Clasa: a VIII-a A

Profesor: Olga Braga

Disciplina: Limba română
Subiectul lectiei : Propoziţia subordonată subiectivă (SB)
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
O1: să ştie definiţia propoziţiei subordonate subiective;
O2: să identifice subordonatele subiective din diferite texte;
O3: să recunoască termenii regenţi ai subordonatei subiective;
O4: să cunoască elementele de relaţie;
O5: să-şi însuşească topica şi punctuaţia subordonatei subiective;
O6: să construiască fraze cu subordonate subiective introduse prin diferite elemente introductive;
O7: să ştie să transforme un subiect în propoziţie subiectivă şi invers.
Metode şi procedee:
– conversaţia euristică, explicaţia, analiza sintactică a frazei, exerciţii de contragere şi expansiune,
lucrul cu manualul, ciorchinele, demonstraţia.
Mijloace de invatamant :
– texte lingvistice, fişe de lucru, testul de evaluare;
– Manualul de Limba română.
Forme de organizare:
activitate frontală combinată cu activitate independentă.

Etapele Conţinutul
lecţiei instructiv – educativ Stratrgii didactice
Evocarea * Stabilirea ordinii; conversaţia
* Notarea absenţelor;
* Pregătirea materialelor necesa-
re desfăşurării lecţiei;
 Verificarea * Antrenez elevii într-o scurtă
cunoştinţelor discuţie:
predate - Cum se numeşte lecţia pe care
anterior aţi avut-o de pregătit pentru conversaţia
10' astăzi?
- Ce temă aţi avut de scris?
* Verific cantitativ şi calitativ
temele elevilor.
* Elevii au avut ca temă de dialogul
rezolvat exerciţii din manual în
care au identificat şi analizat
subiectele dintr-un text.
* Reiau cunoştinţele esenţiale
privind subiectul şi predicatul conversaţia
dintr-o propoziţie.
* Prin sondaj, elevii sunt puşi să
arăte cum au rezolvat exerciţiile,
să explice diferenţa dintre
subiectul inclus şi cel subînţeles.
Captarea * Are loc o scurtă discuţie despre
atenţiei clasificarea propoziţiilor în
3' principale şi secundare. Apoi, exerciţiul
elevii sunt anunţaţi că vor învăţa
una dintre propoziţiile din cea
de-a doua categorie şi că trebuie
să fie foarte atenţi la unele
dificultăţi implicate.
Anunţarea * Spun elevilor că vom continua
temei şi a studiul propoziţiilor subordonate conversaţia
obiectivelor cu propoziţia subiectivă.
1' * Anunţ obiectivele operaţionale.
Prezentarea * Scriu pe tablă câteva exemple
sarcinilor de cuprinzând fapte de limbă
învăţare ilustrative pentru ceea ce conversaţia
5' înseamnă propoziţia subiectivă
în contextul relaţiei sale cu alte
propoziţii, pentru modul introdu- explicaţia
cerii în frază, topica şi punctuaţia
ei.
Exemple:
1. „Leneşul mai mult aleargă.”
2. „Sătulul nu crede celui
flămând.”
3. „E uşor a scrie versuri.”
* Elevii vor analiza sintactic,
rând pe rând, propoziţiile,
urmărind descoperirea subiecte-
lor.
Conducerea * Elevii sunt solicitaţi să
învăţării şi sublinieze subiectele propo-
dobândirea ziţiilor de pe tablă şi să le
de noi înlocuiască prin propoziţii cores- exerciţiul
cunoştinţe punzătoare, folosind procedeul
20' expansiunii (opus contragerii).
Prin acest procedeu ei obţin
frazele: conversaţia
SB PP
Cine este leneş ¹/ mai mult
aleargă. 2/ explicaţia
SB PP
Cine este sătul ¹/ nu crede celui
flamând. ²/ exerciţiul
PP SB
E uşor¹/ să scrii versuri.²/
* Prin conversaţie euristică
privind echivalenţa dintre
subiect şi propoziţia subordonată exerciţiul
subiectivă, elevii ajung să
formuleze singuri definiţia
subiectivei:
Prof.: Ce funcţie sintactică au în
propoziţiile date cuvintele
subliniate? exerciţiul
Elevii: Cuvintele subliniate au
funcţia sintactică de subiect.
Prof.: Dar propoziţiile obţinute
prin expansiune, ce rol îndepli-
nesc în frază?
Elevii: Propoziţiile obţinute au
rolul de subiecte pe lângă
verbele din propoziţia regentă.
* Răspunsurile elevilor pot
completa un ciorchine, început
de profesor, cu ajutorul căruia se
va ajunge la formularea definiţiei
subordonatei subiective:
Propoziţia care îndeplineşte în
frază rolul de subiect pe lângă
un verb din propoziţia regentă
se numeşte propoziţie subiecti-
vă.(SB)
* Pentru descoperirea elemen-
telor regente se supun atenţiei
elevilor următoarele exemple
(dictate şi scrise pe tablă):
a) Se vede¹/ că nu cunoşti
locurile pe aici.²/
b) Cine adună la tinereţe¹/ are la
bătrâneţe.²/
c) Trebuie¹/ să ceri de la tatăl tău
paloşul...²/
d) „E pacat¹/ să rămâi fără leac
de învăţătură.²/” (I. Creangă)
e) Pesemne¹/că dumneata ai conversaţia
greşit.²/
f) Îmi vine¹/să-mi iau lumea-n
 cap.²/
* Prin conversaţie euristică elevii
sunt conduşi să descopere explicaţia
elementele regente:
- verbe personale;
- verbe şi construcţii imperso-
nale;
- adverbe şi locuţiuni adverbiale
predicative. exerciţiul
* Pentru descoperirea elemen-
telor relaţionale (introductive)
se dau ca exemple pe fişe, pentru
a fi analizate pe grupe:
A. Cine seamănă vânt¹/culege
furtună.²/
Câţi au fost acolo¹/ au rămas conversaţia
miraţi.²/
Ce s-a întâmplat¹/a trecut.²/
Oricine trece pe aici¹/este
impresionat.²/
„Dar cui i-e frică de război¹/ E explicaţia
liber de-a pleca-napoi…”²/
→ cine, câţi, ce, oricine, cui =
pronume relative sau nehotărâte
(în N, Ac., D, G)
B. Se vede¹/ că nu cunoşti
locurile pe aici.²/
Ne se ştie¹/ de unde sare
exerciţiul
iepurele.²/
Trebuie¹/ să ceri de la tatăl tău
paloşul... ²/
E impresionant¹/ cum s-a sfârşit
discuţia.²/
„Se pare¹/ cum că alte conversaţia
valuri/Cobor mereu pe acelaşi
vad.” ²/ (M. Eminescu)
→ că, să, de unde, cum, cum că
= conjuncţii subordonatoare
(simple sau compuse) şi adverbe explicaţia
relative.
* Pentru topica şi punctuaţia
propoziţiei subiective li se cere
elevilor să observe cu atenţie
toate exemplele date şi pe cele
din manual. Astfel, elevii ajung
la concluzia că subiectiva poate
sta, atât după regentă cât şi explicaţia
înaintea regentei. Indiferent de
locul subiectivei, aceasta nu se
desparte prin virgulă de regenta
ei.
Asigurarea * Asigurarea feed-back-ului a
 feed-back- avut loc pe tot parcursul lecţiei,
ului prin aprecieri verbale (Corect!, conversaţia
3' Bine!, Da!) şi prin efectuarea
fulger a câtorva exerciţii de
identificare şi de motivare.
Evaluarea * Ca activitate independentă
formativă individuală se dă spre rezolvare
5' testul de evaluare formativă, care
va fi luat de către profesor pentru explicaţia
a fi corectat şi notat:
Alcătuiţi enunţuri care să
conţină subiective:
- introduse prin conjuncţiile să,
că, şi, dacă;
- introduse prin două pronume
relaţie şi prin adverbul relativ
cum.
Asigurarea * Se dă ca activitate indepen-
retenţiei şi a dentă acasă, alcătuirea unor fraze conversaţia
transferului care să conţină subiective explicaţia
2' introduse prin diferite elemente
de relaţie şi să fie cerute de
diferite elemente regente.

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB)

DEFINIŢIE:
- este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de subiect al propoziţiei regente:
E uşor a scrie versuri. (subiect)
E uşor 1/(să) scrii versuri. 2/ (subiectivă)
ÎNTREBĂRI:
- cine?
- ce?
TERMENI REGENŢI:
- verb personal: Vine 1/ (cine) poate.2/
- verb impersonal: este, trebuie.
Trebuia 1/ (să) meargă.2/
- verb personal devenit impersonal: a rămâne, a ajunge, a păsa, a plăcea, a veni etc.
Ajunge 1/ (cât) ai alergat. 2/
Rămâne 1/ (cine) vrea.2/
- expresie verbală impersonală: e bine, e rău, e uşor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e
recomandabil, e cu putinţă, e de prisos, este de dorit, e de crezut, e culmea, e păcat, e un adevăr, e un
noroc, una e, alta e, e un fapt etc.
E bine 1/ (că) s-a întâmplat aşa. 2 /
- verbe reflexive şi impersonale: se cuvine, se cade, se întâmplă, se zice, se aude, se spune, se pare, se
poate, se vede etc.
Se zice 1/ (că) plouă. 2/
Se cuvine 1/ (să) fim civilizaţi. 2/
- verb impersonal cu pronume în dativ: a-i fi dat, a-i fi sortit, a-i fi hotărât, a-i fi scris, a-i părea, a-i
rămâne, a-i da prin gând, a-i trece prin minte, a-i plăcea, a-i veni etc.
I-a fost dat 1/ (să) ajungă acolo.2/
Mi-a convenit 1/ (ce) s-a propus la şedinţă.2/
- adverb sau locuţiune adverbială predicativă: desigur, fireşte, probabil, poate, negreşit,
pesemne, cu siguranţă, cu certitudine, fără îndoială, de bună seamă etc.
Desigur 1/ (că) vor veni şi ei. 2/

ELEMENTE DE RELAŢIE:
a. pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce - (Cine) se scoală de dimineaţă 1/ departe ajunge. 2/
b. adjective pronominale relative: Este susţinut 1/(care) elev învaţă. 2/
c. pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât: (Oricine) munceşte 1/ are de toate. 2/
d. adjective pronominale nehotărâte: (Orice) om munceşte 1/ are de toate. 2/
e. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro: Nu se ştie 1/ (când) a plecat. 2/
f. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de: E bine 1/ (că) a venit. 2/
Nu se ştie 1/ (dacă) vine. 2/
g. locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de, decât să:
E de mirare 1/ (cum de) a rezistat. 2/

ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ: - antepusă (când răspunde la întrebarea cine?): (Cine)- i harnic 1/are totul. 2/
- postpusă (când răspunde la întrebarea ce?): E rău 1/ (ce) face. 2/

PUNCTUAŢIE: de obicei nu de desparte de regentă prin virgulă indiferent de locul pe care îl ocupă. Când stă
înaintea regentei şi este reluată prin pronume demonstrativ, se desparte întotdeauna prin virgulă : (Cine) aleargă
mai repede, 1/ acela e câştigător. 2/