CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA

 Constituția este legea fundamentală a unui stat care stabilește forma de guvernământ, modul de organizare funcționare a
puterilor în stat și drepturile și libertățile cetățenilor.
 Constituția este o creație a Epocii Moderne care a apărut ca urmare a principiilor democratice precizate în Declarația de
independență din SUA din 4 iulie 1776 şi în Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 26 august 1789 din Franța.
- prima constituție scrisă din lume este Constituția SUA din 1787
- In spațiu românesc necesitatea unei constitutii a apărut la începutul sec. XIX în condițiile modernizării societății
românesti.

Acte cu valoare constituțională: - legi cu val constitutionala

 1831-1832(pana la jum sec XIX) -Regulamentele Organice ale Tării Românești și Moldovei elaborate în perioada
ocupației rusesti de catre doua comisii boieresti prin care:
-au fost puse bazele parlamentarismului in Principate
-se e prevedea separarea puterilor în stat (executivă, legislativă și judecătorească);
*Puterea executivă era exercitată de domn
*Puterea legislativă era deținută de domn și de o Adunare
*Puterea judecătorească era deținută de instanțe judecătorești, tribunale județene, instanțe de apel, iar premă era
înaltul Divan Domnesc.

 1848-(pana la jum sec XIX)„Proclamația de la Islaz”- progamul politic al Revoluției de la 1848 din Tara Românească care a
avut rol de constituție în vara anului l848 și în care se cerea organizarea unui regim politic quasi-republican, cu domn
responsabil ales din cinci în cinci ani, adunare obștească din toate categoriile sociale, miniștri responsabili, drepturi şi
libertăți cetățenești.
 1858-(dupa jum sec XIX) Convenția de la Paris - elaborată de cele 7 puteri garante prevedea separarea puterilor în stat,
egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor și a rangurilor boiereşti, alegerea unor adunări legislative.
 1864-(stat cu val. constitutionala pe TERITORIUL RO) Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris -elaborat de Al. I.
Cuza după lovitura de stat din 2 mai 1864 şi aprobat prin plebiscit la 10 mai 1864
-prevedea separarea puterilor în stat, lărgirea atribuțiilor domnitorului care avea drept de veto și drept de inițiativă
legislative
- Parlamentul devenea bicameral prin crearea Senatului/Corp Ponderator, iar legile erau alcătuite de un Consiliul de Stat.

 Constitutia din 1866

 Cauză: Instaurarea dinastiei străine la 10 mai 1866, prin Carol I de Hohenzollern, a determinaT adoptarea unei noi
constituții care să consacre noua realitate politică din țară.
 Caracteristici:
-8 TITLURI SI 133 ARTICOLE
-a fost un rezultat al compromisului dintre liberali, care susțineau interesele burgheziei și conservatori, care susțineau
interesele marilor proprietari de pământ
-are ca model Constituția Belgiei din 1831, una dintre cele mai democratice din Europa secolului al XIX-lea, care se baza pe
principiile Revoluției franceze
-este prima constituție internă românească, elaborată de reprezentanții legitimi ai națiunii române
-nu ține cont de garanția colectivă a marilor puteri și de suzeranitatea otomană
-introduce pentru prima dată numele de România
-a rămas în vigoare până în 1923.
 Principii:
-suveranitatea națională
-guvernarea reprezentativă și responsabilă;
-principiul democratic al separației puterilor în stat
-responsabilitatea ministerială;
-regele domnește, dar nu guvernează.

 Principiul separării puterilor în stat:

 Puterea executivă o are domnul și guvernul:
 Domnul/principele:
- numea revoca miniștrii
- numea și confirma în toate funcțiile publice
- era comandantul armatei
- conferea distincții și decorații
-bătea monedă
 Guvernul:
-este format din prim-ministru și miniştri
-exercită puterea în numele domnului
-elaborează proiecte de legi pe care le supune aprobării parlamentului
-miniştri aveau responsabilitate guvernamentală

 Puterea legislativă o are domnul și parlamentul:

 Domnul/principele:
-convoca, amâna şi dizolva Adunarea Deputaților și Senatul
-sancționa și promulga legile
-aveadrept de veto, putându-se opune punerii în aplicare a unor legi votate de Parlament
 Parlamentul:
-Era bicameral (Senat și Adunarea deputaților)
- vota, modifica sau abroga legile
-avea drept de interpelare a guvernului
-era ales prin vot cenzitar (în funcție de avere)
-Adunarea Deputaților adopta bugetul statului

 Puterea judecătorească era exercitată de instanțele de judecată:

-Curți de judecată
-Tribunale
-Înalta Curte de Casație – instanța supremă
-judecătorii nu puteau fi trasi la raspundere pentru decizia lor
-hotararile și sentințele judecătoreşti se pronunțau în numele legii şi se executau în numele domnului.

 Drepturi și libertăți cetățenesti (principiul garantarii drepturilor si lib.cetatenesti)

-egalitatea în fața legilor
- libertatea individuală
-dreptul la asociere, care a stat la baza organizării partidelor politice
-dreptul la azil politic
-proprietatea, de orice natură, era proclamată sacră și inviolabilă (art. 19).
 Sistemul electoral (principal suveranitatii poporului)
-se baza pe votul cenzitar, care promova interesele marilor proprietari funciari și ale marii burghezii
-electoratul era împărțit pe colegii (două pentru Senat și patru pentru Adunarea Deputaților), în funcție de avere
-vârsta minimă a alegătorilor era fixată la 21 de ani

Modificări ale Constituției

-în 1879 a fost modificat articolul 7, în sensul acordării de drepturi civile și politice (cetățenie) indiferent de religie - se
acordă dreptul de împământenire individuală și străinilor de religie necreștină
-in 1884, când se reduce numărul de colegii electorale de la patru la trei, pentru Adunarea deputaților și se înscrie în
Constituție titulatura de regat votată în parlament încă din martie 1881
-în 1917, se înscrie în Constituție dreptul de vot universal pentru bărbați de peste 21 de ani și reforma agrară, care urmau
să fie puse în practică la terminarea Primului Război Mondial

 Constitutia din 1923

 Cauze: Marea Unire de la 1918, când Basarabia, Bucovina și Transilvania se unese cu România, a impus adoptarea mei noi
Constituții, care să uniformizeze tradițiile juridice diferite din provinciile unite cu România.
-România s-a angajat să respecte tratatul minorităților, semnat la Paris în 1919, prin care trebuiau acordate drepturi egale
tuturor cetățenilor, indiferent de originea etnică.
-prin Decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat și s-au anunțat alegeri pentru Adunarea Națională
Constituantă
-PNL și-a asigurat majoritatea parlamentară după o campanie electorală plină de tensiuni şi violențe.
 Caracteristici:
-8 TITLURI SI 138 DE ARTICOLE
-Constituția a fost elaborată și dezbătută de un Parlament dominat de Partidul Național Liberal
-este numită și Constituția unificării și are la bază constituția din 1866, de la care a preluat 76 de articole
-forma de guvernământ era monarhia constituțională ereditară
-Regatul României era un stat național unitar şi indivizibil (art.1), iar teritoriul său era nealienabil (art.2)
-sunt înființate două instituții: - Consiliul Legislativ si Contenciosul administrativ
- a consolidat rolul Bisericii Ortodoxe Române, care era declarată biserică dominantă în stat, iar Biserica Greco- Catolică
avea un statut aparte față de celelalte culte

 Principii:
-aceleași ca la Constituția din 1866
 Principiul separării puterilor în stat
 Puterea legislativă o aveau Parlamentul și regele:
 Parlamentul:
- avea rolul principal pentru că membrii adunărilor reprezintă națiunea
-era bicameral (Adunarea Deputaților și Senatul)
- exercita puterea legislative
- controla puterea
-vota legile și bugetul statului
-era ales prin vot universal pentru bărbații de peste 21 de ani
 Regele:
-convoca și dizolva Parlamentul sancționa și promulga legile putea interpreta legile
- avea prerogative limitate
-putea interpreta legile si putea emite regulamente de aplicare a legilor
 Puterea executivă o aveau Guvernul și regele:
 Guvernul:
-este format din prim-ministru şi miniştri
- exercită puterea în numele regelui și contrasemnează orice act al său, asumându-şi astfel răspunderea pentru ele
-miniştrii aveau o triplă răspundere:
politică, față de Corpurile legiuitoare;
penală, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție;
civilă, față de orice parte vătămată (art. 99).
 Regele:
- prerogativele regelui rămâneau cele stabilite în 1866, dar în realitate erau diminuate, ca urmare a creşterii rolului
Parlamentului ales prin vot universal
-numea şi revoca miniştri
-sancționa și promulga legile
- era şeful armatei
-avea drept de veto

 Puterea judecătorească se exercită prin organele de judecată:

-Tribunale
-Curți de Apel
- Înalta Curte de Casație și Justiție,

 Drepturi și libertăți cetățenești:

- egalitatea în fața legii
-libertatea conștiinței, a presei, a învățământului, a întrunirilor și de asociație (art.5)
-inviolabilitatea domiciliului
-garantarea proprietății – proprietatea era garantată de stat, dar se admite exproprierea pentru cauze de publică cu
despăgubire →pe această bază au fost adoptate legile care permiteau intervenția statului în utilitate orientarea politicii
economice a țării (legea minelor din 1924),

 Sistemul electoral
-se bazează pe votul universal direct, secret și obligatoriu pentru bărbații de peste 21 de ani
-nu aveau drept de vot femeile, magistrații și reprezentanții armatei
- femeile nu aveau drept de vot, ci doar egalitate juridică cu bărbații
-la Senat limita inferioară de vârstă a candidaților era de 40 de ani

 Constitutia din 1938 (a Ro din prima jum a sec XX)

 Cauze:
-a fost elaborată în timpul regelui Carol II (1930-1940) si marchează în România instaurarea unui regim de monarhie
autoritară sau dictatură regală.
-este adoptată în urma crizei apărute după alegerile parlamentare din decembrie 1937 în care niciun partid politic nu a
obținut pragul minim de 40% din voturi, fapt ce a permis regelui să aducă la guvernare un partid slab, situat pe locul 4 la
alegeri
- Constituția a fost promulgată de rege la 27 februarie 1938, iar după o lună, în 'martie, regele a suspendat toate partidele
politice și își formează propriul partid numit Frontul Renașterii Naționale
  Caracteristici :
-ARE 8 TITLURI SI 100 ART.
-nu emana de la națiune, ci de la puterea executivă
-se întemeia pe critica regimului parlamentar, pe critica regimului. de partide și pe doctrina corporatismului

 Principii
 Principiul supremației regelui – regele domnește dar și guvernează
-monopartidismul – FRN- Frontul Renașterii Naționale
-este desființat principiiul separării puterilor în stat și se produce o concentrare devenen capul statului:

 Puterea executivă o exercita regele prin Guvern

 Regele:
-putea emite decrete cu putere de lege
-puterea legislativă o exercita tot regele prin Reprezentanţa Națională / Parlament, care avea un rol decorativ și era
controlat de către rege care numea un mare numar de senatori
-convoca, amâna sau dizolva Parlamentul
-avea inițiativă legislativă
-avea initiativa revizuirii constitutiei

 Puterea judecătorească o avea Curtea de Casație și Justitie

 Drepturi și libertăți cetățenești
-erau reduse simțitor
-erau menținute formal, dar nu erau respectate
- principiile care stau la baza constituției nu mai sunt liberale pentru că în titlul 2, unde se vorbeşte despre repturile omului,
mai întâi apare "Despre datoriile românilor" și doar apoi "Despre drepturile românilor",

 Sistemul electoral.
-Era modificat pentru că dreptul de vot pentru Adunarea Deputaților era acordat doar persoanelor știutoare de tarte în
vârstă de minim 30 de ani
-pentru prima dată în România se acorda drept de vot femeilor insă nu erau eligibile

 Odată cu abdicarea regelui Carol II. în sentembrie 1940, Constituția Carlistă este suspendata S septembrie 1940), iar în
perioada regimului antonescian avem un regim de dictatură militară, Ion Antonescu, în cantate de președinte al Consiliului
de miniştri, concentrează toată puterea în mâna sa, devenind conducător al statului, iar Regele Mihai I (1940-1947) a avut
un rol decorativ, ceremonial.
 Lipsa partidului unic și a propagandei politice aşează regimul antonescian în categoria regimurilor fascist-corporatiste
 După lovitura de stat din 23 august 1944, este repusă în vigoare Constituția din 1923 și exista speranța revenirii la
democrație, dar URSS a impus în România regimul comunist și în 1946 guvernul Petru Groza adoptă o nouă lege electorală
prin care se dă drept de vot femeilor iar Parlamentul devine unicameral prin desființarea Senatului.

Constituțiile comuniste: 1948, 1965

 Instaurarea regimului comunist în România după Al Doilea Război Mondial impune elaborarea unei noi constituții care să
legitimeze noul regim politic totalitar și să consființească ideologia comunistă, oferindu-i o bază juridică legală.

A. Constituția din 1948

 Cauze:
 - marchează cucerirea puterii politice de către comuniști şi înlăturarea monarhiei din România la 30 decembrie 1947, când
regele Mihai este obligat să abdice și să părăsească țara.
-marchează transformarea țării în republică-Republica Populară Română(30 Decembrie 1947).
-în martie 1948, după autodizolvarea fostului Parlament au loc alegeri pentru noul Parlament unicameral numit Marea
Adunare Națională (MAN) care apoi adoptă în unanimitate la 13 aprilie 1948 prima Constituție comunistă.
 Caracteristici:
-Copiază Constituția stalinista din 1936
-Stabilește forma de guvernământ – Republica Populară Română
-RPR era un "stat popular, unitar, independent şi suveran" care „a luat ființă prin lupta dusă de popor în frunte cu clasa
muncitoare, împotriva fascismului , reacțiunii și imperialismului".
- Prevederile economice prevalau asupra celor politice deoarece se pregătea trecerea întregii economii sub controlul
statului
- mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare pot deveni proprietățile statului atunci când interesul general o
cere
-atât comerțul intern, cât și cel extern trec sub controlul statului

 Principii:
-Suveranitatea poporului (art. 3) - întreaga putere emană de la popor și aparține poporului
-Vot universal
-partid unic – Partidul Muncitoresc Român, al cărui seceretar general era Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
- Centralism economic
-Era desființat principiiul separării puterii în stat pentru că MAN devenea "organul suprem al puterii de stat al RPR"
→legislativul și executivul se confundau

 MAN:
-forma Guvernul RPR
-modifică Constituția
-alegea prezidiul MAN
- vota bugetul țării
-stabilea impozitele
 Prezidiul MAN:
-primul preşedinte al său a fost prof. Constantin I. Parhon care oficial era şeful statului român
-Convoca MAN în sesiuni ordinare și extraordinare
-Emitea decrete
-Avea drept de grațiere și de a comuta pedepsele
- Conferea decorații și medalii
-Reprezenta RPR în relațiile internaționale
- Ratifica sau denunța tratatele internaționale
-Putea declara starea de necesitate în caz de agresiune
 Consiliul de Miniştri / Guvernul:
-Deținea puterea executivă, singura putere realä în stat
- Era format dintr-un președinte al Consiliului de Miniştri, vicepreşedinți și miniștri
- Organele locale ale puterii erau consiliile populare locale
 Puterea judecătorească era deținută de: Curtea Supremă, Tribunale populare, Judecătorii populare
-nu exista o justiție independentă datorită intervenției factorului politic (PMR)
 Drepturile și libertäțile cetățenești
-Erau menționate formal, dar nu erau respectate și garantate

 Sistemul electoral
-Se baza pe votul universal, egal, direct și secret pentru toți cetățenii români de minim 18 ani
-Dreptul de a fi ales in MAN era după 23 ani
-Nu aveau drept de vot "persoanele interzise, lipsite de drepturile civile și politice și persoanele nedemne" adică adversarii
reg. comunist acuzați că desfăşoară activități fasciste și ostile URSS.

Constitntia din 1965

 Cauze
- marchează venirea la putere a noului lider comunist, Nicolae Ceauşescu (1965-1989), după moartea lui Gheorghe
Gheorghiu Dej.
-marchează victoria societății de tip socialist și trecerea spre național-comunism.
 Caracteristici:
- este adoptată de MAN la 21 august 1965
- Art. I proclama țara noastră Republica Socialistă România (RSR)
-PMR revine la denumirea de Partid Comunist Român (PCR), care este forța conducătoare a întregii societăți
-Se reflectă încheierea procesului de colectivizare a agriculturii și de distrugere a proprietății private în economie
-Nu mai erau prevăzute restricții în exercitarea drepturilor politice.
-Scopul oamenilor muncii era construirea societății socialiste și trecerea spre comunism
-MAN și consiliile populare MAN era în continuare organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al RSR
-Consiliul de Miniştri era organul suprem al administrației de stat
-Tribunalele și procuratura erau subordonate PCR

 Principii:
- Principiul suveranității poporului, exercitat prin MAN, „organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al
Republicii Socialiste România"
- Centralism economic
-Caracterul socialist al proprietății și economiei
-Era desființat principiul separării puterilor în stat

 Drepturile și libertățile cetățenești

- libertatea cuvântului, presei, întrunirilor și demonstrațiilor, care nu puteau fi însă folosite în scopuri potrivnice orânduirii
socialiste și interesului celor ce muncesc.

 Sistemul electoral
- membrii MAN erau aleşi prin vot universal, direct, egal și secret de către toți cetățenii de la vârsta de 18 ani.
- Nu mai erau prevăzute restricții în exercitarea drepturilor politice.

Modificări ale Constituției

- februarie 1968 - a avut loc reorganizarea administrativă a teritoriului, când s-a revenit la județe ca forme de administrare
locală, în locul regiunilor și raioanelor de inspirație sovietică, și s-a introdus calitatea de municipii pentru orașele mari.
- 28 martie 1974 - înființarea funcției de președinte al RSR, în scopul consolidării puterii lui Nicolae Ceauşescu (a fost primul
și singurul preşedinte al RSR).
Prerogativele președintelui RSR:
-Era ates de MAN;
 -prezida Consiliul de Stat;
-conferea decorații;
-emitea decrete prezidențiale și decizii.

Constituția din 1991

 Cauza:
- Înlăturarea regimului comunist în decembrie 1989 și revenirea Românici la un regim democratic bazat pe pluripartidism,
stat de drept și economie de piață, a determinat adoptarea unei noi legi fundamentale
-Parlamentul ales în mai 1990 se transformă în Adunarea Natională Constituantă care, la 21 nolembrie adopta noua
constituție, iar la 8 decembrie 1991, constituția este aprobată și de popor prin referendum
 Caracteristici:
-serie de prevederi marcau diferentele fata de vechile constitutii liberale
-forma de guvernământ era Republica, preluată de la vechiul regim comunist Republică semi-prezidențiala
-regimul politic era democratic
-România era declarată stat de drept demoeratic și social
- România este un stat național, suveran şi independent, unitar și indivizibil

 Curtea Constituțională
-are menirea de a asigura supremația Constituției
- are atribuții de control al constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentului, a ordonanțelor Guvernului, a
inițiativelor de revizuire a Constituției și al constituționalității unui partid politic
 Avocatul Poporului:
- este numit de Senat pentru un mandat de 4 ani
- are menirea de a combate acele acte care încalcă drepturile cetățenești
-autoritățile statului român sunt: autorități centrale (guvern, parlament, președinte), autorități locale (consilii locate
primări, prefecturi, consilii județene)
-administrația publică l menirea cuprinde autorități publice centrale aflate în subordinea Guvernului și autorități publice
cale, județene orăşeneşti și comunale
-autonomia locala se asigură prin Consiliul Local și prin primar
-Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și conduce serviciile descentralizate ale ministerelor şi ale altor
autorități în teritorii

 Principii
-pluralism politic
-responsabilitate ministerială
-suveranitatea națională aparține poporului care se exercită prin referendum și prin organele reprezentative
-separarea puterilor în stat

 Principiul separării puterilor în stat:

 Puterea legislativă o are Parlamentul și președintele
 Parlamentul:
-este bicameral (Senat și Camera Deputaților)
-votează legile și bugetul statului
-controlează activitatea guvernului
-adresează interpelări guvernului
- acordă sau retrage încrederea guvernului
 -Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare: februarie-iunie și septembrie - decembrie
 Presedintele:
-ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat
- poate avea cel mult 2 mandate care la început erau de 4 ani, iar din 2003 de 5 ani
-veghează la respectarea Constituției, a legilor țării și la buna funcționare a autorităților publice
-exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate
-nu poate fi membru al unui partid politic
-este comandantul forțelor armate
-este preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țări

 Puterea execeutivă o are Guvernul:

- asigură realizarea politicii interne și externe a tăril
- exercită conducerea generală a administrației publice este alcătuit din prim-ministru, miniştri, secretari de stat
- adoptă hotărâri (HG) și ordonanțe de urgență (OUG)
-primul ministru prezintă în fața Parlamentului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului

 Puterea judecătorească este reprezentată de înstanțele judecătorești:

- Curtea Supremă de Justiție / Înalta Curte de Casație și Justiție
-Curți de apel ,Tribunale ,Judecătorii
-Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii

 Drepturile și libertățile cetățenilor

- sunt garantate drepturile și libertățile cetățenilor care au fost inspirate din documentele ONU:
-pedeapsa cu moartea si tortura sunt interzise
-dreptul electoralului la initiative legislative
-dreptul de a fi ales in Parlamentul European

 Sistemul electoral
-vot universal,egal,direct,secret si liber exprimat,incepand cu varsta de 18 ani

Modificări:
-2003: a fost modificată Constituția, prin referendum, în 18 octombrie 2003, pentru a armoniza legislația românească cu
cea a UE, pentru a permite aderarea României la Uniunea Europeană I electoral
-mandatul preşedintelui este mărit de la 4 In 5 ani