Societatea Comercială

Profesor îndrumător: Lect. Dr. Florea Nicoleta-Dumitrita

A elaborat: Bologan Doina
 Conceptul de societate comercială
1. Noțiune și natura juridică
Societatea comerciala poate fi privita din cel putin doua sensuri:

• ca o institutie juridica in sine, considerata a fi un organism constituit de regula pe baze asociative, cu scopul obtinerii
unui anumit profit de catre cei care s-au asociat si in vederea realizarii unei activitati comerciale
• ca un contract, cu caracteristici proprii determinate de specificul scoului pentru care s-a realizat acordul de voință.

2.Originea și evoluția
A. Societas Romana
a) Indiviziune
b) Fără personalitate juridică, fără patrimoniu
B. Comandita din sec. XVII
a) de la indiviziune la patrimoniul social (creditorii execută mai întâi fondurile și mărfurile comanditei, urmărind
numai în subsidiar patrimoniul comerciantului)
b) limitarea identității și răspunderii comanditarului
c) caracterul intuitu personae al asocierii
- se folosește numele comerciantului comanditat
- asociații sunt legați prin relații de încredere, durabile
C. Societatea anonimă sau pe acțiuni din sec. XVII
a) patrimoniul primește personalitate.
b) limitarea riscului și a răspunderii tuturor membrilor grupării
c) anonimatul și prevalarea capitalului față de elementele personale ale partenerilor
d) posibilitatea de a părăsi asocierea prin vânzarea acțiunilor către alți parteneri interesați.
 3. Elementele esențiale (specifice) ale unei societăți
A. Aportul ( contribuția cu valoare patrimonială)
B. Voința de cooperare loială în atingerea scopului comun (affectio societatis)
C. Împărțirea beneficiilor (participarea la pierderi)

4. Formele de societăți comerciale

• Societate în nume colectiv
• Societate în comandită
- Simplă
- Pe acțiuni
• Societate cu răspundere limitată
• Societate pe acțiuni
 Noțiunea aportului
• Obligația asumată de fiecare asociat, de a aduce în societate unul sau mai multe bunuri, la
constituirea acesteia sau la majorarea capitalului social.
• Realizarea aportului
-Subscrierea: asumarea, prin semnarea actului constitutiv sau a actului de majorare a a
capitalului a obligației de a contribui la formarea/majorarea caitalului social
-Vărsarea: îndeplinirea efectivă prestației asumate
Trebuie făcută într-un anumit termen, potrivit actului constitutiv și regimului formei societare
alese:
-SNC, SCS, până la data stabilită în actul constitutiv
- SRL, până la data constituirii societății
- SA - prin subscriptie simultană și integrală, trebuie vărsat cel puțin 30% din aport la momentul
subscrierii ( restul până la data prevăzută în actul constitutiv, nu mai mult de 12 luni).
- prin subscripție publică, trebuie vărsat cel puțin 50% din aport la momentul subscrierii
- la majorarea capitalului, aporturile în numerar trebuie vărsate în proporție de min. 30% la data
subscrierii și restul în termen de 3 luni.
Nevărsarea aportului subscris poate conduce la:
- excluderea asociatului
- în cazul SA, există opțiunea între urmărirea silită a acționarilor restanți și anularea acțiunilor
subscrise de aceștia.
 Obiectul aportului
• Aportul în numerar
- Obligatoriu la toate formele societare. Realizat prin plată.
• Aportul în natură
- Posibil la toate formele societare
- Trebuie să fie evaluabil din punct de vedere economic
- Aportul este individual și indivizibil
- Se realizează prin transferul drepturilor corespunzătoare și predarea efectivă către
societate a bunurilor.
- Bunurile devin proprietatea societății de la data înmatriculări acesteia
• Aportul în creanțe
- Nu este permis la SRL, SCA, SA constituită prin subscripție publică, nici la majorarea
capitalului SA.
- Se varsă la încasarea efectivă a creanței cedate de către societate.
• Aportul în muncă-industrie
- Nu este permis la formarea sau majorarea capitalului
- Poate fi avut în vedere la stabilirea proporției de participare la beneficii a asociaților.
 Affectio societatis
• Elementul volitional de a colabora în vederea realizării scopului societății
- Exprimă convergența intereselor și legitimează scopul comun al asociaților de a profita împreună de
pe urma exploatării ăntreprinderii comerciale.
- Fundamentează principiul egalității juridice a asociaților

• Presupune numai dorința/intenția de a face eforturi comune

- Dar nu presupune și realizarea în concret a acestora
- Lipsa dorințe de cooperare nu se poate sancționa

• Este evident în societățile de persoane, dar estompat în societățile de capital

• Este criteriul de distincție a raporturilor de societate de alte forme contractuale
- Contractul de muncă ( salariatul poate participa la beneficiile patronului, dar acest lucru nu îl
transformă în asociat)
- Contractul de împrumut ( creditorul care are dreptul la o parte din beneficiile rezultate din utilizarea
de către debitor a sumei împrumutate, nu este asociatul debitorului).
 Împărțirea profitului
• Cauza însăși a contractului de societate comercială
- Existența profitului se stabilește numai la sfârșitul exercițiului financiar, prin întocmirea de către
administrația societății și aprobarea de către asociați a situațiilor financiare anuale.
- Repartizarea către asociați a unei cote-părți de profitul net se realizează sub forma de dividende.
Acestea se pot distribui din beneficii reale ș i corect administrate.
• Criteriul împărțirii
- Legal prporțional cu aporturile, respectiv cu cota de participare la capitalul social deținută de
fiecare asociat.
- Contracual
• Interdicția clauzelor leonine
- Un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor; este scutit de a participa la pierderi
- Unui asociat i se garantează un minim de foloase, o sumă minimă anuală cu titlu de dividende.
• Chestiunea participării la pierderi
- Caregulă, aportul este ceea ce asociatul accesptă să piardă
- Pierderea anuală este a societății, nu a asociaților
- Nici un asociat nu poate fi obligat să aducă noi aporturi, să facă noi contribuții, în afara celor
asumate prin actul constitutiv, acte adiționale sau subscrieri unilaterale în baza AGA.
 Clasificarea societăților comerciale
1. Criteriul întinderii răspunderii personale a asociaților față de obligațiile societății
A. Asociații SNC și Comanditatii în SC răspund cu propriul patrimoniu, nelimitat și solidar
pentru obligațiile sociale.
- Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociații răspund în subsidiar.
- Creditorii societății se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligațiile ei și, numai dacă societatea
nu le plătește în termen de 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor
asociați.
B. Asociații SRL, acționarii din SA și comanditarii din SCS și SCA, răspund pentru datoriile
societății numai până la concurența aportului subscris de fiecare în capitalul social.
2. Criteriul preponderenței elementului personal sau material
A. Societăți de persoane
- Asociații se cunosc, încredere reciprocă, intuitu personae, nr.mic de asociați
- Caracter închis, părți de interes greu transmisibile
- Situația personală a asociaților influențează însăși existența societății.
B. Societăți de capitaluri
- elementul personal , calitățile personale sunt irelevante, ceea ce contează este capitalul cu care se participă
C. Societăți mixte (SRL)
3. Criteriul naturii titlurilor care structureaza capitalul social.
Parți de interes/ părți sociale/ acțiuni.
 Înființarea unei societăți comerciale
Potrivit art. 1491 Cod civil “ Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în
comun cu scop de a împărți foloasele ce ar putea deriva. Așadar, contractul de societate este un acord de voință prin care
două sau mai multe persoane convin să constituie un fond comun din aporturile individuale pentru a desfășura o activitate
comercială în urma căreia să obțină un profit pe care să-l împartă între ei, de regulă, în funcție de valoarea aportului adus
de fiecare la constituirea fondului comun ( capitalul social). Ceea ce este specific contractului de societate este prezența
elementului subiectiv ( affectio societatis), care constă în intenția fiecărui asocia de a afecta societății aportul său
individual, în schimbul împărțirii beneficiului realizat de societate ca urmare a desfășurării activității în comun .

Conditiile de fond
Contractul de societate trebuie să îndeplinească condițiile generale de fond, comune tuturor contractelor, respectiv
capacitatea părților, consimțământul, obiectul și cauza. În plus, în contractele de societate trebuie să fie avute în vedere și
aspectele refertoare la aporturile la capitalul social, participarea asociaților la beneficii și pierderi, precum și
concretizarea dondițiilor referitoare la ,,afectio societatis”.

Condițiile de formă
• În principiu, sub semnătură privată ad probationem
• Forma autentică ad validatem numai în mod excepțional
- Aport teren
- Există asociați cu răspundere nelimitată
- SA constituită prin subscripție publică
 Încălcarea cerințelor legale de constituire a societăților comerciale

• Neregularitățile constatate înainte de înregistrarea societății

- Reprezentanții desemnați ai societății omit să înregistreze societatea la ORC
a. Orice asociat poate cere înmatricularea, după parcurgerea unei formalități de notificare a fondatorilor
și reprezentanților.
b. Asociații sunt liberați de obligațiile ce decurg din actul constitutiv în termen de 3 luni de la semnarea
acestuia.
- Judecătorul delegat constată neîndeplinirea unor cerințe legale
a. Solicită fondatorilor înlăturarea neregularităților
b. Poate respinge cererea de înmatriculare

• Consecințele neregularităților constatate după înregistrarea societății

- Acțunea în regularizare ( prescripție 1 an de la înmatriculare)
a. Orice persoana interesată poate cere tribunalului să oblge organele societății să îndeplinească
formalitățile necesare îndreptării unei neregularități.
- Acțiunea în declararea nulității societății
a. Cauze de nulitate expres și limitativ prevăzute în LSC
b. Regim special al nulității societății
 Elementele definitorii ale personalității juridice a societății

• Atribute derivate din personalitatea juridică

- Denumirea (emblema, firma)
- Sediul
- Naționalitatea

• Voința proprie a societății comerciale

- Voința colectivă a asociaților, distinctă atât de voințele personale, cât și de suma acestora
- Voința juridică se manifestă prin activitatea administrației ( reprezentare, gestiune)

• Capacitatea juridică

- Defolosință – aptitudinea de a avea drepturi și obligații (limitată la scopul pentru care a fost
constituită societatea).
- Scopul social nu se identifică cu obiectul de activitate ( obiectul e cuprins în scop).
- De exercițiu – încheierea actelor juridice necesare îndeplinirii scopului social
- Manifestată prin organul de administrare, cu atribuții de gestiune și reprezentare
• Patrimoniul propriu, autonom
-Bunurile aduse ca aport de asociați intră în patrimoniul
societății. Asociații dețin un drept de creanță împotriva societății,
exigibil la data lichidării societății.
• Creditorii personali ai asociaților nu pot urmări bunurile societății
- Pot urmări cota-parte din profitul net care s-ar cuveni asociatului
- Pot urmări și popri partea ce s-ar cuveni asociaților în eventualitatea lichidării
asociaților
- Nu se pot urmări părțile sociale și de interes
- Pot sechestra și vinde acțiunile acționarilor debitori

- Obligațiile societății față de terți nu se pot compensa cu oblogațiile

terților față de asociați.
- Societatea răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul propriu.
 Funcționarea societăților comerciale
• Societatea funcționează prin ativitatea organelor sale
- Adunarea asociaţilor (Adunarea Generala a Actionarilor) – organul deliberativ, decizional
- Administraţia (unipersonală sau colegială) – organul executiv, de gestiune și reprezentare a societății
- Cenzorii / Auditorul financiar – “organul” de supraveghere financiară a gestiunii

- În funcție de forma societății, aceste organe sunt mai mult sau mai puțin instituționalizate și
reglementate

- La societățile de persoane, nu este folosită noțiunea de ”adunare a asociaților”, ci legea utilizeza sintagma
”asociații hotărăsc”.

Existența și atribuțiile organelor sunt stabilite prin norme imperative.

- În principiu, nu se pot conveni/stabili alte organe (deși în practică se întâmplă)

- Nu se pot modifica atribuțiile și competențele organelor

Funcționarea organelor societăților de persoane este mai flexibil concepută, depinzând în mare măsură de
actul constitutiv.
 Principalele cazuri de modificare a societății comerciale

• Majorarea capitalului social

• Reducerea capitalului social
• Schimbarea sediului
• Modificarea obiectului de activitate
• Prelungirea duratei societății
• Fuziunea și divizarea societății comerciale
• Schimbarea formei societății comerciale
 Modificarea societăților comerciale
✔ Modificarea actului constitutiv
- Prin hotărâre AGA
- Prin hotărâre judecătorească (dizolvare/lichidare în procedura insolvenței;
retragere, excludere asociați).
✔ Forma actului modificator
- Înscris autentic
- Act sub semnătură privată; problema formalității ”actului adițional”
✔ Controlul de legalitate asupra actului modificator
- Judecătorul delegat la ORC
✔ Publicitatea actului modificator
- Înregistrarea în RC a actului modificator și a actului constitutiv actualizat.
- Publicarea în Monitorul Oficial (cu excepția societăților de persoane)