) O,,id dedkali:d qrulicn li srcfalasie

pune aslfcl intrebarea: ce lrasdture psihica a condus la slagnarea grafismului, cunos_ Trebuie r
cand faplLrl ca regula de bazA eslc evolutia? Rispunsul esie sinplu: oplunea scripto- :.rhurilor de
mlui carc, Ia randul ei, arc cauTe di\ eISe (personalilate liearsii, ascunderea inlenlii1or. :inga ]a dre
instruclie precarA).
Sintetizand, considcran ca loate semnele grafice apdrule intr-o sclierc implici
origiDer opliunea inljrni a celui care scrie 9i prin acedlta de^'eluie aspeclc (uneori
ascunsc) ale personalililii sale. Din puncrul de rederc a] provenienlei. semnele
grauce pol rezullaprin: origine;Tre
a) abareri de lares!icliacaligrafic2i; Catre sina.
b) respecrarea slicta a nolnlelor caiigrafice;
c) jnitiarive de natua personali (promolarir. tendintcr), Iala de care caligralia
nu menlioneaza in mod expres dclinitari prccise (de eriemplu. tendinla Ia sldnga a
clernentelor graflce): Simbolisr
d) relalii indirecie cu scri.rea (naixra harljei, alegerea instrumeniului grafic. pete,
indoiiu elc.). .,Lbiectului, i
Din nullitudinea senlnelor care isi au originea in nerespectarea normelor de
scriere. cxista unele in carc auiorul se consideH mai puljn incorselal de restricliile zona superir
calig|atici. iar personalitalca sa se impllcA nrai u$or in modiiicarea formei lrisiturilor
grafice. Astfel de serrne care nu ai'.creazd inlelegeroa te\tului. ci lln nlai muli de
prccizia execuliei sc numesc trisituri libere. EIe se consiare n1ai ales la inceputul ti zona mediar
la finalul liler.lor. la barele pe / sau in parafa senlnaturii.
in decursul cvoluliei sale, grafologia a abordat ii calea inversi de investigarc a
scrierii. respecdv s-a pomil dc ]a o irisituri de personalilale. obseftandu'se scmnul
zona inferio
grafic care o caracterizeaza. Dc c\empiu, Lilera r. studiata in lcgiiurd cu \oinlal ,,ln
mi$carea dc sus in jos (bastonul). se manilcste lensiuDea aiirnativa, gradul de cnergie
cu care subiectul esle capabil si-$i afirme personalirata in iala oricarei inuuenle
e{erioa|e. in miscarea de ]a stanga la dreapla (bara lui, s-ar traduce energia de a Simbolisi
realiza sau de a impunc in exterior gindurile, actele. penoana sa, modaliratea prin
bazeaza pe ri
care voinla se opune obslacoleloi r. Asrfcl de iiiere carc au se nificalii precise cu
rerd,'. .d palic-ld ir de td-d. cr lilere martor ..r^ e i''.er.
in scricre. o litera sau uri deialiu poale atrage aienlia pdn lendinta de acccnruare sub
lbrma amplifictuii sau apisirii. fie^din conira. pdn slibire, arenuare sau inirerupere,
crgand pana la suprimare totali. In acesie cazu scnnllrl gmfic poale J] analizai !i
djn punctul de vedere al sirnbolislicii sale, . e\tragAndu-se" inlerpretari psihologicc
rezulraie din directia gestului grafic. precum ri din zona unde se nranifesia prefercn-
tial. in general. simbolismul se poate aplica in conditiile de nai sus sub doua lormc:
a) simbolismul palial9i rclrrporal(general. de baze)i
bJ simbolisnlul liierelor nral.ror.

L
Culaatul ..promova.e'' e\Ie utilizal in sensul de -.a folosi acolo undc nonnele scrierii nu
prevad . Termenul expr im a folos irea inoloN. a a xnor manifes6ri graf cc.
i Tei enul de ,.lendinla" este utilizat in s.nsul de incli.are. atracie, lledilecli.,
predispoTltie, prclt nla calre o anlmira nranifesiare grafica nepre.izati prin regulile de
scriere. Ea se exprimi prin nrai multe semne grafice nrarcat. de nodifcarea consideraE
'A Athdkasi . hatat de gt aftlogic, Ed. Humanims. Bucureili. 1996.