!urilor de prelucrare pentru !upra7a$a cilindric% )12
!e 7ace con!idernd opera$iile 8i 7azele nece!are prelucr%rii n ordinea inMer!%&

Pentru că adaosul de prelucrare este simetric, se utilizează relaţiile din D2F.
a *entru rectificare operaţia precedentB este strunirea DntrEo singurB etapB

+ <pH 2? \m
 ' (  /deoarece n cazul prelucr%rii !emi7a;ricatelor care au 7o!t !upu!e la
tratamente termochimice din expre!ia adao!ului de prelucrare !e elimin% Maloarea lui
 '  n !copul p%!tr%rii !tratului tratat termochimic3
V ' ( 2 U [C U l C
[C ( 1 \mmm ta;&/1&53 cur;area !peci7ic%
l C ( 4 mm
V ( 2 U 1 U 4 ( 12 \m
 '
La prelucr%ri ntre Mr7uri nu !e 7ace Meri7icarea a8ez%rii /Z M(3

Adao!ul minim pentru recti7icare e!te:
2UACmin ( 2 U /= Yp 0 V ' 3 ( 2 U /26 0 123 ( ,5 \m
Din ta;elul /,&13 E2G o;$inem toleran$a pentru opera$ia precedent% 9 !trun#ire
con7orm cla!ei 4 de precizie:
" p ( * \m
Deci adao!ul nominal pentru recti7icare e!te:
2UACnom( 2UACmin 0 " p( ,5 0 * ( *,5 \m
Dimen!iunea maxim% dup% !trun#ire /nainte de recti7icare3 Ma 7i:
d max ( 62 0 *6- ( 62*6- mm !e rotun#e8te
d max ( d nom( 625 mm
d min ( 625  * ( 621 mm
Jpera$ia de !trun#ire !e Ma executa la cota ) 625 * mm&

b& Strun'ire(opera)ia precedentă este laminarea&

+ <p H @&& \m
#P H 8&& \m
 [P H [ 2 c + [ 2 centr.
unde1
@2
[c H 2V]c V lc
]c H &,&? \m;mm
[c H 2 V &,&? V 2& H 2 \m
lc H 7& mm
 [centr.H &,2? % 2 +3
% H 82&& \m
 [centr.H&,2? 8,2&&
2
+ 3 H 3,&J6 mm H 3&J6 \m
 [PH 3&I3
2
+ 22 H 3&I3 \m
(daosul de prelucrare minim pentru strunire este1
 2V(9min H 2 V + <p M # p! M2[P H2 V @&& M @&&! M 2 V 3&I3H 2?72 \m
/in tabelul @.3!, se obţine abaterea inferioară (i, la diametrul semifabricatului

laminat1
(i H 3 mm
(daosul nominal calculat pentru strunire, este1
 2V(9nom H 2V(9min M (iH 2,?72 M 3H @,?72 mm
/imensiunea nominală a barei laminate se calculează1
dnom.sf.H dma" M 2V(9nom H ?2,8 M @,?72 H ??,67 mm
#e alege un semifabricat forat, cu diametrul standardizat1

= ??M2,?$@,& mm
c Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaţa frontalB0 ' > )/ mm

#uprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strunire, operaţia precedentă este
debitarea cu cuţit de strung!.

/in tabel se e"trag1
+ <p M # p H &,2 mm
 [P H &,&8? V / H &,&8? V ?2 H 2,@8 mm, neperpendicularitatea capătului barei
faţă de a"a semifabricatului
/in tabel, se e"trage abaterea inferioară la lungimea barei debitate1
(i H &,8 mm

(daosul minim calculat este1
2V(9nom H 2V(9min M (i H 3J,7I M &,8 H 3I,&I mm
@@
unde1
2V(9min H2 V + <p M # p! M 2 V [P H 2 V &,2 M 2V I,78 H 3J,7I mm
/imensiunea nominală pentru debitare este1
Lnom H 7& M ?,&I H 7?,&I mm4 se rotuneşte,

 Lnom H 7? mm
La debitare se va respecta cota1 7? > &,8 mm

aloarea efectivă a adaosului nominal este1
2V(9nom H 7? G 7& H ? mm
Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este1
ACnom ( 26 mm
3.*. %alculul tehnologic al regimurilor de aşchiere

+eneralită)i
'roce!ul de a8chiere e!te caracterizat de o !erie de m%rimi care n totalitate 7ormeaz%
regimul de a8chiere& 'rincipalele elemente ale regimului de a8chiere !unt: adncimea de
a8chiere aMan!ul Miteza de a8chiere&
Adncimea de a8chiere !e noteaz% cu litera >t? 8i reprezint% gro!imea !tratului de
material din adao!ul de prelucrare care !e ndep%rteaz% de pe !upra7a$a !emi7a;ricatului la
trecerea !culei a8chietoare& e m%!oar% n mm&
AMan!ul >!? reprezint% m%rimea depla!%rii pe care o execut% !cula /n cazul
!trungului3 n !copul ndep%rt%rii unui nou !trat de pe !upra7a$a pie!ei& e m%!oar% n
mmrot& AMan!ul !e alege ct mai mare pentru o productiMitate mare de a8chiere /degro8are3
8i ct mai mic pentru o;$inerea unei calit%$i ;une a !upra7e$ei prelucrate /7ini!are3&
Riteza de a8chiere >M? e!te Miteza relatiM% a t%i8ului !culei 7a$% de pie!% n timpul
Dn
π
execut%rii mi8c%rii principale de a8chiere& e m%!oar% n mmin / M = 3&&&  unde: D e!te
diametrul pie!ei 8i n tura$ia ace!teia3& Cnd !e recomand% o anumit% Mitez% de a8chiere
3&&& ⋅ M
tre;uie reglat% ma8ina 9 unealt% !e determin% tura$ia n / n = 3&
π d
Din 8irul de Malori al tura$iilor ma8inii !e alege Maloarea imediat in7erioar% a m%rimii
⋅ D ⋅ nreal
π
calculate& Cu acea!t% Maloare !e Ma calcula o Maloare real% a Mitezei: M real =
3&&&
@8
NiMelul de calcul al parametrilor regimurilor de a8chiere !a aplicat pentru

urm%toarele trei opera$ii tehnologice:
13 !trun#ire cilindric% exterioar% de degro8are de la D "A ( 66 mm la D p ( 626
mm+
23 g%urire pe !trung la diametrul d ( 2 mm+
*3 mortezare canal de pana&
9alculul tehnologic al regimurilor de aşchiere pentru cele trei operaţii se face cu
relaţiile din D3F şi D2F.
a& Strun'ire , degroşare
Date ini$iale de calcul:
 D"A ( 66 mm diametrul pie!ei nainte de prelucrare+
 D p ( 626 mm diametrul pie!ei prelucrate&
e calculeaz%:
• adncimea de a8chiere la !trun#irea longitudinal% t /mm3:
/ &#%(# − / P
t L ( ( 126 mm
2
• num%rul de treceri nt :
nt ( *
• adao!ul de prelucrare a p/mm3:
a p ( 5 mm
e impune o;$inerea unei rugozit%$i de 4* \m !trun#irea !e execut% pe un !trung N
5x16 cu un cu$it armat cu pl%cu$% din car;uri metalice '* /grupa de utilizare3 aMnd
](4+ ] !(16+ r ^(1 mm 7a$a de dega#are plan% cu _( 8i !ec$iune tran!Mer!al% a corpului
cu$itului `(2x2 mm2&
• aMan!ul pentru !trun#irea de degro8are
7 L ( 7 " ( 121 mmrot
aMan! ce !e poate realiza la !trungul N 5x16
• Miteza economic% de a8chiere !e calculeaz% cu 7ormula:
9v
v p = n
⋅ K v
EmminG
% m ⋅ t " v ⋅ f Q v ⋅   O*  
 2&& 
unde:
@?
• C M  coe7icient 7unc$ie de caracteri!tica materialului de prelucrat 8i

materialul !culei a8chietoare cu r%cire+
• C M ( *25+ xM ( 16+ M ( 5+ n(16+
ta;&/2&53E2G pentru o$el car;on cu .B ( 1-6+

• xM   M n  exponen$ii adncimii de a8chiere aMan!ului 8i durit%$ii
• " ( 12 min  duritatea !culei a8chietoare+
• m ( 2  exponentul dura;ilit%$ii
• t ( -,6 mm  adncimea de a8chiere+
• 7 ( 121 mmrot  aMan!ul de a8chiere+
• Q M ( Q 1& Q 2& Q *& Q 5& Q 6& Q 4& Q ,& Q -& Q +
• Q 1Q &  coe7icien$i cu Malori prezentate n continuare
Cu$it cu !ec$iunea 2 x 2 mm2 : ⇒ Aec$iune tran!Mer!al% ( 5 mm2
ξ ( 5  pentru o$el **@oRCr11
Q 1  coe7icient 7unc$ie de in7luen$a !ec$iunii tran!Mer!ale:
^ &.&8
= 
_ 
⇒ ` 3 = 
8&& 
` 3     = &,6I8
 2&"@&   2&"@& 
Q 2  coe7icient 7unc$ie de unghiul de atac principal:
[ &.8?
 8? 
⇒ ` 2 = 
8? 
` 2 =  & 
   = &,IJI
    
7&
unde: b( 56  exponent 7unc$ie de materialul cu$itului '*

Q *  coe7icient 7unc$ie de unghiul de atac !ecundar:
&,&6
 a  &.&6
⇒ ` 2 = 
3? 
` 2 =      =3
  #   3? 
unde: a ( 16
Q 5  coe7icient 7unc$ie de in7luen$a razei de racordare a Mr7ului cu$itului:
\ &.3
` 8 =  r 
  ⇒ ` 8 = 
3 
  = &,6@@
 2   2 
unde: \( 1  pentru degro8are
Q 6 ( 1*2 +
Q 4 ( 1+
Q , ( 1+ o$el 7%r% $under
Q - (  + pentru 7orma plan% a !upra7e$ei de dega#are
@7
⇒ Q M ( -5U-,-U1U**U1*2U1U1UU1( 6-

iteza de aşchiere va fi 1
⇒ = ⋅ &,6?I = 6,@? m;min

v @2,8 3.?
32& &.2 ⋅ I,J? &,3? ⋅ 3,23&,8& ⋅ 


3I? 

 2&& 
#e calculează turaţia piesei1
3&&& ⋅ v 3&&& ⋅ 6,@?
⇒ n =  ⋅ / =  ⋅ ??
= ?7,J rot;min
p
e recomand% n < - pentru degro8are&

e alege imediat tura$ia in7erioar% !au !uperioar% din gama de tura$ii a @&H& 9 N
5x16:
n ( 2 rotmin tura$ie alea!% din gama @&H& 9 N 5x16
+ecalcularea vitezei reale1
 ⋅ / p ⋅ n p  ⋅ ?2,? ⋅ 2&
v= = = @,@& m;min
3&&& 3&&&
⇒ Miteza de aMan! M 7 ( n U 7 ( 2 U 121 ( 252 mmmin

e calculeaz% 7or$ele de a8chiere tangen$ial% re!pectiM radial% cu 7ormulele:
F z( 9 :z ⋅ t " ⋅ f Q ⋅ ( O*) n ⋅ K :z
:z :z z
EdaNG
 Q
F ( 9 :Q ⋅ t ⋅ f ⋅ ( O*) ⋅ K :Q
n
:Q :Q Q
EdaNG
C Fz  C F  coe7icien$i da$i n ta;el 7unc$ie de materialul de prelucrat:
• C Fz( 615+ C F(56+
x Fz  x F   Fz   F  exponen$i 7unc$ie de materialul de prelucrat extra8i din ta;el:
• x Fz ( 1+ x F ( ,6+  Fz ( +  F ( ,6+
n z  n   exponen$i 7unc$ie de materialul de prelucrat ta;el:

• n z ( 66+ n  ( 1*+
Coe7icien$ii glo;ali de corectare a 7or$elor de a8chiere K Fz  K F  !e determin% cu
rela$iile:
K Fz( K nz U K z U K rz U K hz U K _z
K F( K n U K  U K r U K h U K _
unde:
K nz  K n  coe7icien$i de corec$ie 7unc$ie de materialul de prelucrat

• K nz ( K n ( 1+
@J
K  z K   coe7icien$i de corec$ie 7unc$ie de unghiul de atac principal

• K z ( 4+ K  ( -,+
K r z K r  coe7icien$i 7unc$ie de raza de rotun#ire de la Mr7
&,&J &,&J
K rz( 
 2r 
 
 = 
 32 
 
 = &,6?2
&,2 &,2
K rz( 
r   3 
  =   = &,IJ
   2 
2
K _ z K _  coe7icien$i 7unc$ie de unghiul de dega#are

• K _z( 1+ K _( 1+
K h z K h  coe7icien$i 7unc$ie de uzura pe 7a$a de a8ezare
• K hz ( -+ K h ( -2+
⇒ K Fz ( 1U 4 U 62 U 1 U - ( -6
⇒ K F ( 1 U -, U -, U 1 U -2 ( 42
e o;$in componentele 7or$ei de a8chiere:
F z( 615 U -,61 U 121 U 12666 U -6 ( -4256 daN
F ( 56 U -,6,6 U121,6 U 1261* U 42 ( 162,5 daN
'uterea de a8chiere !e calculeaz% cu:
' a( :732&
z
⋅ v a EQG
I72,8? ⋅ @,@
⇒ ' a( = &,87? Q  5 QX
732&
e con!ider% ma8ina unealt% * are randamentul  ( , a!t7el !e Meri7ic% puterea

motorului:
' @u U  ( , U , ( 5 Q
⇒ ' a  ' @u 
@omentul de tor!iune rezultant !e calculeaz% cu:

:z ⋅ / p
@ t ( EdaNUmG
2&&&
I72,8? ⋅ ?2,?
⇒ @ t ( = 22,78 daNUm
2&&&
b& +ăurire pe strung

Date ini$iale de calcul:
 diametrul de prelucrat d ( 2 mm+
 lungimea de prelucrat l ( , mm&
@I
'entru prelucrarea g%urilor cu o lungime l  1D !e alege din "A 6,6 9 - tipul
de ;urghiu din =p 6 pentru prelucrarea materialului:  JLC16&
'arametri principali ai geometriei p%r$ii a8chietoare a ;urghiului elicoidal !unt :

unghiul la Mr7 2] ( 12  7unc$ie de materialul de prelucrat

unghiul de a8ezare f ( 1

dura;ilitatea economic% " ( 2 min

adncimea de a8chiere /pentru g%urire n plin3 t ( d  2 ( 12 ( 6 mm+
(vansul de aşchiere pentru găurire$n plin!, f, mm1
7 ( K ! U C ! U D4 EmmrotG
unde:

K ! ( - coe7icient de corec$ie 7unc$ie de lungimea g%urii pentru l  *D+
 C ! (4* coe7icient de aMan!
 D ( 2 mm diametrul ;urghiului&
⇒ 7 ( - U 4* U 24 ( 2, mmrot
⇒ !e alege aMan!ul 7 ( 2- mmrot
Riteza de a8chiere la g%urire M p  mmin:
zv
9v / ⋅
M p ( % m f Q v t " v K v p

⋅ ⋅ EmminG
Ralorile coe7icien$ilor C M 8i ale exponen$ilor zM  M  m !unt date in ta;el
'entru 7  2 mmrot !e aleg:
 C M ( ,+ zM ( 5+ m( 2+ M ( 6+
Coe7icientul de corec$ie K Mp  e!te produ!ul coe7icien$ilor da$i n ta;el ce $in !eama de
7actorii ce in7luen$eaz% proce!ul de ;urghiere:
K Mp ( K @M U K "M U K lM U K !M
unde :
 K @M  coe7icient 7unc$ie de materialul de prelucrat+
 K "M  coe7icient 7unc$ie de raportul dura;ilit%$ii reale 8i recomandate
" r  "+
 K !M  coe7icient 7unc$ie de !tarea o$elului+
 K lM  coe7icient 7unc$ie de lungimea g%urii 8i diametrul de prelucrat+
"o$i coe7icien$ii !e extrag din ta;el aMnd urm%toarele Malori:
 K "M ( 1+ K lM ( 6+ K !M ( 1+ K @M ( 455+
@6
⇒ K Mp ( 1 U 6 U 1 U 455 ( *22

#e calculează viteza de aşchiere 1
J ⋅ 2& &,8
M p ( ⋅ &,@22 = J,J? mmin
2& &,2 ⋅ &,2I &,?
"ura$ia !culei a8chietoare la g%urire n rotmin:

3&&& ⋅ v ⋅ J,J?
n( = 3&&&
= 32@,@? rotmin
⋅/  ⋅ 2&
Raloarea o;$inut% !e pune de acord cu tura$iile ma8inii  unelte pe care !e 7ace
prelucrarea alegndu!e tura$ia imediat in7erioar% !au !uperioar% dac% nu !a dep%8it [ M 
6&
 !e alege n ( 1- rotmin din gama de tura$ii ale ma8iniiunelte N 5x16&
e calculeaz%n continuare Miteza real% de a8chiere:
⋅/⋅n
Mr ( =  ⋅ 2& ⋅ 3I& = 33,@ mmin
3&&& 3&&&
Riteza de aMan! Ma aMea expre!ia:

M 7 ( n U 7 ( 1- U 2- ( 65 mmmin
For$a principal% de a8chiere 8i momentul la ;urghiere !e calculeaz% cu 7ormula:
F ( C F1 U D xF U F U .Bn EdaNG
zF F n
@1
@ ( C U t U 7 U .B EdaNUcmG
Coe7icien$ii 8i exponen$ii 7or$ei 8i momentului de a8chiere !e dau n ta;el a!t7el:
 x F ( 11+  F ( ,+ C F ( 46+ .B ( 15*+
 x @ ( ,-+  @ ( ,5+ C @ ( 6*+
⇒ F ( 46 U 211 U 2-, U -5 ( 5,* daN
⇒ @ ( 6* U 2,- U 2-,5 U 1- ( 15 daN  cm
'uterea la g%urire ' Q:
' c ( 5t ⋅ n EQG
3,@7 ⋅ J372&
36,8 ⋅ 3I&
⇒ ' c ( 3,@7 ⋅ J372&
= &,&2@7 Q
unde:
 @ t  momentul de tor!iune la g%urire+
 n tura$ia ;urghiului !au a pie!ei&
Puterea totală G verificarea motorului1
' c ( 2*4 Q
8&
 @H ( -6  randamentul ma8inii 9 unelte N 5x16

⇒ ' c   @H ( * Q  ' @e ( ,6 Q
3.-. %alculul tehnologic al normelor tehnice de timp

orma tehnică de timp este durata necesară pentru e"ecutarea unei operaţii în condiţii
tehnico$economice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor miloacelor de
producţie.
On norma tehnic% de timp intr% o !um% de timpi a!t7el:
t pi
%u = t b + t a + t on + t d + EminG
n
unde:
 " u 9 timpul normat pe opera$ie+
 t ; 9 timpul de ;az% /tehnologic de ma8in%3+
 t a 9 timpul auxiliar+
 t on 9 timp de odihn% 8i nece!it%$i 7ire8ti+
 t d 9 timp de de!erMire tehnicoorganizatoric%+
 t pi 9 timp de preg%tirencheiere+

N 9 lotul de pie!e care !e prelucreaz% la aceea8i ma8in% n mod continuu&
uma dintre timpul de ;az% 8i timpul auxiliar !e nume8te timp e7ectiM !au timp
operatiM& Algoritmul pentru calculul normei de timp !e g%!e8te n E1G&
"impul de ;az% !e poate calcula analitic cu rela$ia:
L + L3 + L 2
t b = ⋅ i EminG
f ⋅ n
unde:
 L 9 lungimea de prelucrare EmmG+
 L1 9 lungimea de anga#are a !culei EmmG+
 L2 9 lungimea de ie8ire a !culei EmmG+
 i 9 num%rul de treceri+
 n 9 num%rul de rota$ii pe minut+
 7 9 aMan!ul EmmrotG&
83
a& Strun'ire , degroşare

"impul de ;az% t ; !e determin% aMnd n Medere 8i !chema de calcul din 7igura ,:
l k l 2 l1
x
2
d
1
x k d
d
l
y
Fig. *. Strun'ire degroşare
t
l+ + ( &,?......J)
t ; ( tg EminG
f ⋅ n
AMem:
 n ( 2 rotmin tura$ia pie!ei+
 7 ( 121 mmrot aMan!ul+
 M 7 ( n x 7 ( 252 mmmin Miteza de aMan!+
 l ( 4 mm lungimea !upra7e$ei prelucrate+
 t ( 126 mm adncimea de a8chiere&
7& + 3,88 + I
⇒ t ; ( = 7,3I min
28,2
%impul autător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta,

ta = t a3 + t a2 + t a@ + t a8 = &,6 + &,3 + &,2? + &,8? = 3,J min
%impul de deservire tehnică, tdt,
⋅ 7,3I
t dt = 3,2? ⋅ t b = 2,? = &,&JJ min
3&& 3&&
%impul de deservire organizatorică, tdo,
82
3⋅ t
t do = b = &,&72 min
3&&
%impul de odihnă şi necesităţi fireşti, t on,
( t a + t b ) ⋅ 3
t on
=
3&& = &,&J6 min
%impul de pregătire$încheiere, % pi,
" pi ( 1- min
Lotul de piese1 n H 3? buc.
orma de timp la strunire degroşare1
%pi
⇒ %u = t b + t a + t on + t do + t dt + = 6,@& min
n
b& +ăurire pe strung

"impul de ;az% t ; !e determin% aMnd n Medere 8i !chema de calcul din 7igura -:
Date ini$iale :
 d ( 2 mm+
 l ( , mm+
 n ( 1- rotmin+
 7 ( 2- mmrot&
n
f
l
D
D 1
ig. ,. (Burire pe strung
8@
"impul de ;az% t ;  Ma 7i:

+ l 2 + l @
⋅ i = J& + 7,? + 2,? ⋅ 3 = 3,?J min
l3
t b =
f ⋅ n &,2I ⋅ 3I&
Hnde: l ( , mm
d
+ 3,? ( 46 mm
l 1 ( ctg
l 2 (/653 ( 26 mm
%impul autător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta,
ta = t a3 + t a2 + t a@ + t a8 = &,3?
+ &,7? + &,3? + &,8& = 3,@? min
%impul de deservire tehnică, tdt,
⋅ t b = ? ⋅ 3,?J = &,&J6 min

?
t dt =
3&& 3&&
%impul de deservire organizatorică, tdo,
3 ⋅ ( t a + tb )
t do = = &,&26 min
3&&
%impul de odihnă şi necesităţi fireşti, t on,
( t a + t b ) ⋅ @,?
t on = = &,3& min
3&&
%impul de pregătire$încheiere, % pi,
" pi ( 1 min
Lotul de piese1 n H 3& buc.
orma de timp la gBurire pe strung1
%pi
⇒ %u = t b + t a + t on + t do + t dt + = ?,&@ min
n
3.-. Calculul costului de producţie al piesei F ; bucsa de ghidare<
Yn vederea calculării cât mai e"acte a costului de producţie, se va ţine cont de

următoarele date şi etape1
 're$ achizi$ionare !emi7a;ricat 9 ' !emi7 E=JN QgG+

 Preutatea !emi7a;ricatului 9 P !emi7& EQgG+
 Co!tul !emi7a;ricatului C !emi7& ( ' !emi7 U P !emi7& E=JNG+
 alariul pe or% al operatorului 9  op ( 1 E=JNor%G 9 ace!ta !e nmul$e8te
cu un coe7icient Q ( -6+
 Norma de timp pe opera$ii 9 N t op EoreG+
88
 Co!tul manoperei  C manopera (  op U Q U N t op E=JNG+

 CA 9 !alarii directe 9 C CA ( 22  U C manopera E=JNG+
 Cota pentru 8oma# 9 C 8oma# ( 6  U C manopera E=JNG+
 Cota pentru !%n%tate C !%n%tate ( ,U C manopera E=JNG+
 =egia !ec$iei  C regie ( /16  ,3 U C manopera E=JNG+
 Co!tul de 7a;rica$ie 9 C pie!% ( C !emi7& 0 C manopera 0 C CA 0 C 8oma# 0 C regie 0 C !%n%tate
E=JNG
 =ata de pro7it  n ( 16 
 're$ul de produc$ie  ' produc$ie ( C pie!% U /10 n13 E=JNG
 "RA ( 25  C pie!%
 're$ul cu "RA  ' "RA ( ' produc$ie U /10"RA13 E=JNG
@odelul de calcul !e 7ace pe o !ingur% opera$ie&

Practic însă se calculează manopera la toate operaţiile şi apoi se aplică cheltuielile de
la punctele următoare.
!GA 9# CA'C6' A C&S"6'6! 9# A!CAH!#

"enumire produs / Bucsa de ghidare0
aterial %1$
 're$ achizi$ionare !emi7a;ricat 9 ' !emi7 ( 46 =JNQg+

 Preutatea !emi7a;ricatului 9 P !emi7& ( 6, Qg+
 Co!tul !emi7a;ricatului C !emi7& ( ' !emi7 U P !emi7& ( *,1 =JN+
 alariul pe or% al operatorului 9  op ( 126 =JN or%+
 Norma de timp pe opera$ii 9 N t op ( 1- ore+
 Co!tul manoperei  C manopera (  op U N t op ( 226 =JN+
 CA 9 !alarii directe 9 C CA ( 22  U C manopera ( 56 =JN+
 Cota pentru 8oma# 9 C 8oma# ( 6  U&C manopera ( 11* =JN+
 Cota pentru !%n%tate 9 C !%n%tate ( ,  U C manopera ( 16- =JN+

 =egia !ec$iei  C regie ( /16  ,3 U C manopera ( **,6 =JN+
8?
 Co!tul de 7a;rica$ie 9
 C pie!% ( C !emi7& 0 C manopera 0 C CA 0 C 8oma# 0 C !%n%tate 0 C regie ( 4,42 =JN+
 =ata de pro7it  n ( 16 
 're$ul de produc$ie  ' produc$ie ( C pie!% U /10 1613 ( 4,,2 =JN+
 "RA ( 25 
 're$ul cu "RA  ' "RA ( ' produc$ie U /10"RA13 ( -*, =JN+
Co!tul pie!ei 9 /Bucsa de ghidare0  Ma 7i deci:

C pie!% ( -5 =JN ( 1* <H= la cur!ul de zi 1 <H= ( 5*6 =JN&
87
8J
CA*!"&'6' 5
Calculul economic pentru reperul ;ucşa de ghidare<
% !e proiecteze un atelier mecanic pentru 7a;ricarea urm%torului reper:
(cest capitol contine o serie de pasi, dupa cum urmeaza1

?.3. Proiectarea tehnologiei de fabricatie a reperului dat
?.2. /eterminarea ciclurilor de reparaţii ale maşinilor unelte.
?.@. /eterminarea fondurilor de timp de funcţionare şi a normelor de timp pe tipul de
maşină$unealtă.
?.8. /eterminarea producţiei anuale pe tipul de maşină$unealtă.
?.?. /eterminarea tipului de producţie. 5etoda indicilor de constanţă.
?.7. (mplasarea locurilor de muncă a maşinilor şi utilaelor.
?.J. /imensionarea suprafeţelor.
?.I. 9ostul tehnologic şi costul de producţie.
8I
$.1. 4roiectarea tehnologiei de fabricatie a reperului dat
86
p " - 8
5/19/2018 m N 2
i 
5
,
ProiectSaiba
8 -slidepdf.com
t
e a
d
a t 1 3
m
r J
o ; -
 6
N t  ,
&
&
h
c
! t 6


?
,
&
a
e ! 4
d  I
,
I  2
& ,
6
, m
i 3
@
g M 4
e
= - ?
3 g 3
n
u
r
t
J ! &
?
,
3
e
d & ,
&
t 3
i
t "
u
c ?
?
, &  ?
J ,
& R
& 6 ,
&
2 J
D
& x 3
7
, : 6
2 7
= ,
& a &
u
i
t
e h
I l
u g
I
r
7 
r
e
b
u
7
$
g l
; r
e
n
u u l
b
r !
 u
t
! s
e H & x  $ & x 
d
6 & &  
N 6 N
&  
6
t
2
i @ :  5 1 : 
5 1
t
x
u
6
c
2

a
t
e
l
u
r

r
e
l
;
u
!
 i
e
t
& & a
r & &
& &
8 ? e
p
& &
8 ?
3
 " o 3
 "
# a
t #
i
h
c
:
t
a
r
t
n
e
c

!
n
i
r
p

m
m
6
4
9
6
&
2
6

t
a
r
o a
r
t
n
i
r e
t e
t c
,
a x t
a s
r
t e r n
i
n a t
n ?& r
e
c
c
i e p
$
,
e r
d c
s
r n 
! m
a
n
i
s i
l n
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-saiba m 51/72
i
r i
c i
r J
p
n
i
$f p J
a e
e
@
I J
, @
6 J
@
, @ @
,
? ?
I
, I
3 & ,
&
?
,
J
, 2 ?
,
3 2
? ?
, ?
, & ,
& &
7 7
, 7
, & ,
& &
I
7 &
8 &
8
c
i
t
v
a
i v
z t i
z
m
! a a
r l a
i
r
b i
7 r
b
a
p
r o a
a
c
e
t r
p c
l
s
i
e
i
t s
i
b
l
d
u d
u
u
$
c $
 s
r
$
r r .
r
e
l
a i
e $ o b
n
l
$ e f
;
i i
t t $ t
i " u
s
u d c a r e s
$
!
a e c t
e i

5 r n s
i $ $ t
.
a i
f i
r
&
8 &
? i
n
$ i
t
c t
e "
e
n i
 3
" a e
s r i
t s
r
e a
# 5 d c o
t
a
r
t
n
e
c
i
s
s
n
i
r
p
$
r t
a
r
o
i t
r
e n
e
t c
"
e i
i s ?3
s s
l
r n
i
a
o r
n
i
r
t p
$
o
i
e
a r
t
s
r n
t o
i
n i
re
e
t
e
$.2. "eterminarea ciclurilor de repara)ii ale maşinilor unelte

5.2. 9eterminarea ciclurilor de reparaţii ale maşinilor unelte
Yntocmirea planului anual de reparaţii este reglementată prin normative de întreţinere
tehnice ce reprezintă un ansamblu de normative tehnice privind planificarea şi e"ecutarea
lucrărilor de reparaţii. #istemul reparaţiilor preventive impune lucrărilor de reparaţii o
succesiune riguros determinată, funcţie de durata de serviciu a diferitelor componente
constructive ale utilaelor.
-tilaele sunt supuse în e"ploatare la următoarele tipuri de reparaţii1
• +evizie tehnică G +t4
•
+eparaţii curente G +c care pot fi1
•
de gradul ) G +c)4
•
de gradul )) $ +c))
•
+eparaţii capitale G +`4
?2
eparaţiile capitale reprezintă intervenţiile ce se e"ecută în mod planificat după e"pirarea

ciclului de funcţionare de normativ, pentru menţinerea caracteristicilor tehnico$economice
iniţiale şi preântâmpinării ieşirii fondurilor fi"e din funcţionare înainte de termen. Yntre două
reparaţii capitale utilaul este supus mai multor re+izii tehnice şi reparaţii curente.
)ntervalul de timp dintre două reparaţii capitale succesive, inclusiv durata celei de a
doua reparaţie capitală se numeşte ciclu de reparaţie.
umărul, felul şi succesiunea intervenţiilor de$a lungul ciclului de reparaţie reprezintă
structura ciclului de reparaţie.
9unoscându$se felul ultimei reparaţii suportate de utila în anul de bază şi structura
ciclului său de reparaţie, se pot determina felul şi succesiunea intervenţiilor, care vor avea loc
în perioada ce urmează.
Pentru întocmirea planului de reparaţii trebuiesc determinate1
• durata de serviciu normată4
• ciclul de reparaţii şi intervalul dintre intervenţii în ore de funcţionare!4
• numărul intervenţiilor într$un ciclu de reparaţie4
• numărul operaţiilor ce se pot e"ecuta în timpul duratei de serviciu normate4
• timpul de staţionare în reparaţie4
• numărul de ore de lucru necesare e"ecutării reparaţiilor4
• cota anuală a reviziilor tehnice şi reparaţiilor curente în procent din valoarea de
investiţii a fondurilor fi"e!4
• costul unei reparaţii capitale în procent din valoarea de inventar a fondurilor fi"e!.
%oate aceste date sunt centralizate într$un tabel de

forma tabelului 2.3.
Pentru e"ecutarea reperului, prezentat în
capitolul precedent, se folosesc următoarele grupe de
maşini$unelte1
$ strung normal cu vârf G # 8&&"3?&&4
$ maşină de rectificat pentru interior si e"terior $ +- 28&"I&&+
?@
%abelul 2.3
5aşina 9odul de
#trung
de clasificare şi
normal
rectificat măsurare
/urata de serviciu
3? 3? normalăore!
2 2 r. de schimburi
38?& 3?&& +t 9iclul de
26&& @&&& +c3 rep. şi
IJ&& 6&&& +c2 intervalul
dintre
273&& 2J&&& +` interv Dore
de fct.F
6 6 +t r. interv.
7 7 +c3 într$un
23 23 +c
+`
2
ciclu de
reparatii

r de rep. capitale
ce se pot e"ecuta
@ @
în timpul duratei
de serviciu
2 2 +t %impul de
I 7 +c3 stationare
37 3? +c2 în rep.
Dzile
2@ 23 +` lucratoareF
@I @& +t
2I& 2&& +c3 r. de ore
necesare
J2& 7&& +c2 e"ec. rep.
3@2& 3&I& +`
9ota anuala a +t
3& 3&
si +cDF
9ostul unei
3? 2&
+`DF
?8
'e ;aza ace!tor date !e determin%:

a3 num%rul interMen$iilor de acela8i 7el /reMizii tehnice 8i repara$ii3 ce !e Mor 7ace n
cadrul unui ciclu de repara$ii adic% !tructura ciclului de repara$ii pentru mi#locul 7ix dat+ !e
numeroteaz% interMen$iile 8i perioada de 7unc$ionare ntre interMen$ii /ta;elul 2&23+
;3 !e determin% num%rul maxim de orelun% ct ar putea 7unc$iona mi#locul 7ix n
perioada de plan $innd cont de num%rul de !chim;uri 8i de durata !chim;ului con7orm
ta;elului 2&*&
6F24/ %abelul 2.2.a S%E4// %abelul 2.2.b
re de r. /urata şi per. re de %ipul rep r. /urata şi per.
%ipul rep
fct rep rep fct rep rep
3?&& +t +t3 @&.&@$&2.&8 38?& +t +t3 @&.&@$&2.&8
26&& +t,+c) +c) 3 26.&7$&6.&J
@&&& +t,+c) +c) 3 26.&7$&6.&J 8@?& +t +t2 27.&6$2J.&6
?I&& +t,+c) +c) 2 28.32$&J.&3
8?&& +t +t2 27.&6$2J.&6 J2?& +t +t@
7&&& +t,+c) +c) 2 28.32$&J.&3 IJ&& +t,+c),+c)) +c)) 3
3&3?& +t +t8
J?&& +t +t@ 337&& +t,+c) +c) @
3@&?& +t +t?
6&&& +t,+c),+c)) +c)) 3 38?&& +t,+c) +c) 8
3&?&& +t +t8 3?6?& +t +t7
3J8&& +t,+c),+c)) +c)) 2
32&&& +t,+c) +c) @ 3II?& +t +tJ
2&@&& +t,+c) +c) ?
3@?&& +t +t?
3?&&& +t,+c) +c) 8 23J?&
2@2&& +t )
+t,+c +t)I7
+c
287?& +t +t6
37?&& +t +t7 273&& +` +`3
3I&&& +t,+c),+c)) +c)) 2
36?&& +t +tJ
23&&& +t,+c) +c) ?
22?&& +t +tI
28&&& +t,+c) +c) 7
2??&& +t +t6
2J&&& +` +`3
??
"a;elul 2&*&
Luna r. de zile :ondul de timp disponibil al utilaului

lucrătoare în 2 schimburi în @ schimburi
)anuarie 23 @@7 ?&8
:ebruarie 23 @@7 ?&8
5artie 22 @?2 ?2I
(prilie 2& @2& 8I&
5ai 22 @?2 ?2I
)unie 2& @2& 8I&
)ulie 22 @?2 ?2I
(ugust 22 @?2 ?2I
#eptembrie 2& @2& 8I&
ctombrie 2@ @7I ??2
oiembrie 22 @?2 ?2I
/ecembrie 36 @&8 8?7
%otal 2?8 8&78 7&67
?7
%abelul 2.8
PL(-L
$.3. "eterminarea fondurilor de timp /E +EP(+(%))
şi a normelor de timp pe tipul de maşini unelte.
@arimea 7ondului de timp di!poni;il al unit%$ii de Lunile
utila# depinde
anului de durata perioadei
de timp con!iderat% /an trime!tru lun%3 de pierderile plani7icate de timp datorate regimului
/enumirea
de lucru Plan parametri
de
8i repar%rii utila#ului&
On 7unc$ie de ace8ti deo!e;im
5.-. reali$zat )an :eb 5ar urm%toarele
(pr 5ai categorii
)un )ul de(ug
7onduri
#eptde ct
timp:oe /ec
Fondul de timp calendari!tic:
Fc = c ⋅ K! ⋅ hDore
; anF, unde:
• Yc e!te num%rul de zile calendari!tice dintrun an Yc(*44 zile+
:.+ +t +c) +t +c)
Y!normal
#trung
• e!te num%rul de !chim;uri K!(2+
<.L. @& 26 27 28
#..8&&
• . e!te num%rul de ore pe !chim; h(-&
<.+. 3 7 3 7
Fondul de timp tehnic:
Ft =  Yc − =Q ! ×37 −+t
:.+.  =c +=t !Dore ; an+c
F, ) unde: +t +c)
5asina =Q
de rectificat
e!te durata de<.L.
!ta$ionare n repara$ie
•
@& capital%+ 26 27 28
+.-. 28&
• =c e!te durata de<.+.
!ta$ionare n repara$ie
3 curent% /pentru 7 =c S 8i =c SS 3& 3 7
Fondul nominal de timp:
Fn = Y l ×K! ×h,Dore ; an F, unde
• Y l e!te num%rul de zile lucr%toare Y l (265 zile&
5.3. 9eterminarea fondurilor de timp şi a normelor de timp pe tipul de maşini unelte.

5arimea fondului de timp disponibil al unităţii de utila depinde de durata perioadei
de timp considerată an, trimestru, lună!, de pierderile planificate de timp, datorate regimului
de lucru şi reparării utilaului.
Yn funcţie de aceşti parametri deosebim următoarele categorii de fonduri de timp1
:ondul de timp calendaristic1
Fc = c ⋅ K! ⋅ hDore
; anF, unde1
• <c este numărul de zile calendaristice dintr$un an, <cH@77 zile4
• <s este numărul de schimburi, KsH24
• O este numărul de ore pe schimb, hHI.
:ondul de timp tehnic1

Ft =  Yc − =Q ! ×37 − =c +=t !Dore ; an F, unde1
• +` este durata de staţionare în reparaţie capitală4
?J
• +c este durata de staţionare în reparaţie curentă pentru +c) şi +c))!.
:ondul nominal de timp1

Fn = Y l ×K! ×h,Dore ; an F, unde
• <l este numărul de zile lucrătoare, <lH2?8 zile.
:ondul de timp disponibil1
Fd =  Y l − =Q ! ×K! ×h −=cDore ; an F

:ondul efectiv de timp1
Fe7 = Fd − "pDore ; anF, unde1
•
%p sunt pierderile de timp neplanificate datorate unor deficienţe de natură tehnico$
organizatorică.
#e vor calcula fondurile de timp pentru fiecare maşină$unealtă ce intervine în procesul
tehnologic
#trungul normal #.. 8&&"3?&&1
Fc = @77 ×2 ×
I =?I?7Dore ; anF4
Ft = @77 − &! ×37 −2I& +@I! =??@IDore ; anF4
Fn = 2?8 ×2 ×
I =8&78Dore ; anF4
Fd = 2?8 − &! ×37 −2I& =@JI8Dore ; anF4
Fe7 = @JI8 − & = @JI8Dore ; anF.
@a!ina de recti7icat
Fc = @77 ×2 ×
I =?I?7Dore ; anF4
Ft = @77 − &! ×37 −2&& +@&! =?727Dore ; anF4
Fn = 2?8 ×2 ×I =8&78Dore ; anF4
Fd = 2?8 − &! ×37 −2&& =@I78Dore ; anF4

Fe7 = @I78 − & = @I78Dore ; anF.
#e calculează apoi norma de timp %, cu
următoarele elemente1
• % pi G timp de pregătire şi încheiere4
• %op G timp operativ4
• %dt G timp de deservire al locului de muncă4
• %ir G timp de întreruperi reglementare4
?I
• t b G timp de bază4
• ta G timp autător4
• tdt G timp de deservire tehnică+
• tdo G timp de deservire organizatorică4
• ton G timp de odihnă şi necesităţi fiziologice4
• tto G timp de întreruperi condiţionate de tehnologie şi organizarea muncii.
Yn cazul proceselor normale manuale sau normale mecanice, norma de timp %, se calculează
plecând de la elementele ei de bază1
" p
N " = + " op + " dt + " ir ,
n
şi prin folosirea elementelor componente, rezultă1
" p
N " = + t ; + t n ! + t dt + t do ! + t on + t to !,
n
unde n este mărimea lotului de produse.

/in normativele cuprinzând timpii necesari diferitelor operaţii ale procesului
tehnologic, pentru e"ecuţia reperului avem1
Pentru operaţiile e"ecutate pe strungul normal #.. 8&&"3?&&1
% piH3I min.4
nH?&& buc.4
ta3H3 min.4
ta2H3 min.4
ta@H3 min.4
ta8H3 min.4
tdtH2,? t bH&,&66 min.4
tdoH3 topH&,&76J min.4
t bH@,6J min.4
%opHt bMtaH7,6J min.4
?6
%ir H8%opH&,2JI min.4
%H3I;?&&M@,6JM@M&,&66M&,&76JM&,2JIHJ,8? min.
Pentru operaţiile e"ecutate pe maşina de recti7icat =&H& 25:
% piH3& min.4
nH?&& buc.4
ta3H&,?@ min.4
ta2H&,38 min.4
ta@H&,3I min.4
tdtH3,3ti!t b;%H&,2&I min.4
%H@@ min.4
tdoH3,? %opH&,&?8J min.4
t bH2,? min.4
%opHt bMtaH2,?M&,I?H@,7? min.4
%ir H@%opH&,3&6 min.4
%H3&;?&&M2,?M&,I?M&,2&IM&,&?8JM&,3&6H@,J@ min.
5.4. 9eterminarea producti+itBţii anuale pe tipuri de maşiniEunelte

%rebuie calculată productivitatea anuală pentru fiecare tip de maşină$unealtă utilizată,
pe baza relaţiei1
Fe7 i
'ai = D repere operatii;an F
N "i
Pentru strungul normal #.. 8&&"3?&&1

×7&
@JI8
'a3 = = @&8J?,37Drepere operatii;anF4
J,8?
Pentru maşina de rectificat1
'a2 = @I78
×7& = 723??,?Drepere operatii;anF4
@,J@
5.5. 9eterminarea tipului de producţie. :etoda indicilor de constanţB.

%ipul de producţie este definit de ansamblul de factori productivi şi independenţi care
determină principalele proporţii ale desfăşurării procesului de producţie în timp şi spatiu,
permit crearea unor condiţii tehnico$organizatorice şi materiale necesare realizării fabricaţiei
la parametrii optimi de eficienţă economică.
5etoda indicilor de constanţă, pentru determinarea tipului de producţie, este o metodă

analitică, ce se aplică la nivelul operaţiei pentru a stabili gradul de omogenitate şi stabilitate a
7&
lucrărilor ce se e"ecută la locul de muncă. Nradul de omogenitate al lucrărilor poate fi

măsurat cu autorul indicilor de constanţă a fabricaţiei % gi, care arată constanţa în timp a
e"ecutării unei operaţii 'i0 a reperului 'g0 ce se realizează la un anumit loc de muncă.
)ndicele de constanţă a fabricaţiei este raportul dintre timpul efectiv necesar e"ecutării
operaţiei 'i0 a reperului 'g0t gi! şi a ritmului mediu, anual al reperului r g!.
= Fn ⋅ 7&
t gi
" gi = 4 r g
r g Ng
în care1 $ g reprezintă numărul de repere4

i $ numărul de operaţii4
:n $ fondul nominal de timp4
%gi $ timpul efectiv necesar pentru efectuarea unei operatii4
" gi = N t
r g
g $ volumul anual de produs, gH?&&&&& buc;an4
Pentru stabilirea tipului de producţie se foloseşte un coeficient K gi1
r g
K gi = 3 =
" gi t gi
Yn funcţie de valoarea lui K gi se stabileşte tipul de producţie1
• daca K gi3 G producţie de masă4
• daca K giU3 G producţie de serie.
#e calculează indicele anual al reperului şi8&78

indicele
×7& de constanţă1
r g 3 = = &,?&4
?&&&&&
3, 72
" g 3 = = @,284
&,?&

8&78 ×7&
r g 2 = = &,?&4
?&&&&&
3,@@7
" g 2 = = 2,7J4
&,?&
3 3
K g 3 = " g 3 = @,28 = &,@34
3 3
K g 2 = = = &,@J4
" g 2 2,7J
K gi3, producţie de masă.
5.). Amplasarea locurilor de muncB0 a maşinilor şi utilaelor.

Prin amplasarea utilaelor pe suprafeţele de producţie se întelege fi"area poziţiei acestora într$
o anumită dispunere, unele faţă de altele, pe baza unor reguli.
73
#e urmareşte asigurarea unei utilizări raţionale a suprafeţei de producţie, limitarea deplasării

materialelor sau produselor pe suprafeţe, crearea unor condiţii optime pentru e"ecuţie şi
asigurarea posibilităţii unei modificări viitoare, în cazul schimbării profilului producţiei.
#e cunosc următoarele tipuri de amplasare1 pe baza poziţiei fi"e4 pe baza procesului sau
funcţiunii4 după produs sau liniile de flu".
om folosilocurile
amplasare, tipurilededemuncă
amplasare pe baza
se dispun dupăprocesului sau funcţiunii.
natura activităţilor Pe baza
ce trebuiesc acestui tip
desfăşurate, de
toate
operaţiile sau procesele similare e"ecutându$se pe suprafeţe bine determinate,
corespunzătoare unor ateliere sau secţii. Yn cazul acestora se grupează diferite maşini
asemănătoare şi asociate.
umărul de maşini1
∑ N ⋅ t
g =3
# i#
mi# = ,
F di
în care1
• mi $ reprezintă numărul de maşini4
•   $ cantitatea anuală de produse4
• %i G norma de timp a produsului pentru operaţia '04
• :di G fondul de timp disponibil pentru utilaul 'i0.
#trungul normal1

?&&&&&×J,8?
m3 = = 37,8 → 37 masini4
@JI8 ×7&
5aşina de rectificat1

?&&&&& ×@,J@
m2 = = I,&8 → 6 masini4
@I78 ×7&
5.,. 9imensionarea suprafeţelor

Pentru stabilirea suprafeţelor necesare se folosesc diferite metode. (legerea unei
metode se face în funcţie de gradul de e"actitate cerut şi de timpul disponibil pentru stabilirea
suprafeţei necesare.
#e cunosc următoarele metode1
/imensionarea suprafeţei pe baza unui calcul analitic. #e foloseşte când se impune
dimensionarea e"actă a suprafeţelor şi când e"istă timp suficient pentru realizarea acestei
dimensionări4
/imensionarea suprafeţelor prin transpunere. #e porneşte de le mărimea spaţiilor utilizate în
cadrul unei unităţi economice similare ca profil, aducându$se unele austări în funcţie de
obiective4
/imensionarea suprafeţelor pe baza unui proiect sumar de amenaare, #e elaborează un plan
de amenaare în care se specifică aranarea propusă sau specifică a utilaelor, conturându$se pe
72
această bază proprietăţile pe care le implică soluţiile propuse. #e obţine o orientare

apro"imativă asupra amplasării şi proporţionalităţii spaţiilor4
/imensionarea suprafeţelor pe baza normativelor. Yn construcţia de maşini se folosesc
normativele1
• pentru maşini mici1 3&$32 mp4
• pentru maşini milocii1 3?$2? mp4
• pentru maşini mari1 @&$8? mp4
• pentru maşini foarte mari1 ?&$3&& mp4
• pentru magazii1 3$3,2? mp pentru 3 tona de material4
• pentru maşini de ascuţit1 J$6 mp.
(ceste normative se aplică în funcţie de condiţiile create de dezvoltarea tehnică.

Pentru secţia de prelucrări mecanice se va face următoarea dimensionare pe baza
calculului analitic1
#tH# pM#sa, în care1 #t G suprafaţa totală4
# p G suprafaţa de producţie4
#sa G suprafaţa social$administrativă.
# pH#sM#gM#c, in care1
#s G suprafaţa statică4
#g G suprafaţa de gravitaţie4
 c 9 !upra7a$a de eMolu$ie+
 !a(26 p
Ace!te date !e iau din normatiMe ntocmindu!e ta;elul ,&1& %abelul J.3.
Di!tan$a minim%
Dimen! ntre ma8ini
Nr& upra7&  p  !a  t
&  g
crt @& H& de la !tatica mm mm mm
de Fro mm2
& din elem& mm2 2 2 2
ga;arit n
tala !pate de
con!tr&
5x
$.5. %ostul tehnologic. %ostul de produc)ie.
trung 5- ,, 1 ,
1 'entru a determina xx co!tul 4 tehnologic
6 !e utilizeaz%
- 1*6 rela$ie de calcul:
urm%toarea
normal  - 6 6
x1
C teh(C mat 0C d&m&M&0H &D&R 0< c0C
S=A 
unde: C mat 9 co!tul pentru materii prime 8i materiale+
C m&d&M& 9 cheltuieli directe cu munca Mie+
H &D&R& 9 uzura &D&R urilor+
C S=A
@& 9decheltuieli pentru ntre$inerea  repararea 8i amortizarea utila#elor&
1-x
5.-. Costul tehnologic. Costul de producţie. 26 ,6 1- *
2 recti7icat x,x 6
x2, 5 6 124  1 - -
Pentru a determina costul tehnologic se utilizează următoarea relaţie de calcul1
7@
9tehH9matM9d.m.v.M-#./.MEcM9)+(,
unde1 9mat G costul pentru materii prime şi materiale4
9m.d.v. G cheltuieli directe cu munca vie4
-#./.. G uzura #./.$ urilor4
9)+( G cheltuieli pentru întreţinerea , repararea şi amortizarea utilaelor.
n n
C mat = ∑ N ci ⋅ ' ei − ∑ d # ⋅ ' a# .
i =3 # =3
unde1 c G norma de consum de materii prime şi materiale, direct4

Pe G preţ de livrare al materiei prime4
d G cantitatea de materiale şi subproduse recuperabile4
Pa G preţ de achiziţie a deşeurilor.
π ⋅ d 2
N c = S a ⋅ ⋅ L
8
unde1 )aHJ,I? `g;dm@4

dH@?mmH&,@? dm4
LHJ2mmH&,J2dm4
⋅ π ⋅ &, @? ⋅ &,JJ = &,?IQg

2

N c = J,I?
8
PeH7,?ei;`g4
− J,I? π ⋅ &,@3
2
d = N c ⋅ &,J2 = &,3?Qg
8
PaH&.@?lei;`g.
C mat = &,?I ⋅ 7,? − & ,3?
⋅ &.@? = @,J2lei ; ;uc
9osturile directe cu munca vie1

C d .m.M. = = d + S rd + C CA:
unde1 + d G retributia directa4

)rd G impozit pe retributia directa4
99(# G contributie pentru asigurari sociale.
m&
=d = ∑ N " ⋅ ="

i i
i =&
% G norma de timp pentru intreg produsul1

m&
N " = ∑ N " = J,8? + @,J@ = 33,3I min .

i
i =&
+ % G retribuţie tarifară categoria )))! pentru e"ecuţia piesei1
78
+ %H8lei;oră.
3
=d = 33,3I × ×8& =&, J8?lei4
7&
S rd = &, 26 ×=d =&, 26 ×&, J8? =&, 237lei4

CCA: = &,37? =d + S rd ! = &,37?&, J8? + &, 237! = &,37lei4
C d .m.M. = = d + S
rd + C CA: DleiF
Cd .m.M . = &,J8? + &,237 + &,37 = 3,32lei4
H ! .d .M. = H zdM

+ H z! Dlei F4
unde1 -zdv G uzura dispositivelor şi verificatoarelor4

-zs G uzura sculelor.
H zdM = ' !dMA@C

+ ' !dMA@C ⋅ S Dlei F4
N ⋅ D !n N
unde1  G programul anual de fabricaţie, H?&&.&&& buc;an4

Psdv(59 G preţ de livrare a dispozitivelor si (59$urilor, Psdv(59H2?&&&4
/sn G durata de serviciu normat, / snH3,? ani4
) G cota anuala a cheltuielilor pentru întreţineri şi reparaţii, )H?.
2?&&& 2?&&& ×&, &?
H zdM = + = &, &7lei.
?&&&&& ×3,? ?&&&&&
' l! ⋅ 3 + K rr ! ⋅ 3 + K a ! ⋅ N !
H z! = + t ; Dlei ; ;uc F
n ⋅ "
unde1 Pls G preţ de livrare al sculei4
K rr G coeficientul cheltuielilor pentru reascutire, reparatie4
K a G coeficientul pentru iesirea accidentala din e"ploatare4
n G numărul de reascuţiri al sculei4
s G numărul de scule identice folosite simultan4
% G durabilitatea sculei4
t b G timpul de bază.
H z! = H z cutit
strung + H z disc abraziv
PlsH?,?KS4
K rr H&,&@4
sH34
nH84
%H8? min.4
7?
K aH&,&2?4
t bH@,6J min.4
?,? ×3 +&,&@! ×3 +&,&2?! 3×
H z cutit strung = @, 6J = &,32lei ; ;uc4
8 ×8?
PlsHI&4
K rr H&,&@4
sH34
nH8?4
%H@@ min.4
K aH&,&2?4
t bH2,? min.4
I& ×3 +&, &@! ×3 +&,&2?! 3×
H z disc abraziv = 2,? = &,38lei ; ;uc.
8? ×@@
H z!= &,38 + &,32
H z! = &, 27lei ; ;uc.
H !dM = H zdM + H z! = &, &7 + &, 27 = &, @2lei.

' e7 ⋅ t ; + α ⋅ ' i ⋅ t op " ⋅ ' ⋅ t
< c = ⋅ t ec + p e7 op ⋅ 3 + ie!Dlei ; ;ucF
7& ⋅ η F tp ⋅ 7&
unde1 Pef G puterea efectivă de aşchiere4

t b G timp de bază4
 G puterea de mers in gol G puterea nominală4 H&,&?,
Pi G puterea nominală a motorului4
tec G pretul energiei electrice, tecH&,2?lei;`4
:tp G fond de timp planificat masinii4
ie G coeficientul cheltuielilor de întreţinere4
 G randamentul motorului, H&,6?4

< c = < c strunPire
+ < c rectificar e
Pef H@ K4
t bH@,6J min.
PiH38 K4
ieH&,2?4
topH&,?2 min4
% pH?2lei;K4
:tpH@62& ore
77
<c !trun#ire = @ ×@, 6J +&, &? 38

× @××&, 2? +?2 @,×? @ 3× +&, 2?! =&, &7lei ; ;uc
7& ×&,6? @62& × 7&
Pef H2 K4
t bH2,? min.
PiH?,? K4
ieH&,2?4
topH&,I? min4
% pH?2lei;K4
:tpH@62& ore
2 ×2, ? +&, &? × × I?
?, ? &, ?2 2×&, ×
I?
<c r ectificare = ×&, 2? + 3 +&, 2?! =&, &3lei ; ;uc
7& ×&,6? @62& ×
7&
<c total =
&, &7 + &, &3 = &, &Jlei ; ;uc
9heltuieli pentru repararea utilaelor, 9re se calculeaza cu relatia1

C a
C re = ,
'
unde1 P G programul anual de produse, PH?&&&&&4
9a G cheltuieli anuale pentru reparatii, revizii si verificari.
Pentru 9a se folosesc normativele tehnice pentru repararea fondurilor fi"e in procente
din valoarea de înlocuire a fondului fi".
@ @
$strung normal1 Ca3 = 'mu = 3?&&&& = 8?&&lei4
3&& 3&&
$masina de rectificat1 Ca 2 = @,? 'mu = @, ?

32&&&& = 82&&lei4
3&& 3&&
Ca3 + C a 2 8?&& + 82&&
Cre = = = &, &2lei.
' ?&&&&&
9heltuielile cu amortizarea utilaelor (m se calculeaza cu relatia1
' mu
Am = α ⋅ Dlei F
3&& '
unde1  G cota anuala de amortizare4
Pmu G pretul masinii$unelte4
P G programul anual de produs.
3& 3?&&&&
Am3 = × =&, &@lei4
3&& ?&&&&&
Am 2 = 3&&
3& ×32&&&& =&, &28lei.
?&&&&&
7J
Am = &,&@ + &,&28 = &,&?8lei

S=A = Cre + Am = &,&2 + &,&?8 = &,&J8lei
Yn concluzie1 C teh = C mat + C dmM + H !dM + < c + S=ADlei F
Cteh = @, J2 +3,32 + &, @2 + &, &J + &, &J8 = ?, @lei ; ;uc.
9ostul productiei va fi1
C p = 3,&? ⋅ C
teh ⋅ ' ,
unde1 3,&? G coeficient de multiplicare4

C p = 3, &? ×?,@ ×?&&&&& =2JI2?&&lei
Calculatia pe produs8
omenclatura tipurilor de cheltuieli pe articole de fabricatie este1

a$ cheltuieli pentru materii prime si materiale directe1
aH&,?JV7,?H@,J3 lei4
b$ cheltuieli pentru materiale recuperabile1
bH&,@2V&,@?H&,334
c$ cheltuieli directe cu munca vie1
cH3,32 lei.
).9heltuieli directe1
)Ha$bMcH@,J3$&,33M3.32H8,J2 lei
)).9ost de sectie
))H)MdMeH8,J2M3?&M&,3?V?,@H3??,? lei.
d G cheltuieli de întretinere si functionare a utilaului, dH3?&lei4
e G cheltuieli generale ale sectiei, eH&,3?V9teh.
))). 9ost de uzina1
)))H))MfMgH3??,?M&,&?V?,@M&,&3V?,@H3??,I lei
f G cheltuieli generale ale întreprinderilor, fH&,&?V9teh
g G pierderi din rebuturi, gH&,&3V9teh
). 9ostul total1
)H)))MhH3??,I M&,&@V?,@H3?7 lei;buc.
h G cheltuieli de desfacere, hH&,&@ 9teh.
7I
76
!'!&(A!#
1 elous I. 8 inteza !culelor a8chietoare Ed. 'unimea0, )aşi, 36634

2 Ciocardia C. ş. a. 8 Alia#e dure !interizate din car;uri metalice Editura %ehnică, *ucureşti,
36I?4
3 CozmJncB :. 8 cule a8chietoare 9 ndrumar de proiectare ). P., )aşi, 36J24
4 #nache Gtefan şi elous0 I.8 'roiectarea !culelor a8chietoare E. /. P., *ucureşti, 36I@4
5 #nache Gtefan şi :inciu C.8 'roiectarea a!i!tat% a !culelor a8chietoare Editura %ehnică,
*ucureşti, 36I@4
) 'BzBrescu !on 8 "eoria 8i practica !culelor a8chietoare @ volume, Editura -niversitară din
#ibiu, 36684
, :inciu C.0 #nache Gtefan0 ş. a.8 "ehnologia !culelor a8chietoare Editura %ehnică,
*ucureşti, 36IJ4
- icoş C.0 ş. a.8 Calculul adao!urilor de prelucrare 8i a regimurilor de a8chiere 9hişinău,
 36624
Sauer '. şi !onescu C.8 cule pentru 7rezare Editura %ehnică, *ucureşti, 36JJ4
1/ Sauer '.8 'roiectarea !culelor E. /. P., *ucureşti, 367J4
11 SecarB (heorghe8 'roiectarea !culelor a8chietoare E. /. P., *ucureşti, 36J64
12 HJru #mil şi CBpBţJnB %icu8 'roiectarea !culelor a8chietoare 9 ndrumar -niversitatea
din Nalaţi, 36I24
13 HJru #mil şi CBpBţJnB %icu8 cule a8chietoare 8i port!cule pentru prelucrarea metalelor
vol. ), )), Editura %ehnică, *ucureşti, 36II.
14 HJru #mil8 A8chiere 8i !cule a8chietoare -niversitatea din Nalaţi, 36IJ4
15 Constantin :inciu, cule a8chietoare Editura %ehnică, *ucureşti, 3668
1) *alade0 I.0 Constantin0 I.0 $apenciuc0 :. G =eductoare cu ro$i din$ate, Editura
(L5( Nalaţi
1, Ciocardia0C.0s.a.  *azele elaborarii proceselor tehnologice in constructia de masini,
E./.P.,*uc.,36I@
1- 9raghici0(.0 %ehnologia constructiilor de masini, Editura /idactica si Pedagogica,
*ucuresti ,36I8.
1 *icos0C.0 s.a.0 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, vol.3sivol.2,
Editura-niversitas 9hisinau, 3662.
2/ *icos0C.0 s.a0 ormarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere. vol.), )), *uc., Editura
%ehnica, 36J6, 36I2.
21 *ruteanu0&.0 s.a.0 %ehnologia fabricarii masinilor, Editura /idactica si Pedagogica,
22 *ucuresti,36I3.
Ilase0A.0 (heorghiu0S.0 %ehnologii de prelucrare pe masini de rectificat. )ndrumar de
proiectare. Editura %ehnica, *ucuresti, 366?.
23 Kamfirache0:.0 5asini$unelte si prelucrari mecanice$9urs, +eprografia -niversitatii din
9raiova, 3667.
24 Kamfirache0:.0 %ehnologii de prelucrare, +eprografia -niversitatii din 9raiova, 366I.
25 Kamfirache0:.0 %ehnologia de prelucrare a arborilor, Editura -niversitaria 9raiova, 2&&3.
2) Scule aschietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor0 +ol.! s! !!0 Colectia S"AS0
#ditura "ehnica0 ucuresti0 1-,.
J&
J3

Proiect-Saiba

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect-Saiba

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/19/2018 ProiectSaiba-slidepdf.

Proiectarea procesului tehnologic constituie baza pregătirii de fabricaţie a piesei ce

urmează a fi prelucrată prin presare la rece.

Piesa trebuie să se e"ecute la forma, dimensiunile şi calitatea prescrise în desenul de

Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului

#e aplică tuturor pieselor care se realizează prin operaţii de deformare îndoire,

#a se proiecteze tehnologia de e"ecutie si echipamentul tehnologic necesar pentru

$ (bateri limita clasa 2 #%(# 333334

$ 5aterialul1 tabla de otel #%(# 67284

(cest capitol va cuprinde urmatoarele parti1

2.1. Analiza tehnologitatii reperului

%ehnologicitatea piesei influenteaza in mare masura costul acesteia si este necesar sa se

+ . #-P+(:.; P./E P+E9)<)(

3. =33 Perforare >&.? >&.&@ #e poate

2. =28 /ecupare >&.? >&.2 #e poate

2.2. Stabilirea itinerariului tehnologic

Pentru realizarea reperului 'saiba rotunda0 vom parcurge urmatoarele etape1

 Perforarea orificiului =33

2.3. Alegerea semifabricatului

(ceste stari pot fi1

2.4. Analiza croirii semifabricatului

Pentru croire se tine seama de forma si dimensiunile de livrare a materialului, uneori de

* G latimea benzii, in mm4

b3$puntita intermediara, in mm4

)nlocuind, vom avea1

/in #%(#, adopt *H2I>2.?mm

)nlocuind, vom avea1

2.5. isa tehnologica

/enumirea #()*( +%-/( /esenul piesei

2.). *ozitionarea semifabricatului in +ederea prelucrarii

Precizia si calitatea pieselor obtinute la o anumita operatie sunt conditionate si de modul

La operatiile de stantare$matritare, pentru a se realiza prelucrarea, semifabricatul este

r. Echipam. %ehn. #chema de prelucrare 5aterializare 9onservare bservatii

2.,. ortele de taiere la perforare si decupare

 Pentru perforarea conturului cilindric1

2.-. Calculul centrului de presiune

9entrul de presiune reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei fortelor ce apar in procesul de

#e prefera metoda analitica, deoarece asigura o determinare mai precisa.

/in calculele anterioare au rezultat urmatoarele valori ale fortelor1

∑ F × xi 3@6J2.? × 3J + @&@J? × 8@

/eci, centrul de presiune va avea urmatoarele coordonate1

2.. Alegerea presei

La alegerea presei trebuie sa se tina seama de volumul de fabricatie. )n cazul folosirii

+eglarea placii de inaltare 1 ?& mm

2.1/. Schita stantei pentru decupare si perforare

2.11.1. *oansonul de decupare

(leg poansonul de decupare 1 * 8&"7& cod 338@$&@&2, cu urmatoarea forma1

2.11.2. *oansonul de perforare orificiu cilindric

(leg codul 338@$&2I7, forma 9, cu urmatoarele dimensiuni1

2.11.3. &pritor fi

(leg codul 3&?&$&3&?, tip ), cu urmatoarele dimensiuni1

5aterial1 L9 8? #%(# II&$774

2.11.4. ucsa de ghidare

$5aterial1 L9 3? #%(# II&$774

2.11.5. *laca de baza -/1//5)

(leg codul 3&22$&832, cu coloane in diagonala, cu urmatoarele dimensiuni1

2.11.). Coloana de ghidare

(leg coloana de ghidare =3I"3I& 4 codul 3&@&$&337, avand urmatoarele dimensiuni1

$5aterial 1 Poz.3 $ L9 3? #%(# II&$774

2.11.,. Cep cu flansa

(leg cepul cu urmatoarele dimensiuni1

$5aterial1 L 82, L ?& #%(# ?&&$7I,4

2.12. Calculul dimensiunilor partii de lucru a elementelor acti+e la taiere

o #%"6 #&A#A &!!C!6'6! 713 8