OBOSEALA MATERIALELOR

Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Durabilitatea totală

• Initierea fisurii, Ni
• Propagarea fisurii de oboseala, Np
• Ruperea finala
Durabilitatea totala
N=Ni+Np

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Inițierea fisurii
Pentru aplicațiile inginerești există relații pentru determinarea
lungimii fisurii inițiate:
– Lungimea între 0.1 – 1.0 mm
– Aplicarea conceptelor Mecanicii Ruperii Liniar Elastice
(Dowling, 1998): Ks - limita de prag a variației factorului
2 de intensitate a tensiunii, [MPa m0.5]
1  K s 
a0     – variația tensiunii aplicate [MPa]
   
– În funcție de raza de la vârful crestăturii r (Dowling, 1998):
a 0  ( 0 .1  0 . 2 ) r
– În funcție de rezistența la rupere pentru oțeluri (Peterson,
1957): 1 .8
 2079  R – rezistența la rupere [MPa]
a 0  2  0 . 0254   
 R 
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
 Inițierea fisurii
• Modelul Woods

extruziune

intruziune

a) b) Figura IV.2 c) d)

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Propagarea fisurilor de oboseală

Evoluţia unei fisuri în cursul

propagării sale poate fi urmărită
a Rupere
cel mai simplu pe baza diagramei
lungimea fisurii a - numărul de acr

cicluri aplicat N.
Parametri importanti: a1

a0 - lungimea fisurii iniţiale, a0

acr - lungimea critică a fisurii la
care se produce ruperea finală, Nd Np1 Ncr N

Ncr- numărul de cicluri necesar

pentru propagarea până la
rupere a unei fisuri cu lungimea
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
iniţială a0.
 Corelaţii între viteza de propagare a
fisurii şi variaţia factorului de
intensitate a tensiunii
da [mm/ciclu] Domeniul II
Mecanisme continue
KIc sau Kc
dN Domeniul I
(prezenţa striaţiunilor) Ruperea finală
Mecanisme Factori principali:
discontinue  tensiunea medie
 mediul de lucru Domeniul III
Factori  frecvenţa
principali:  combinaţii ale Mecanismul ruperii
 micro- acestora. statice
structura (clivaj intergranular
 mediul de n fibros)
lucru
1
Factori principali:
da  microstructura
Valoarea  C (K ) n  tensiunea medie
limită
dN
 grosimea
KS Factori secundari: Factori secundari:
 microstructura  mediul de lucru
 grosimea probei
K
Scară logaritmică
Figura IV.8
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
 Legea lui Paris
Domeniul II - are o extindere mai mare şi se
caracterizează prin aceea că propagarea fisurii de la un
ciclu la altul are un caracter stabil. Viteza de propagare
a fisurii este corelată cu variaţia factorului de intensitate
a tensiunii prin cunoscuta relaţie denumită “legea lui
Paris”:
da
 C  K 
n

dN

unde da/dN viteza de propagare a fisurii [mm/ciclu]

K = Kmax - Kmin = K(max) - K(min) reprezintă variaţia
factorului de intensitate a tensiunii [N/mm3/2]
C, n - constante de material. Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
Oboseala materialelor
 Închiderea fisurii
• Walker, 1970 - influenţa coeficientului de
asimetrie a ciclului R=min/ max asupra vitezei de
propagare: da  K 
n 1

 C1  1 g 
dN  (1  R ) 
da/dN - viteza de propagare a fisurii,
K=Kmax-Kmin - variaţia factorului de intensitate a tensiunii,
R - coeficientul de asimetrie
C1, n1, g - constante de material

Aliaj de aluminiu: 6013

Fracture Technology
Associates Lab., SUA

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Închiderea fisurii
• Elber 1971 - observă experimental că suprafeţele
fisurilor de oboseală sunt în contact datorită zonei
plastice create la vârful fisurii. Astfel contribuţie la
propagarea fisurii are doar sarcina aplicată care
deschide complet fisura.
Factorul efectiv de intensitate a tensiunii
K ef  K max  K de
K
este folosit în Legea lui Paris:
da
 CK ef  Kmax
m

dN Kef
Kde
iar inchiderea fisurii este: inchidere
Kmin t
K ef K  K de
U  max
K K max  K min
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
 Mecanisme de închidere a fisurii
• Închiderea fisurii produsă de deformaţiile plastice de la
vârful fisurii (a)

• Închiderea fisurii produsă de rugozitatea suprafeţelor

flancurilor fisurilor (b)

• Închiderea fisurii datorată oxizilor şi aschiilor desprinse de

pe suprafeţele fisurii (c)

Oxizi , aschii

(a) (b) (c)

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Metoda complianţei epruvetei
• Utilizează traductoare tensometrice cu ajutorul cărora se
determină modificarea complianţei epruvetei pe parcursul
ciclurilor de solicitare, ASTM E647 - 95.
• Permite determinarea forţei de deschidere Fde din diagrama
forţă - deplasare
Forţa F

Deplasare
de desch

Forţa
Forţa F Fmax
• Forţa la care se produce deschiderea
corespunde punctului în care se modifică
panta diagramei Fde
F F
K ef  max de
K Fmi
Fmax  Fmin Deplasare
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing.nLiviu MARSAVINA
 Metoda replicilor de suprafaţă
• Replicile de suprafaţă pot fi folosite pentru a înregistra
deplasarea de deschidere fisurii la diferite valori ale
încărcării. Un grafic forţă - deplasare este de forma:
Pt Fmin
Forţa

Fmax

Replici
Fde

Fmin
Deplasare

vt,min ve,min vt,max=ve,max

Pt Fmax

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Metoda replicilor de suprafaţă

• Alternativ folosind replici doar pentru Fmax, respectiv Fmin se

pot determina deplasările celor două flancuri şi compara cu
soluţiile teoretice:
vt 
2K I
E

1  
2 2r

1
r
2a
astfel variaţia factorului efectiv de intensitate a tensiunii va fi:
v e ,max  v e ,min
K Ief  K I
v t ,max  v t ,min
iar închiderea
K Ief v e,max  v e,min
UI  
K I v t ,max  v t ,min
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
 Simularea propagării fisurii
Pentru modelarea propagarii fisurii modelul trebuie
modificat la fiecare extensie a fisurii. Astfel este necesară
modificarea geometriei și a discretizării. Fiecare pas
trebuie să conțină:
 Analiza cu elemente finite a fisurii inițiale;
 Calculul factorilor de intensitate a tensiunii;
 Determinarea direcției de propagare a fisurii și
calculul poziției vârfului fisurii noi, corespunzător
incrementului de creștere a fisurii;
 Modificarea geometriei datorită extensiei fisurii;
 Rediscretizarea.

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Simularea propagării fisurii
În general traictoriile de propagare a fisurilor sunt
curbilinii.
Informații necesare pentru propagarea fisurii:

 Factorul efectiv de intensitate a tensiunii Keff;

 Tenacitatea la rupere a materialului KIc;

 Direcția de propăagare a fisurii se calculează

pentru fiecare extensie a fisurii;

Constantele din Legea lui Paris.

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
 Factorul de intensitate a tensiunii
efectiv
 Ia în considerare prezența modului mixt (I și II)

 Poate fi determinat pornind de la forța totală de

extensie a fisurii:

Gt = GI + GII

Gt=Keff2/[E(1-2)]=KI2/[E(1-2)]+ KII2/[E(1-2)]
K eff  K I2  K II2

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Tenacitatea la rupere, KIc

 Se determină experimental

 Este independentă de mărimea epruvetei

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA

 Direcția de propagare a fisurii
• Criteriul tensiunii
circumferențiale maxime
(Erdogan și Sih, 1963)

• Criteriul forței maxime de

extensie a fisurii (Hussain, 1974)

• Criteriul energiei specifice de

deformație minimă (Sih, 1974)

 2 
1 KI 1  KI 
 C  2 tan 1      8 
 4 K II 4  K II  
 
Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA
Modelarea propagării discrete a fisurii
Geometria
inițială

Analiza tensiunilor Calculul FIT

YES NO
Extinderea fisurii Keff<KIc Stop

Oboseala materialelor Prof. Dr. Ing. Liviu MARSAVINA