T4 Statul roman modern de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

1. Context intern și international

→ La sfârșitul sec. XVII Transilvania întra sub stăpânirea Austriei / Imperiului Habsburgic prin diploma
leopoldină din 1691 data de împăratul Leopold I Austria organizează Transilvania ca un principat, sunt menținute
privilegiîle saşilor, magbhiarilor, secuilor şi sunt recunoscute 4 religii recepte (catolică, luterana, calvina, unitariana)
-Impăratul de la Viena a luat și titlul de principe al Fransilvaniei care era condusă de un guvernator militar, un
guberniu (guvern), o dietă (adunarea starilor privilegiate) și o cancelarie aulică de fa Viena.
-Imperiul Otoman cedează în mod oficial Transilvania Austriei prin Tratatul de pace de la Karlowitz . din 1699
-Românii din Transilvania aveau, statutul de "tolerați" datorită utilității lor, iar religia lor ortodoxă nu era
recunoscută oficial deși românii alcătuiau majoritatea popiulației Transilvaniei
-Dorind să întărescă religia catolică, împăratul de la Viena a încercat să îi atragă pe români la catolicism
promitând clerului ortodox ca v-a scăpa de iobăgie şi că vor avea aceleași đrepturi ca și catolicii → atraşi de
promisiunile Vienei o parte a clerului ortodox român acceptă unirea cu biserica catolică a Romei și astfel se formează
în Transilvania biserica greco-catolică sau biserica unită
- Având nevoie de preoți greco-catolici se înființează la Blaj primele şcoli româneşti, iar apoi tinerii romàni sunt
instruiți pe cheltujala bisericii cafolice la universitățile din Roma şi Viena → se formează, în Transilvania o elită
intelectuală numită "Şcoala Ardeleană" care a fost o mişcare de tip iluminist și care va lupta pentru drepturile
românilor din Transilvania.

-În sec. XVIII în Ţara Românească şi Moldova Imperiul Otoman instaurează regimul fanariot și astfel - dispare
domnia pământeană între 1711-1822 iar dómnii Țărilor Române au fost numiți direct de sultan dintre grecii din Fanar.
→Caracteristici ale regimului fanariot:
•Domniile erau scoase la licitație de către sultan
•Domniile aveau durată scurtă (2-3 ani)
•Domnii fanarioți aveau statutul de Paşă cu 2 tuiuri
•Principala funcție a statului era cea fiscală
•Dispare oștirea țarii Autonomia Țărilor Române a fost încălcată
•Grecizarea domniei, a bisericii şi a altor instituții
-1718- Banatul intră în stăpânirea Austriei
-1775- Bucovina este luată de Austria -1812 - Basarabia este luată de Rusia

Domniile fanariote încep în 1711 în Moldova și 1716 în Ţara Românească

→ Pe plan internațional în sec. XVIII se desfăşoară "criza .orientală"/problema orientală declansată de
înfrângerea turcilor la Viena in 1683 → Imperiul otoman trece printr-o criză politică, economică și militară care în sec.
XVIII se adânceşte, iar în sec. XIX Imperiul Otoman era considerat "omul bolnav al Europei" care s-ar fi prăbușit sub
loviturile Rusiei si Austriei ducă nu era sprijinit de Anglia şi Franța
-Rusia s-a proclamat protectoarea creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman deşi în realitate dorea să pună
Moldova și Grigore Ghica în Țara Româncască (1822-1828) mâna pe strămtorile Bosfor și Dardanele
- Anglia și Franţa au sprijinit Imperiul Otoman pentru a-şi apăra interesele coloniale dar și pentru meaținerea
echilibrului european.

2. Principalele proiecte potitice. sec XVIII -prezentati un proiect politic

-Intre 1769 și 1830 au fust elaborate 209 memorii dintre care 40 cereau înlăturarea domniilor fanariote lar 10
cereau obținerea independenței
- Aceste memorii erau trimise Rusiei, Austriei, Imperiului Otoman, Franței
-In general proiectele politice se refereau la 2 aspecte:
•Noi forme de guvernământ
•Reorganizarea administrației și refacerea potențialului distrus al țării
 A. Proiecte politice și de reformă făcute de domni
Constantin Mavrocordat (1730-1769): -Reforma fiscală prin care a desființat darile multiple și le-a înlocuit cu o
dare fixã plătită în 4 rate anuale
-Reforma administrativă prin care a stabilit ca județele sa fie conduse de ispravnici și a introdus leafa (salar)
pentru dregători.
-Reforma socială prin care a desfiinţat şerbia în 1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova și a stabilit 12 zile
de claca pe an în Țara Românească și 24 de zile în Mcldova.
Alexandru Ipsilanti
-A realizat în 1780 un cod de legi pentru Țara Românească numit "Pravilniceasca condică"
Ion Caragea
-A realizat în 1818 la București un cod de legi numit "Legiuirea Caragea"
-Împărații de la Viena Maria Tereza (1740-1780)Y și Iosif al II-lea (1780–1790): -Au făcut mai multe reforme
-1777-Ratio Educaționes (reforma învățământului)
-1781 - Edictul de Toleranță – prin care se asigură liberul exercițiu al religiilor necatolice
- 1785-Iosif al Il-lea desființează în mod oficial iobăgia în Transilvania care după moartea sa este anulată de
nobilimea maghiară.

B. Proiecte cu caracter național

In sec. XVIII, în Transilvania ‚în absenta unei nobilimi românesti lupta romanilor pentru drepturi a fost condusa
de elita intelectuala
•1744 - Supplex Libellus – un memoriu redactat de episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein in care cerea
recunoașterea românilor ca națiune politică egală în drepturi cu maghiari, saşii și secuii
- Memoriul este trimis la Viena împărătesei Maria Tereza care il trimite Dietei Transilvaniei de la Cluj unde este
respins iar episcopul este exilat la Roma pánă la sfârșitul vieții
•1791- Supplex Libellus Valachorum este primul program politic și național al Școlii Ardelene și a fost redactat
de Gh. Şincai, Petru Maior, Samuil Micu.
!!! In Supplex se cerea desființarea denumiri jignitoare de tolerați, egalitate în dfepturi a românilor cu maghiarii
saşii şi secuii şi reprezentarea românilor în dietă și în funcții proporțional cn numărul lor.
-Memoriul este trimis la Vieņa împăratului Leopold al II-lea care îl trimite dietei de la Clui vnde este respins pe
motiv ca rezolvarea cererilor românilor ar răsturna ordinea constituțională a Transilvaniei.
-1867 – se realizează pactul dualist austro-ungar prin care se formerză Imperiul Austro-Ungar iar Transilvania
este integrată în Ungaria
-1868 - Pronunciamentul de la Blaj este un mem.oriu redactat de George Baritiu în care se cerea desprinderea
Transilvaniei de Ungaria și recunoaşterca autonomiei sale.
-1892 – Memorandumul este un memoriu redactat de fruntaşii Partidului Național Român

C. Proiecte polítice sau reforme făcute de boieri

-In proiectele lor boierii români cereau:
o Înlăturarea domniilor fanariote Domnii pământene
o Respectarea autonomiei
o Neutralitate
o Independență și unire
o Noi forme de guvernământ
•1769-Partida națională din Moldova condusă de mitropolitul Gavril Callimachi propunea instaurarca unei
republici aristocratice condusă de 12 mari boieri
•1772 – boierii din Țara Românească au realizat un memoriu pe care îl trimit reprezentanților Austriei și Rusiei
întruniți la Focşani în care cer revenirea la domniile pământene şi unirea Tării Româneşti cu Moldova sub garanția
Austriei, Rusiei, Prusiei
 -Planul initial era ca Tudor Vladimirescu sa declanseze o revolta in Tara Romaneasca si concomitent Eteria
-Cel mai important program al revoluțici a fost "Cererile norodului românesc" in care se cerea
•domn ales de țară
•desființarea privilegiilor boierești •Promovarea in funcție dupa merit •Desființarea vamilor interne
•Libertatea comertului
•îndepărtarea grecilor din funcțiile laice și ecleziastice
-după ce Rusia, condusa de farul Alexandru I, dezavueaza mișcarea eterista, condusă de Alexandru Ipsilanti, intre
Tudor si eterişti apar neințelegeri → -Tudor Incearcă să se apropie de Poartă acuzându-i doar pe fanarioti
– Tudor Vladimirescu este arestat de eteristi, judecat si expcutat- în mai 1821 – otomani intervin şi înfrâng armata
de panduri
Deşi infrânta revoluția lui Tudor Vladimirescu l-a determinat pe sultan sa renunte la domniile fanariote

•1831-1832 - Proiectul Regulamentelor Organice ale Țării Româneşti și Moldovei -In 1829 se incheie tratatul de
pace de la Adrianopol In urma războiului ruso-ture din 1828-1829 prin care se instaurează oficial protectoratul Rusiei
asupra Principatelor Române → între 1829-1856 Țara Româncască și Moldova s-au aflat sub dubla dominație:
suzeranitate otomana şi protectorat rusesc.
-In timpul ocupației rusepti din 1828-1834 sunt, elaborate cele doua Regulamente Organice ale Tarii Románesti şi
Moldovei, care aveau valoare de constituții

-> Prevederile Regulamentelor Organice: -Introduc principiul separării paterilor in stat (puterea executiva
-Domnul și Sfatul Administrativ, Puterta Legislativa– Adunarea obșteasca, Puterea judecătorească - Inaltul Divan
Domnesc și instanțele judecătoreşti)
-Reguli de organizare a bugetului
- Se infințează corpul avocaților, cel al procurorilor și al notarilor
-Se formează arhivele naționale
- Se mențin privilegiile boiereşti

1. Context intern și extern -DE CE?

-Anul 1848 numit și "primävara popoarelor" a fost un an revolutionar pentru întreaga Europă deoarece au izbucnit
revoluții în Franța, statele germane, statele italiene, Imperiul Habsburgic și Principatele Romane

2. Cauze interne:
- Incălcarea autonomiei Principatelor Române de către Rusia
-Situația grea a taranimii
- Nevoia de modernizare a societății românești
- Lipsa unui stat național
-Stäpânirea habsburgică în Transilvania -Menținerea suzeranității otomane și a protectoratului rusesc în Tara
Românească și Moldova

4. Obiective:
• Autonomia și independența
• Unirea românilor într-un singur stat
• Reforma agrară
• Drepturi și libertăți politice
• Modernizarea instituţiilor statului
• O nouă organizare a puterilor în stat
 5. Desfășurarea revoluției
A. Moldova
→ La 27 martie 1848, are loc o Adunare la Lași la care participă Vasile Alecsandri. Al. I. Cuza.
- Aici este adoptat programul revoluționar "Petițiunea proclamațiune" care are un caracter moderat și in care se
cerea:
• Respectarea Regulamentului Organic
• Reforma judecătorească și a învătământului
• Desființarea cenzurii
• Imbunătățirea situației țărănilor
-Programul este trimis domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849)care îl respinge şi ia măsuri dure împotriva
revoluționarilor moldoveni, unii fiind arestați, iar alții fug în Transilvania şi continuă lupta din exil
•Revoluționarii moldoveni aflați în Transilvania au redactat la Braşov în roai 1848 un program radical numit "
Principiile noastre pentru reformarea patriei" în care se cerea:
• Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat independent
• Desființarea tuturor privilegiilor
• Egalitatea în drepturi civile și politice
• Emanciparea țăranilor și împroprietărirea fără despăgubire

B.Tara Românească
→ La 9 iunie 1848 are loc o Adunare la Islaz la care participă Ion Heliade Răualescu, Ștefan Golescu şi Christian
Tell
-Aici este adoptat programul revoluționar "Proclamația de la Islaz" care v-a avea rol de constituție pentru Țara
Românească în vara anului 1848

Prevederi:
•Respectarea autonomiei
•Libertatea tiparului
• Emanciparea țăranilor clăcași și improprietărirea cu despăgubire -Programul este trimis domnitorului Gheorghe
Bibescu (1842-1848) care este nevoit sa-l accepte,apoi abdica si paraseste tara ->puterea este luată de un guvern
revolutionar provizoriu condus de mitropolitul Neofit și din care mai făceau parte N. Balcescu, Șt. Golescu.
-In vara anului 1848 acest guvern revoluționar a luat câteva mäsuri revoluționare
• Sunt desființate rangurile boierești
• Se adoptă drapelul tricolor și deviza "Dreptate și-frăție"
• Este desființată cenzura şi apar noi ziare (Pruncul Roman)
• Este interzisă pedeapsa cu moartea
• Este înființată o comisie a proprietății pentru a rezolva problema agrara
In iulie 1848 trupele otomane conduse de Soliman Paşa care inloculeşte guvernul revoluţionar cu o locotenență
domnească→ Rusia protestează → Soliman Pasa este înlocuit cu Fuad Paşa care primește ordin sa Infranga revoluția
și pornește spre București, unde, pe 13 septembrie 1848, are loc o confruntare pe Dealul Spirii, Inre trupele otomane și
o unitate de pompieri condusă de Pavel Zăgănescu → revoluția este înfranta de trupele otomane care ocupă
Bucureștiul

C. Transilvania
→ La 3-5 mai 1848 are loc o Adunare la Blaj la care participă Simion Bărnuțiu, Avram lancu, Alesandru Papiu
Ilarian.
-Aici este adoptat programul "Petiția națională”care are un caracter radical și în care se cerea:
• Independența națiunii române și a bisericii ortodoxe
• Oficializarea limbiiromâne
• Desființarea cenzuri
• Şcoli româneşti
 • Desființarea iobăgiei și impropretăria țăranilor fără despăgubire.
-Programul este trimis împăratului de la Viena, unde este respins, însă împăratul acceptă arexarea Transilvaniei la
Ungaria aşa cum au cerut revoluționarii maghiari şi cum a votat Dieta Transilvaniei de la Cluj. -La Sibiu se formează
un Comitet Național, condus de Andrei Şaguna, care trebuia să coordoneze activitatea revoluționară
->In septembrie 1848, are loc o nouă Adunare la Blaj, unde s-a hotărât organizarea militară a Transilvaniei și
înarmarea poporului pentru a rezista unificării forțate la Ungaria
-De organizarea armatei s-a ocupat Avram Iancu care a organizat 15 legiuni militare
- între octombrie 1848 - iulie 1849, au loc lupte între trupele maghiare, austriece și române → trupele maghiare
ocupă Transilvania, cu excepția Munților Apuseni.
-În martie 1849, noul împărat de la Viena, Franz Joseph, separă Transilvania de Ungaria și îi recunoaşte
autonomia
-Austria a cerut sprijinul Rusiei și la 1 august 1849, trupele maghiare conduse de generalul polonez Iosif Bem
sunt înfrânte la Şiria, lângă Arad, de trupele austro-ruse, iar la scurt timp este înfrântă revoluția română.

Concluzie: Deși revoluția de la 1848 a fost înfrântă obiectivele sale au rămas valabile și vor fi realizate de
generațiile viitoare.
-Consecințe ale revoluției de la 1848:
• Transilvania devine o provincie autonomă a Imperiului Habsburgic și va cunoaște un regim politic
neoabsolutist.
•În 1849, Rusia și Imperiul Otoman semnează Convenția de la Balta-Liman, prin care domnii sunt numiti de
Rusia si Turcia pe 7 ani

Proiectul Unirii Principatelor Române - 1859 (Unirea și reformele lui Al. L Cuza)

context extern
1.Situația internațională = Unirea Principatelor
→în 1853, se redeschide "Criza orientală", prin războiul Crimeii (1853-1856) dintre Rusia și Imperiul Otoman,
- Rusia este înfrântă iar Congresul de pace are loc la Paris în 1856

→ La Congresul de pace de la Paris, din 1856, participă 7 mari puteri europene: •Franta, Prusia, Sardinia și Rusia
sunt de acord cu unirea
•Imperiul Otoman, Anglia și Austria sunt impotriva unirii
->In tratatul de pace de la Paris din 1856 s-a stabilit:
•Principatele Române sunt scoase de sub protectoratal Rusiei și sunt puse sub celor 7 puteri europene.
•menținerea suzeranității otomane
•3 județe din sudul Basarabiei sunt date Moldovei
• revizuirea legilor fundamentale
•libertatea navigațici pe Dunăre, a comerțului și a cultelor
•dreptul la armată națională
•convocarea în Țara Românească și Moldova a unor adunāri consultative speciale - numite Adunari ad-hoc care
să exprime dorința românilor asupra uniri și problemelor importante.

-> In 1857, in Țara Românească și Moldova au loc alegeri pentru cele 2 adunări ad-hoc de la Iași și București,
-Cele 2 adunări ad-hoc au adoptat rezoluții asemănătoare:
•Respectarea autonomiei
•Neutralitatea pământului românesc
•Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat numit România
•Au cerut prinț străin cu moștenirea tronului ales dintr-o dinastie europeană
 → Propunerile adunărilor ad-hoc sunt trimise Marilor Puteri europene care în 1858 se reunesc la Conferința
Marilor Puteri de la Paris unde este adoptată Convenția de la Paris care v-a avea loc de Constituție pentru Principatele
Române.

→Prevederile Convenției de la Paris, din 1858:

•Principatele rămâneau sub garanția colectiva a celor 7 puteri europene și se menținea súzeranitatea Imperiului
Otoman
•Noul stat se numea Principatele Unite ale Moldovei și Țärii Româneşti
•Trebuiau să existe 2 domni, 2 guverne și 2 adunări legislative
•Domnii erau români și aleși pe viață
•Existau 2 instituții comune, ambele cu sediul la Focşani:
-Comisia Centrală cu rol legislativ
-Inalta Curte de Justiție și Casație cu rol juridic +armate

2. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza

-Adunarea electivă a Moldovei îl alege ca domn cu unanimitate pe Al. I. Cuza, la 5 ianuarie 1859
-Sub presiunea populației din București, Al.LCuza a fost ales domn și în Ţara Româneasca de către adunarea
electova ,la 24 ianuarie 1859
-Prin dubla alegere ca domn a lui Cuza sa realizat Unirea Muldovei cu Tara Românească prima etapă în formarea
statului național modern român. = Romania Mica

3. Domnia lui AL I. Cuza ( 1859-1866)

- În primii ani de domnie Cuza a rezolvat 2 probleme:
-In 1859, din martie până în septembrie, toate cele 7 puteti europene recunosc dubla alegere a lui Cuza
- Cuza:
•Unifica serviciul telegrafic și vamal
•Unifică moneda
•Unifică armatele
•Stabileşte capitala la Bucuresti
•Stabilește o stemă comună

→In 1861, cele 7 puteri garante reunite ca la Conferința de la Constantinopol recunosc unirea deplină a
Principatelor Române
-La 22 ianuarie 1862 la Bucuresti se formeaza primul guvern unic condus de conservatorul Barbu Catargiu
-La 24 ianuarie 1862 la București îşi începe lucrările pimul parlament unic al Principatelor Unite.

->După realizarea unirii depline, Cuza a facut un program de reforme prin care va moderniza din temelii statul
român.

→ Principalele reforme:
•Legea secularizării averilor mänăstirești
• Înfinţarea Consiliului de Stat
•Legea electorală -mai 1864
• Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris-mai 1864
•Legea agrară -august 1864 – prin care țăranii erau împroprietăriți cu pământ în funcție de numărul de vite;
pāmântul primit trebuia răscumpărat în 15 ani și nu putea fi înstrăinat 30 de ani→ s-a dezvoltat agricultura
românească.
•Legea învățământului – 1864 - prin care învățământul era structurat pe 3 cicluri: primar, secundar, superior, iar
învățământul primar era obligatoriu și gratuit
-Cuza a înființat Universitatea din laşi în 1860 și Universitatea din București în 1864
 →Pe plan extern:
- A înființat agenții diplomatice la Constantinopol, Paris și Belgrad
1862 - a înființat Ministerul de Externe

->Abdicarea lui Cuza:

-Datorită domniei autoritare a lui Cuza și datorită reformelor realizate, se formează în parlament "Monstruoasa
Coaliție" care este o alianță între conservatori și liberalii radicali
- "Monstruoasa Coaliție" avea ca scop detronarea lui Cuza și aducerca la tronul țării a unui principe străin
-"Monstruoasa Coaliție" organizează lovitura de stat din poaptea de 11 februarie 1866 când Cuza este obligat să
abdice și să părăsească țara.
Puterea este luată de o locotenență domnească

Proiectul Monarhiei Constituționale – 1866

-Este ales Carol de Hohenzollern – Sigmaringen, care era nepotul regelui Prusiei și văr dupa mamă cu impäratul
Frantei, Napoleon al III-lea.
-Carol vine în țară şi este proclamat domn / principe la 10 mai 1866
-Carol I a domnit 48 de ani, între 1866-1914, şi între 1866-1881, a purtat titlul de Principe al României, iar între
1881-1914, a purtat titlul de Rege al României
-Carol I a domnit ca un monarh constituțional, iar atribuțiile sale au fost stabilite prin Constituția din 1866:
•Era comandantul armatei
•Avea drept de a bate monedă
• Iniția proiecte de lege
•sancționa și promulga legile

Proiectul Partidelor Politice

→ Un element de stabilitate a vieții politice româneşti, în a doua jumătate a sec, al XIX-lea, a fost înființarea
primelor partide politice: Partidul Național Liberal și Partidul Conservator.
- Liberalismul îşi are originile in ideile revoluției franceze și ale revoluției de la 1848
-Conservatorismul îşi are originile în memoriile boierești de la sfarsitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-
lea și are la bază teoria „formelor fåră fond"

a) Partidul Național Liberal

•Doctrina – liberalismul
•A fost înființat în 1875
• Reprezenta interesele burgheziei
•Lideri: - I. C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu
•Idei susținute:
-Dezvoltarea economiei naționale și protejarea micii proprietăți
-Dezvoltarea sistemului bancar
-Respectarea regimului parlamentar și a Constituției
-Drepturi și libertăți cetățenești
-Susțineau politica "prin noi înșine"

b) Partidul Conservator
•Doctrina: conservatorismul
• A fost inființat ia 1880
•Reprezenta interesele marilor proprietari de pământ
•Lideri: Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu,
•Idei susținute:
-Dezvoltarea agriculturii
 -Întărirea rolului țărânimii
•Susțineau politica "paşilor mărunți",
->In 1895, se introduce sistemul rotativei guvernamentale adică alternanța la guvernare a PNL și PC.

Proiectul Independenței de Stat-1877-1878

1. Context intern şi extern
->După unirea Moldovei cu Țara Românească, în 1859, şi reformele făcute de Al. I. Cuza și după instaurarea
dinastiei străine la 10 mai 1866, prin Carol I de Hohenzollern (1866-1914), principalul obiectiv al României a fost
obținerea independenței.

->Contextul extern favorabil obținerii independenței României este oferit de redeschiderea "Crizei Orientale", în
1875-1876, prin revoltele antiotomane din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Serbia și Muntenegru
-Rusia îşi exprimă intenția de a interveni în favoarea creștinilor din Balcani
-Cei mai mulţi liberali erau pentru o apropiere de Rusia în vederea unei acțiuni antiotomane deschise.
-Pentru conservatori, singura cale de obținere a independenței era pe cale diplomatică, colaborând cu Austro-
Ungaria și Germania.
-România se temea că un război ruso-otoman ar afecta şi teritoriul său și, de aceca, era interesatā să încheie o
ințelegere cu Rusia → La 4/16 aprilie 1877, la București guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu a incheiat
Convenția româno-rusă

-> Prevederi:
•Románia permitea trecerea trupelor ruse prin țară
•Rusia suportă costul transportului
•Rusia respecta integritatea teritorială a României

→ La 12/24 aprilie 1877, Rusia declară război Imperiului Otoman, apoi armatele sale încep traversarea României
spre zona Balcanilor.
→ in 9 mai 1877, la o interpelare a deputatului Nicolae Fleva, privind situația României, Mihail Kogălniceanu
ministrul de externe, răspundea („Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare!")

2. Participarea României la războiul pentru independență (1877 - 1878)

→ După trecerea armatei ruseşti la Sud de Dunăre aceasta este oprită în fața Plevnei, Marele Duce Nicolae, cere
printr-o telegramă ajutorul armatei române.
-Principele Carol I trece cu armata română la sudul Dunării și primește comanda trupelor româno-ruse de la
Plevna → Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I
-La 30 august 1877, forţele româno-ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general
asupra Plevnei → Singura victorie - cucerirea redutei Grivița I

-În septembrie – noiembrie 1877, are loc asediul Plevnei – forțele române au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie
1877 → In ziua de 28 noiembrie 1877, după aproape trei luni, Plevna a capitulat, iar comandantul ei, Osman-Paşa, s-a
predat ofițerilor români.
După căderea Plevnei, armata rusă a continuat ofensiva pe direcția Sofia - Adrianopol, iar trupele române spre
Vidin şi Belogradcik

->In ian 1878, Imperiul Otoman capitulează, apoi se vor încheia două tratate de pace la San Stefano si Berlin,
unde România nu este invitată la negocieri.
 3. Tratatele de pace
-> Tratatul de pace semnat la San Stefano (lângă Istanbul), la 19 februarie 1878, fără acceptarea României la
dezbateri
->Tratatul de la San-Stefano nemulţumea România și mari puteri, ca Anglia, îngrijorată de poziția câștigată de
Rusia în Balcani, și Austro-Ungaria, care nu primea Bosnia și Herțegovina.

→ Prin Tratatul de Pace de la Berlin, din 1 iulie 1878, se stabilea:

•principatul Bulgariei era micşorat până la Munții Balcani şi se înființa în sudul său provincia autonomă Rumelia
•Bosnia și Herțegovina intrau sub administrația Austro-Ungariei
•Anglia lua insula Cipru
•Era recunoascută independența Serbiei și Muntenegrului
•Era recunoscută independența României, cu două condiții:
-modificarea articolului 7 din Constituția din 1866, în sensul acordării cetățeniei române pentru locuitorii de altă
religie decât cea creștină
-Statul român primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor, dar pierdea sudul Basaràbiei, luat de Rusia.

Proiectul Marii Uniri de la 1918

1.Context intern și internațional
→ Anul 1918 reprezintā ultima etapă în procesul de formare a statului național unitar român care s-a realizat prin
unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România / Vechiul Regat.

-> Marea Unire de la 1918 a fost favorizată de mai mulți factori:

•Infrângerea militară a Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria) în Primul Război Moudial (1914- 1918)
•Participarea României la război, între 1916-1918, alaturi de Antanta (Anglia, Franța, SUA, Italia) - tabără
victorioasă
•Desfințarea, la sfârşitul Primului Război Mondial, a Imperiului Austro-Ungar şi a Imperiului Rus
Aplicarea, în relațiile internaționale, a principiilor naționalităților și a autodeterminării popoarelor

→În procesul de unificare a celor 3 provincii româneşti cu România, se disting 3 etape:

•Autonomia
•Independența
•Unirea

2.Unirea Basarabiei
AUTONOMIE→Prima provincie românească unită cu România în 1918, a fost Basarabia care aparține
Imperiului Rus din 1812.
-In aprilie 1917 se formează în Basarabia, Partidul Național Moldovenesc ,condus de Vasile Stroescu, care va
conduce lupta pentru autonomia Basarabiei
-Octombrie 1917 – are loc la Chişinău, Congresul Ostaşilor Moldoveni, care a proclamat autonomia Basarabiei în
cadrul Rusiei și a decis formarea unui organ reprezentativ numit Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț.
-Este ales și un organ executiv cu rol de guvern numit Consiliul de Dírectori Generali, condus de Petre Erhan.
- Decembrie 1917 – Sfatul Țării de la Chişinău proclamă Republica Democratică Moldoveneascã stat alutonom in
cadrul Federației Ruse.

INDEPENDENTA-Arma rusă dezorganizată după izbucnirea Revoluției Bolșevice conduse de Lenin din
octombrie 1917, a creat în Basarabia o stare de anarhie (dezordine) → se cere sprijinul României
→ Guvernul român trimite 4 divizii de soldați în Basarabia care restabilesc ordinea -guvernul comunist al Rusiei
Sovietice condus de Lenin, rupe relațiile diplomatice cu România
-ianuarie 1918 – Sfatul Țării de la Chisinău proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești și
separarea de Rusia
 UNIREA- La 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chişinău a hotărât cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu
România.

3. Unirea Bucovinei
AUTONOMIE -La 14 octombrie 1918,la inițiativa prof. Sextil Puscariu, se convoacă, la Cernăuți, o Adunare
Naționala unde se formează un organ reprezentativ al Bucovinei, numit Consiliu Național, condus de Ion Nistor
INDEPENDENTA-Ucraina devenită stat independent dorea să încorporeze Bucovina → Consiliui Național cere
ajutorul României care la sfărșitul lunii octombrie trimite o divizie în Bucovina și restabileşte ordinea
UNIREA- La 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei votează în unanimitate Unirea Bucovinei cu
România.

4.Unirea Transilvaniei
AUTONOMIE → Transilvania este ultimul teritoriu românesc care, în 1918, se unește cu România, iar aici
mişcarea pentru unire a avut un caracter popular la ea aderând toata populația românească.
-In septembrie 1918 işi reiau activitatea în Transilvania cele 2 partide românești:
•Partidul Național Român
•Partidul Social Democrat
-La 29 septembrie 1918, fiuntaşii celor 2 partide elaborează „Declarația de la Oradea, în care se proclama
separarea politică de Ungaria, plebiscitul și libertatea națiunii române
-Aceasta declarație a fost citită în Parlamentul de la Budapesta de către deputatul AL Vaida Voievod şi a avut
valoarea unei declarații de independență.
-In octombrie 1918, se formează Consiliul Național Român Central (CNRC) alcătuit din 6 membrii ai PNR și 6
membrii ai PSD.
-CNRC a devenit unicul organ de coordonare al mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania și și-a
stabilit sediul la Arad.
INDEPENDENTA-in nov.1918 la Arad au loc tratative intre CNRC ,reprezentant prin Iuliu Maniu ,si
reprezentantii guvernului maghiar.
UNIREA-La 1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia la care au participat 1228 de
delegați aleși și peste 100.000 de oameni.

->Aici a fost adoptată "Rezoluția Unirii" care la primul punct prevedea unirea Transilvaniei cu România și in care
se mai proclama:
•Regim politic democratic
•Vot universal pentru ambele sexe de 21 de ani
•Reforma agrară radicală
•Drepturi depline pentru minoritāţile naționale
•Rezolutia unirii" a fost citită de Vasile Goldiş.
•Au fost alese 2 organe provizorii de conducere a Transilvaniei:
-Marele Sfat Național cu rol de Parlament condus de Gheorghe Pop de Bāsești (250 membrii)
•Consiliul Dirigent cu rol de Guvern condus de Iuliu Maciu (15 membrii)
→ La 15 octombrie 1922, regele Ferdinand (1914-1927) și regina Maria au fost încoronați la Alba-Iulia ca
Suverani ai Românieî Mari.

→ Consecințele Marii Uniri:

•Crește suprafața țării
•Creste populatia tarii
•Se dubleaza suprafetele arabile
•Se tripleaza capacitățile industriale.