Aparatul auditiv

Un aparat auditiv este un dispozitiv conceput pentru a îmbunătăți auzul, făcând sunetul audibil
pentru o persoană cu pierdere auditivă .
Dispozitiv electro-acustic activ, miniaturizat, autonom, care prelucrează mesajele sonore în
scopul ameliorării percepţiei şi inteligibilităţii, destinat persoanelor cu deficienţe auditive.
Urechea este organul de auz al vertebratelor, la mamifere fiind și organ de simț al echilibrului.
Termenul se poate referi la întreg sistemul responsabil pentru colectarea și procesarea primitivă a
sunetului sau doar la partea vizibilă a acestuia .
Urechea externă este partea externă a urechii. Partea vizibilă a urechii, numită pavilion sau concă
auriculară, captează undele sonore din aer și le transmite prin canalul auditiv spre urechea
interioară.

Urechea medie este delimitată spre exterior de membrana timpanică. În cavitatea acesteia se află
trei oscioare, fiecare dintre ele cu o formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță).

Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la

nicovală și scăriță, iar de acolo la fereastra ovală, situată la limita dintre
urechea medie și cea internă.
Urechea internă cuprinde atât organul de auz (cochilia sau melcul), cât și
aparatul vestibular, un organ de echilibru format din trei canale
semicirculare și vestibul.
Cochilia este o cavitate umplută cu endolimfă, un lichid fluid care
primește undele sonore transmise din aer prin urechea externă și medie.

Un aparat auditiv funcţionează la parametrii optimi doar dacă

îndeplineşte anumite condiţii: protejarea de praf si mizerie , evitarea
socurilor mecanice , protejarea de efectele temperaturilor ridicate si a
umezelii , contactul cu produse cosmetice , curatarea acestuia si igiena
urechii.
In general , aparatul auditiv are o durata de viata de cativa ani, daca
utilizatorul tine cont de urmatoarele conditii : curatarea protezei si
reglajul acesteia in mod constant. Specialistii recomanda verificarea
acestuia odata la cateva luni.
Pentru a putea observa eficienta aparatelor auditive , utilizatorul ar
trebui sa il foloseasca de la cateva ore pe zi pana la purtarea acestuia zi
de zi. Beneficiile acestuia vin odata cu utilizarea lui pe timp indelungat.
Alegerea aparatului auditiv ar trebui să ţină de stilul de viaţă pe care
utilizatorul il are şi de tipul de boală care a cauzat diminuarea auzului.
Astfel, in functie de nevoile pacientului si performantele aparatului
auditiv , pretul acestora variaza, facandu-l poate inaccesibil de multe ori.
Protezele auditive sunt fiabile , insa cele de ultima generatie au un grad
inalt de fiabilitate.
 Componentele principale interioare ale aparatului auditiv sunt :
- microfonul, prima componentă majoră a aparatului auditiv, care
preia sunetele din aer și le transformă în semnale electrice.
- amplificatorul, mărește intensitatea semnalelor de la
microfon.Filtrele modifica sunetele, astfel încât numai sunetele relevante
pentru utilizator sunt amplificate.
- receptorul, onvertește semnalele electrice în semnalele acustice
auzit de către utilizator.
- bateria sau acumulatorul asigură energia necesară funcţionării.

Componente principale exterioare :

- carcasa, care contine partea electronica, in care sunetul amplificat
este transmis prin tubul de plastic spre oliva.
- oliva, este componenta care face conexiunea efectiv între aparatul
auditiv (proteza auditivă) și urechea purtătorului printr-un tub, tubul
olivei.
- trompa, are rolul unui tub acustic ce poate fi considerat o linie de
transmisie.
 Aparatele auditive retroauriculare (BTE) folosesc o baterie mai mare
care sa aiba o durata de viata mai lunga , o amplificare mai mare pentru
scaderi mai accentuate de auz. De obicei, o baterie tine cateva zile ,
astfel achizitionare bateriilor reincarcabile implica un cost suplimentar
pentru utilizator.
Oliva este indispensabila in functionarea corecta a protezei, facand
posibila evitarea feetbac-ului acustic si sustinerea aparatului
retroauricular. Aceasta este executata dupa un mulaj individual.
Tubul olivei are o perioada de utilizare de maxim 3-4 luni. Acesta se
schimba deoarece intra in umezeala , se rigidizeaza si nu permite
sunetului sa treaca catre conductul auditiv extern si apoi spre timpan.
Multe dintre modelele BTE pot fi conectate la echipamente de radio-
comunicare FM , care pot fi de mare ajutor , de exemplu in clase sau sali
de conferinta.
Aparatele auditive in ureche (ITE) sunt asezate in pavilionul urechii si
au doar o singura parte (carcasa) in care se gaseste partea electronica.
Aparatele ITE folosesc un fir ric/rite si shell-uri ( in loc de oliva) pentru
un aspect estetic mai bun dar si pentru o calitate a sunetului mai
superioara. Acestea pot fi conectate la telefon , unde utilizatorul poate
beneficia de mai multe setari.

Aparatele auditive complet in canal (CIC) sunt plasate adanc in

conductul auditiv. Acest tip de aparat contine tehnologie de ultima ora.
Fata de celalalte aparate , acesta are o fiabilitate mai scazuta. Receptorul
se afla inauntru , materialul acestuia este din plastic , iar amplificarea
poate fi facuta pana la 80 – 90 dB. Din punct de vedere estetic , acesta
nu se vede. Insa , daca utilizatorul doreste sa se conecteze cu telefonul ,
aparatul trebuie ajustat cu inca o bobina , ceea ce ar face ca aparatul sa
fie vizibil.
 In medie , persoanele cu varsta de peste 60 de ani opteaza pentru
aparate auditive retroauriculare , in timp ce persoanele din randul celor
tineri opteaza pentru modele auditive complet in canal , pentru a nu fi
vizibile.

Asadar, aparatele auditive , mai ales cele retroauriculare mai

performante , ofera o fiabilitate maxima din punct de vedere al
functionarii si o rezistenta ridicata fata de celalalte modele de aparate.

SEMNALE ACUSTICE