8 Ghid de dhali:nsrufcn ri Eratalasie

Intensitatea de aparitie a unui semn grafic r€prezint, expresia direcrl a

entinderii ii persisten{ei trlsiturii de pcrsonalitite care a produs semrul grafic.
Ertinderea reprezinia o lorme a inlensirnlii de aparjlie exprirnAnd scoaterca in
evidenla nlai muh sau lnai putin pregnania a unui scmn graiic conlpiea. prinir-urr
numir mai mare sau mai tuic de semne simple diferire dinlrc cele care il defineic.
Exiinderea se poatc deilni ;i ca pondere a influenlej ulrui scmn grafic faii de
maximul sau posibil. Fa aclioneazA in sensul creSlerii iffportanlci scnrl1ului grafic si-
implicit, a senlnifi caliilor sale psiIologice.
De erer ol .. n.. ie c f"e,,i j.r ln< J. roL iire:
1. , scris in formi de ii
2. bara lui l de for a ondulat5.
Dinr-un total de opt semne care deUnesc scrierea rorunjiri. an identificat doar
doua in scrlerea analizaia. ceea ce corespunde unei e\tlnderi dc 25% (2:8xi00=25%).
Procenrul rcprczinra niv€lul aproxirnari\' de influenF al senrnului grafic complex
totunjire) tala d. maairnul posibil peniru acest semn.
O consccjnla a irrlroducerii noliunii de eniindere este e\'idenliali ti prin exemplul
de maijos:
De exemplu, o :cricrc ir care depasanielel superioare depalesc proporlia normala
(l/1) are acesr senrn:
- cu erlindere a\imi in cadrul grlrpei de analize ..Proporlia" ii scrierea se
nunic;lc ..prelungiii in sus ;
- cu erilindere mirima (ftrd alte semne dc o enhre in su, in cadrul grupei dc
analizi ..Odentarea', cand scrierea se nu,neSie,.suprainallari .
Semnitlcaliile sennelor introduse in scriere prinf-o jnilialiva libera a scriptorului
au un plus dc impollaf!d lali de cele in care el esie ..conslrans" sA aibi o optiune. De
e)iemplu. folosirca unor fome particulare de liieri. sublinieri, cons!ruirea lirerelor
inlr-o aha succcsiune de lrisiluri faF de utilizarea unui anumit grad de inclinare a
scrierii. In primul caz. intcnsitatca de aparitie a semnului grafic este oplionali iar in
al doilea -.ohligarorie". silind scriplorul sA aiba o anumitl alitudine iald de o normi a
scrierii.
Notiunea clasice de do.rinanli grallci este legati de intensitatea de aparilie. Ea
capila. in acesle condilii. o impotanli rcladli in analizi. deoarece fiecare semn
gralic intervine in scriere cu o anunli!A inlcnsitale. Acest lucru implici gradc di!erse
de dominenF. respecri\' de influenti asupra pcrsonaliladi. Privire in acesi mod. in!en-
siredlc de aparilie cele nai mari vor corespundc dominanlelor generale ale scrieril.
Daca il1ll.un lerl inlensitarea de aparilie a unui scnln cstc muLr mai mare decit a
altor senr1rc. inrporlanla acesl!ia creste considerabil. Siiualia esle caracrerisrica
pentru le\lclc sAracc irl semne inrerpreiabiler.

\ Depdsahta lpetioatn rctreziild lrAs u.a din comporcnF litcrelor marl

sau mici care
ocupa zona supLloara de scrlere tana la baza zonei mcdianc Depasdnra inlatioard rcptezinrt
lrisiture in mlicare descendenta care pouelle de la limita superioara a zonei nledianc ii
ocupa zona ifferi.are a lcrierli. { se ledea M Dldnr. hitieLe in grafologie Ed C.H. Beck.
Bucuresli. z008.
1J. C/lpieft Jdmih. La yaph ologie en erempl.s. Librairie Larousse.
Paris. 1928.