Sinteza lucrării (Abstract)

• Se va realiza o descriere succintă a proiectului (cca 15 rînduri/ 250 cuvinte), în

care vor fi abordate următoarele aspecte:

• problematica abordată în cadrul proiectului, importanța temei alese

• modul de abordare, programe utilizate pentru implementare
• descrierea concisă a rezultatelor obţinute
• evidenţierea elementelor de originalitate aduse de autor (dacă e cazul)

• descrierea avantajelor şi limitărilor rezultatelor obţinute în cadrul

proiectului

Transformarea morfologică de tip „Hit-or-Miss” este un instrument de bază

pentru detectarea formei. Aceasta extrage fiecare pixel dintr-o imagine care este
plasat între vecini, în așa fel încât respectă exact configurația elementului
structural.

Se foloseşte la selecţia unor seturi de pixeli cu proprietăţi geometrice

specifice: colțuri, puncte izolate, puncte de contur, template matching(obiecte cu
o anumită formă), subţiere, îngroşare, forme ale particulelor.
Acest algoritm prezintă un interes mai mult teoretic, datorită situării sale la
baza construcției morfologice matematice. De asemenea, se folosește pentru
configurații particulare ale pixelilor.

Principalele avantaje ale utilizării transformării “Hit-or-Miss”, reprezintă

detectarea formei obiectelor, configurații particulare ale pixelilor, respectiv
obținerea scheletului imaginii, prin comparație cu un șablon, definit în limbaj
special, element structurant.

Cu toate acestea, un dezavantaj al acestei transformări, îl constituie lipsa

robusteței față de zgomot și, prin urmare, nu poate fi încă considerată o opțiune
valabilă pentru detectarea obiectelor în imagini care introduc zgomot.

Efectul aplicării acestei transformări de identificare este extragerea din

imagine a punctelor a căror vecinătate este identică cu elementul structurant
utilizat. Trebuie specificat faptul că oricărui element structurant trebuie să i se
atașeze o origine.
Introducere

• Importanta temei/problemei care o rezolva algoritmul de implementat

• Ce faci tu – abordarea ta in rezolvarea problemei – algoritmul de implementat
de tine
• Care sunt aplicațiile practice în care se utilizează (sisteme complexe)

• Mod de implementare abordat (o propozitie)

• Rezultare obtinute– o propozitie sau doua

Scopul algoritmului „Hit-or-Miss” este de a detecta anumite forme într-o

imagine binară, folosind un element de structurare care conține 1, 0 și spații
libere. Elementul de structurare este utilizat ca un șablon care este plasat peste
imaginea binară, iar pixelul corespunzător centrului șablonului este setat la 1
dacă șablonul se potrivește cu imaginea peste care este plasat. Unele elemente
de structurare pot detecta colțurile unor orientări diferite. Rezultatul final este un
SAU (între 1 și 0) din imagini obținute din elementele de structurare.

De asemenea, algoritmul poate fi folosit pentru subțiere, detecție colțuri și

scheletizare. Scheletizarea este procesul de determinare a axei schelet a unei
forme și transformarea Hit-or-Miss reprezintă cea mai primară și evidentă
exemplificare a conceptului de studiu al formei.

Procedeul se realizează prin translatarea originii elementului de structurare în

toate punctele din imagine și apoi compararea elementului de structurare cu
pixelii de imagine care stau la baza acestuia. Dacă pixelii din prim-plan și fundal,
care constituie elementul de structurare, se potrivesc cu pixelii din prim-plan și de
fundal din imagine, atunci pixelul de sub originea elementului de structurare este
setat la valoarea prim-planului. Dacă nu se potrivește, atunci pixelul este setat pe
valoarea corespunzătoare de fundal.

Tehnicile variază în ceea ce privește modul de implementare, în special la

detecția marginilor imaginilor, unde elementul de structură se suprapune marginii
imaginii. O soluție simplă este să presupunem pur și simplu că orice element de
structurare care suprapune imaginea nu se potrivește cu pixelii care stau la bază
și, prin urmare, pixelul corespunzător de la ieșire ar trebui să fie setat la zero.

Au fost propuse diferite formulări și aplicarea acestora în diverse domenii și-

au dovedit capacitatea de a furniza o metodă generică de potrivire a modelului,
denumit element stucturant, împreună cu imaginea căreia îi va fi aplicată acest
procedeu.

Exemple simple de utilizare:

 • Utilizare vastă în ceea ce privește Dilatarea, Erodarea, Subțierea,
Îngroșarea
• Izolarea pixelilor din prim-plan: nici un pixel apropiat în prim-plan
• Puncte multiple în prim-plan: pixeli care au mai mult de 2 pixeli apropiați în
prim-plan
• Puncte de contur în prim-plan: pixeli având cel puțin un pixel de
background apropiat

Operatiile morfologice constau în compararea mulțimii pixelilor din imagine, cu

o mulțime mai restrânsă numit element structural. Elementul structural reprezintă
un set de puncte folosit pentru a parcurge imaginea și a efectua translatarea
fiecărui punct din aceasta într-unul dintr-o nouă imagine.

Implementare și rezultate obținute

Transformarea de tip “Hit-or-Miss” este un operator morfologic ce folosește un

element structural compus din elemente structurale disjuncte și răspunde la
întrebarea “Unde se potriveste elementul structurant?”. Acest element structurant
reprezintă un set de puncte care definește setul de pixeli ce conțin informație
validă.

Rezultatele obținute constau în operații morfologice pe imagini care afectează

forma sau structura unui obiect. Acestea se aplică doar pe imagini binare
(imagini cu doar două culori, alb și negru). Operațiile morfologice se folosesc de
obicei ca etape de pre- sau post-procesare a imaginilor (filtrare, subțiere, sau
eliminare a protuberanțelor) sau pentru obținerea unei reprezentări sau descrieri
a formei obiectelor sau regiunilor (contururi, schelete, înfășurători convexe).

Fundamentare teoretica

• Schema bloc algoritm

• Descrierea teoretică detaliată a soluţiilor abordate pentru realizarea cerinţelor
proiectului (fara implementare sau rezultate experimentale)

• Informația trebuie structurată în maxim 2 pagini (se va pune accent pe calitatea

descrierii, nu pe volum/numar de pagini)
• Ecuaţiile, tabelele şi figurile se numerotează. Tabelele şi figurile vor avea şi titlu.
• Abrevierile şi notaţiile folosite vor fi explicitate în clar.
 Transformarea "Hit-or-Miss" se definește pe baza unei partiții (B1, B2), a
elementului structurant B; A fiind mulțimea căreia i se aplică transformarea.

Fig1.- Reprezentarea matematica

Fig2.- Exemplificarea transformării de identificare a configurațiilor locale

În continuare se va prezenta un exemplu prin care vom evidenția efectul detecției de

colțuri pe o imagine simplă binară, utilizând transformarea "Hit-or-Miss":

Presupunem că originea elementului se află în centru matricii 3x3. Pentru a

găsi toate colțurile dintr-o imagine binară, se aplică algoritmul de 4 ori, cu patru
elemente diferite, reprezentând cele patru tipuri de colț cu unghi drept găsite în
imagini binare.
 Fig. 3- Exemple de elemente structurante

După obținerea de colțuri pentru fiecare orientare, putem executa o funcție

SAU logic între valori, toate aceste valori din matrici fiind suprapuse pentru a
obține rezultatul final care evidențiază amplasarea tuturor colțurilor.

Fig. 4- Aplicarea algoritmului Hit-or-Miss

Considerații teoretice

Operațiile morfologice principale sunt dilatarea și eroziunea.

Dilatarea mărește obiectele, permițând umplerea unor mici goluri și
conectarea obiectelor disjuncte. Eroziunea micșorează obiectele prin erodarea
marginilor obiectelor. Aceste operații pot fi adaptate diverselor aplicații prin
selectarea elementului structurant folosit, care determină modul în care vor fi
dilatate sau erodate obiectele.

Notații:
pixeli obiect: mulțimea pixelilor de interes ( asupra cărora se aplică
transformarea)
pixeli fundal: complementul mulțimii pixelilor din obiect

Dilatarea

Dilatarea se face prin suprapunerea unui element structurant, B, peste

imaginea A, și mutarea lui peste imagine, într-o manieră similară convoluției.
Aceasta poate fi definită în urmatoarea secvență de pași:
1. Dacă originea elementului structural se suprapune cu un pixel “fundal” din
imagine, nu se efectuează nici o modificare și se trece mai departe la următorul
pixel.
2. Dacă originea elementului structurant coincide cu un pixel “obiect” din imagine,
atunci toți pixelii acoperiți de elementul structurant devin pixeli “obiect”.

Fig.5- Forme tipice pt elemente structurale

Fig.6- Ilustrarea procesului de dilatare

Fig.7-. Exemplu de dilatare (obiect = negru / fundal = alb): a.imaginea originala b. imaginea rezultată

Eroziunea
Operația de eroziune este similară cu cea de dilatare, dar anumiți pixeli
“obiect” vor fi transformați în pixeli “fundal”, invers decăt la dilatare. Elementul
structural este deplasat peste imagine, dar se va folosi următoarea secvență de
pași:

1. Dacă originea elementului structurant se suprapune peste un pixel “fundal” din

imagine, atunci nu se efectuează nici o modificare și se trece la următorul pixel.
2. Dacă originea elementului structurant se suprapune peste un pixel “obiect” din
imagine, și există cel puțin un pixel “obiect” al elementului structurant care se
suprapune peste un pixel “fundal” din imagine, atunci pixelul curent din imagine
va fi transformat în “fundal”.

Fig.8- Ilustrarea procesului de eroziune

Fig.9- Exemplu de eroziune (obiect = negru / fundal = alb): a. Imaginea originală b. Imaginea rezultată

Implementarea soluţiei adoptate

• Mod de implementare abordat, descriere pe scurt - mediu de programare/

librarii utilizate.

• Prezentarea modului de implementare a fiecărui pas (descriere in cuvinte cu

trimitere spre partea teoretica, urmata de partea de cod care realizeaza operatia).
Secventele de cod extrase pentru a fi descries trebuie sa fie cat mai scurte.
• Say more than "I used VS and the equations in class." Describe something about
the logic for doing things the way you did and discuss any steps you used to improve
the efficiency or speed of the calculations.
 Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (integrated
development environment-IDE) de la Microsoft. Acesta poate fi folosit pentru a
dezvolta aplicaţii consolă şi aplicații cu interfaţă grafică pentru toate platformele
suportate de Microsoft Windows.

Emgu este o platformă dezvoltată de Microsoft pentru procesarea imaginilor.,

utilizâd biblioteca specială OpenCV. Permiterea funcțiilor compatibile de tip
.NET, la limbaje de programare precum C#/C++, Java, Python. Utilitarul folosit
pentru implementarea proiectului este Visual Studio, care utilizează această
platformă specifică prelucrării imaginilor, contribuind astfel la conversia cod-
reprezentare vizuală.

Din punct de vedere practic ( al implementării), elementul structurant poate fi

interpretat analog suportului ferestrei de filtrare folosită pentru orice operație
bazată pe principiul ferestrei glisante: cu valorile selectate din imagine “se face
ceva”.

A fost introdus un mecanism de specificare a formei ferestrei de filtrare

(elementului structurant) care să permită modificarea relativ simplă a acesteia.
Convenția de reprezentare a imaginilor binare este de a avea associate valori
nule punctelor de fundal și valori positive (1 sau 255) punctelor obiect.

Rezultate experimentale

• Prezentarea rezultatelor obţinute în urma rulării programului: colecţie de print-

screen-uri cu explicaţii, din cadrul aplicaţiei.

• testarea programului pe minim 5 imagini

• interpretarea rezultatelor obținute

• Pentru o mai buna vizualizare/ilustrare a unor rezultate se poate folosii

negativul imaginii (pentru imagini care conțin mult negru și puține alte nuanțe:
exemplu – transformata distanță, scheletul imaginii; acumulatorul/spațiul Hough,
etc.) sau accentuarea contrastului imaginii (specificarea efectului folosit si motivul: o
vizualizare mai buna)
Manual de utilizare

• Prezentare mod de lucru/rulare aplicație

Concluzii

• Prezentarea pe scurt a problemei abordate și rezolvate în cadrul proiectului, a

modului de implementare și a rezultatelor obținute/cat de bine funcționează.
• Domeniul/aplicație complexă în care se utilizează, ca parte componentă,
algoritmul studiat și implementat.
• Perspective de viitor pentru continuarea temei/ îmbunătățirea rezultatelor
curente.

Bibliografie

• Lista bibligrafică trebuie să includă datele de identificare a referinţei complete,

ca în exemplul de la etapa de documentare.

[1] Vertan, Constantin: Prelucrarea și analiza imaginilor, 1999; Internet:

http://alpha.imag.pub.ro/site_old/release/archive/carte_pai.pdf?fbclid=IwAR3Q1-
eL60vd1QPGrYcG9DqCZkpCFrLAI2D0ZPx58YOwci657Au8l6CPvs ,

[2] Moldovan, Florica: Sisteme de Prelucrare Grafică, Universitatea Politehnică București, 2014

[3] R. Fisher, S. Perkins, A. Walker and E. Wolfart. Hit-and-Miss Transform , 2003; Internet:

https://homepages.inf.ed.ac.uk/rbf/HIPR2/hitmiss.htm

[4] Osama Mohamed Elrajubi, Idris El-Feghi, Mohamed Abu Baker Saghayer: Hit-or-Miss
Transform as a Tool for Similar Shape Detection , 2014

[5] Pierre Soille: Hit-or-Miss and Skeletons, 2004

[6] Hit-and-Miss Transform, Internet: https://homepages.inf.ed.ac.uk/rbf/HIPR2/hitmiss.htm

[7] Grava, Cristian: Elemente de prelucrarea și analiza imaginilor, Editura Univeristății din
Oradea, 2007
Anexe

• Partea de implementare a programului - comentată

-am adaugat pictureBox1 pentru afisarea imaginii finale dupa aplicarea H&M

-prin apasarea butonului, se stabileste pozitia imaginii rezultate si aplicarea functiei de H&M

-functia H&M