Index

A
Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.......................................................................................................41
Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................24
Amenintari la adresa independentei.................................................................................................................................................14
Aspecte conceptuale privind etica..................................................................................................................................................9

B
Bunurile sau serviciile primate şi independenţa.........................................................................................................................22

C
Calitatea lucrărilor şi autocontrolul............................................................................................................................................22
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizării rezultatelor, metoda costurilor,
metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună integral de informaţii de piaţă?...................................40
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?..............................................................................................................37
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?...........38
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?.....................................................................41
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA..........................................29
Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict
de ordin profesional?................................................................................................................................................................ 23
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare?...................................................................................................................................................10
Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi?.......................................................................................32
Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?.......................................................................................................46
Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?....................................................................................40
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?...........................................................35
Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?........................................38
Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?...................59
Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria
microîntreprinderilor?............................................................................................................................................................. 28
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal......................................8
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta,
asistenta sau alte prestari de servicii.........................................................................................................................................7
Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?...................................................................................51
Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce
priveşte integritatea şi obiectivitatea?.....................................................................................................................................23
Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?................................39
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?......................................................20
Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii substanţiale brute?.....................27
Care sunt masurile premergatoare lichidarii?............................................................................................................................47
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determină valoarea patrimonială
Activ net contabil corectat?......................................................................................................................................................38
Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?.......................................................................................60
Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?..............................................................................................44
Care sunt organele care aplica procedura insolventei?..................................................................................................................47
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?.......................................................................43
Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?...........................................................................27
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei întreprinderi?......................................52
Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?......................29
Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?................................................................................................................................55
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor?............................................................................................................................................................................ 51
Ce declaratie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?.........14
Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri?....................................30
Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?.....................................................................................................................46
Ce este valoarea reziduală, cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii?.............................................60

1
Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în prectica evaluării puteţi da?....................................................................36
Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?............................................................55
Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate...................................53
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?.................................................................................................33
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?....................................................................44
Ce relaţie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii....................................................55
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?.......................................................................13
Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijioc fix. În cazul în care se vinde la un pret mai mic decât valoarea rdmasă
neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe profit?...........................................................9
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?...................................................................................................................21
Ce semnificatie are interesul general (interesul public)............................................................................................................................18
Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi da?..............................................37
Ce sunt serviciile profesionale?..............................................................................................................................................18, 20
Ce sunt testele de conformitate?..................................................................................................................................................39
Ce sunt testele de permanenta?....................................................................................................................................................39
Cine pot fi lichidatorii?................................................................................................................................................................. 50
Codul etic IFAC; rol, structură....................................................................................................................................................... 10
Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert......................................................18
Conceptul de independenţă în audit............................................................................................................................................28
Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?...........................................................................................22
Continutul unui raport asupra controlului intern......................................................................................................................38
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit...................................................................................................................30
Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?..............................................................................35
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?......................................................................................................6
Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?......................................................................................................................27
Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.............................................................................33
Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi?.....................................................32
Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?...................................................................................................34
Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?........................................................................................................35
Cum poate fi definită evaluarea economică................................................................................................................................40
Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?..............59
Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?.......................................................................................................................56
Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?......................................................................................................42
Cum se clasifică profesioniştii contabili?.................................................................................................................................5, 45
Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?..........................................................27
Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?...........................28
Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?.........................................27
Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?....................................................................................................................15

D
Dacă se lucrează în unităţi monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?...........................................................41
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata................................................................................................................6
Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.......................................................................................46
De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?..............................................................................................53
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?................................................................................50
Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului.......................................................................................................23
Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia......................................55
Definiţi lichidarea societăţilor comerciale...................................................................................................................................47
Definiti valoarea actuala a unui bun..............................................................................................................................................47
Definiti valoarea de origine.......................................................................................................................................................... 47
Definiţi valoarea de piaţă.............................................................................................................................................................. 47
Definiti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................... 48
Definiţi valoarea justă................................................................................................................................................................... 47
Definiti valoarea substantiala....................................................................................................................................................... 48
Despre integritate.......................................................................................................................................................................... 13
Despre obiectivitate........................................................................................................................................................................ 13
Despre profesionalism................................................................................................................................................................... 14
Despre Standardele Internationale de Audit.................................................................................................................................8
Dizolvarea societatilor comerciale...................................................................................................................................................48

2
 E
Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere............................................................................................................38
Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.............................................................................................................................39
Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării................................................................................................................31
Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal..........................................................24
Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare..................................................................................................................................46
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii...............................................................................32
Explicaţi principiul competenţei în audit....................................................................................................................................27
Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.............................................................................................15, 20

F
Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare....................................................................................................37
Faptele descoperite până la data raportului de audit.................................................................................................................37
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza..............................................................................................................41

I
Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare..........................................................................................32
In ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?...................................................................................................56
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?................................................................49
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?...................................................................................................................5
Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei...........................................................................................................29

M
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei...............................................................................................51
Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.....................................................................................15
Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu
deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real.....................................................................................26

N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile...............................................................................................................................10

O
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic......................................................................................................50
Obligaţiile administratorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni...................................................................................................52
Onorariile şi independenţa........................................................................................................................................................... 21
Opinia defavorabilă:motive, mod de prezentare........................................................................................................................31
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.......................................................32
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare................................................................................................................32

P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar...............................................................................................................35
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.............................................................................................................................................33
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit......................................................................................................34
Planul de misiune: conţinut, rol...................................................................................................................................................40
Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.......................................................................................................................23
Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi care sunt cotele de
impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit.......................................................................................25
Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea....................................................................49
Prezentati care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit.........................................................................13
Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale..................................................................................................................48
Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de.......................................................................................19
Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan ce au ca destinaţie teren
pentru construcţii..................................................................................................................................................................... 16
Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei...................................................................................5

3
Prezentati regimul deductibilitatii în cazul provizioanelor................................................................................................................11
Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.......................................................................................................................8
Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.................................................................................................7
Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile?....................................................................................39
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea
evaluarii?................................................................................................................................................................................... 43
Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul..................................................................................................29

R
Raportarea unei misiuni de compilare........................................................................................................................................26
Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni............................................................................................................25
Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii...............................................................................................................................25
Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea..............................................................................................................45
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale................................................................15
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesională continuă.............................................................................45
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei......................................................................................................................7
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public..................................................................................................7
Rolul raportului de audit.............................................................................................................................................................. 35
Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.............................................................................................................36

S
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve..................................................................................35
Structura dosarului permanent................................................................................................................................................... 30

U
Utilizarea lucrărilor unui expert..................................................................................................................................................36

4
Biletulnr.1
Cum se clasifică profesioniştii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
 individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
- in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane,
denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române; Norme metodologice
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în
România;Norme metodologice
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România
într-o asociere cu sau fără personalitate juridică; (în vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare
situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică
română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât
în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de
persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.
f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
 ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România,
înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din
România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate
în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al
asocierii care se atribuie fiecărei persoane; (în vigoare de la 1 ian. 2012)
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Biletul nr.2
1. Ce întelegeti prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării

5
unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din
contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.
O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de
audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare
decât cea de “audit statutar”.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi
independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor)
obţinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi
certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii
specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor
comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acţionari, asociaţi).

2. Precizati în ce conditii datorează organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine

acesta.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în
lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre : 15.000 euro şi 10% din
celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit

Biletui nr.3

1. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în
măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la
aceste nevoi şi aşteptări.
Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei resigurări referitoare la:
 acurateţea declaraţiilor financiare;
 continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
 existenţa unor fraude;
 respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;
 comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme
sociale.

6
2. Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa

venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri

din activitatea unui bar de noapte.

Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte (art.18CF)

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:
- 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este

suma de plată.

Biletul nr.4

1. Ce este auditul intern?

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea
profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei
opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii (entităţii).
Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii
sistemelor contabile şi de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz,
auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se
poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra
situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

2. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare

cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi unele exemple în urma cărora pot
rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul
fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este

7
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita
conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in
cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu
ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate,
inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."

Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in
beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii
cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este
pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea
situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile
intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare
in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi
nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si
descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de
control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata
nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern
este permanent in intreprindere şi temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de
audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru
Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei
metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la
specificul si cultura intreprinderii.

8
 2. Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de
expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele
de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de
protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în
străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră
sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea
corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe,
servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea
într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru
şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de
muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de
angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi
salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi
odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare
pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

9
 - Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de
management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    - serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în
baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează
prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau
orice alte materiale corespunzătoare;
    - contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor
desfăşurate.
    Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la
art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale,
serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.
Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi
contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă
în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din
Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în
vedere:
(i) părţile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să
ateste prestarea acestor servicii

Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit
de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor
financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,

10
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
    1. 3 la mie din cifra de afaceri;
    2. 20% din impozitul pe profit datorat.
    În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în
scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente
specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a
burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;

Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii
reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar
costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si
sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice
si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital
imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful
anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni
din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in
valuta.  Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului.
Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se
aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi
desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de
credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane
juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile
prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se
utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii
conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt
tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative
si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate în contextul
materialelor explicative, si al altor materiale care ofera îndrumari privind modul de aplicare.

11
 Pentru întelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia în considerare întregul text al ISA, incluzându-se si materialele
explicative si celelalte materiale continute în ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
În situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu
scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Când apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea
fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat
terţilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau
set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele
care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului
rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. Sunt, de asemenea, considerate
mijloace fixe amortizabile:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie
de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată
prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi
pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul
îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului
public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f) amenajările de terenuri.

Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui
individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale
si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijioc fix. În cazul în care se vinde la un pret mai mic
decât valoarea rdmasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea
impozitului pe profit?
Valoarea fiscală a unui mijloc fix reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacului fix,
diminuată cu amortizarea fiscală a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările
ulterioare “câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori scoaterea din funcţiune a mijloacelor
fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a

12
 mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală”.
Valoarea fiscală ramasă neamortizată reprezintă, in conformitate cu prevederile pct. 71 5 din H.G. nr.
44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificările si completările ulterioare,
diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la
impozitul pe profit, convenţiile de evitare a dublei impuneri, accize şi taxa pe valoarea adăugată,
precizează :
“În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile înregistrate ca urmare
a casării sau cedării unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea
fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt cheltuieli efectuate în scopul
realizării de venituri impozabile.”
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, prevede :
“(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în
calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
Prin urmare având in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rămasă neamortizată
(calculată ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare şi amortizarea fiscală) a unui mijloc fix care face
obiectul unei vânzări este cheltuială in scopul realizării de venituri, iar impozitul pe profit se calculează
dupa regula generală stipulată la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.

Definitia data de dl. Sacarin

Valoarea fiscala a unui mijloc fix = valoarea ce va fi dedusa in scopuri fiscale din beneficiile economice
pe care genereaza intreprinderea atunci cand realizeaza activul; daca aceste beneficii nu sunt impozabile,
valoarea contabila este egala cu valoarea fiscala.

BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includă, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de
interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in
interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional
menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor
informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
2 Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite
de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate se
impart in trei grupe:
I. Cheltuieli deductibile
II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
III. Cheltuieli nedeductibile
In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:

13
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii
de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de
autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structură.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Comportamentul profesional
Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuni
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuni
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 –Conflicte potentiale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2 Prezentati regimul deductibilitatii în cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane şi rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu
prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004,
25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi
i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

14
 1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către
instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională
a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit
reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite
de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite
prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din
tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de
întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de
întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit
reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite
de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite
prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din
tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de
întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de
întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(7) În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi
majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili
înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), în situaţia în care
creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) nu sunt garantate de altă persoană;
b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

15
 c) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.

BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie drept si onest în toate
relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare
consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele,
comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe
profit.Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile
impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor
se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune
nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii
absorbite, după caz.
În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai
veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală
intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
a profitului.
Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi
limita celor 5 ani.

Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta
situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si
corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare
asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade

16
impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în
continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul
străin în care s-a plătit impozitul;
b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod
direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul
venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competentă a statului străin respectiv;
c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevăzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din
sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România,
aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din
străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se
va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.

Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau
un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii
contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata
de altii
2 Ce declaratie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale
băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate
efectuate trimestrial (scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor). Termenul
până la care se efectuează plata impozitului anual (impozitul anual – plăţile anticipate) este termenul de
depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit (declaratia 101)
până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.
Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de
25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi
viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv
a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

17
 Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninţări la adresa independenţei, pot fi:
□ un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
□ un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din
care poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului faţă de client;
□ prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client;
pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care
fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.
2. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de
acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera
concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.

Biletul nr.21
1.Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in
doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari.
In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii
sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea
afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a
pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara
eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau
de ordin fiscal.

Biletul nr.22

18
 1. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care
pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea
acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative
suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup
trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea
sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului
de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o
perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si
practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultantă managerială
- management financiar
Serviciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva.

Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in
interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului.
IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a
oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in
care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul
profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii
tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta
o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul
legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.

19
 Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma
si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în intravilan
ce au ca destinaţie teren pentru construcţii.
Codul Fiscal art. 258: Calculul impozitului
(1)Impozitul pe teren se stabileste luând în calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii în care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
încadrarii facute de consiliul local.
2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin înmultirea suprafetei
terenului, exprimata în hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta în urmatorul tabel:
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul
232. din Legea 343/2006 )

CAPITOLUL III: Impozitul si taxa pe teren

Impozitul/taxa pe terenurile amplasate în intravilan - terenuri cu constructii

Zona în cadrul Nivelurile impozitului / taxei, pe ranguri de localitati

localitatii - lei/ha -
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153

(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)

PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal

(1)Impozitul pe teren se stabileste anual în suma fixa, în lei pe metru patrat de teren, în mod
diferentiat, în intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)în intravilan:
1.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2.pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate în tabloul prevazut la pct. 80;
4.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5)
din Codul fiscal;
alta varianta
Sursa: Cod Fiscal
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii
în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de
consiliul local.

20
 (2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă
terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în
hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona în |                        |
|cadrul  |                                       - lei/ha*) -  |
|locali- |_____________________________________________________________________|
|tăţii   |        Nivelurile impozitului, pe ranguri de localităţi             |
|        |_____________________________________________________________________|
|        |      0    |     I     |    II     |    III    |    IV    |    V     |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
|    A   |   7.404   |   6.148   |   5.401   |   4.681   |   636    |   509    |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
|    B   |   6.148   |   4.648   |   3.768   |   3.180   |   509    |   382    |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
|    C   |   4.648   |   3.180   |   2.385   |   1.511   |   382    |   254    |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
|    D   |   3.180   |   1.511   |   1.261   |     880   |   249    |   127    |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
  
Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod
diferenţiat, în intravilanul şi extravilanul localităţilor, după cum urmează:
a) în intravilan:
1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV şi V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;
3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidenţiate în tabloul prevăzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor şi a coeficienţilor de corecţie prevăzuţi la art. 258 alin. (2), (4) şi (5) din
Codul fiscal;
80. La încadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă, în funcţie de subcategoria de folosinţă, se are în
vedere tabloul următor:
_____________________________________________________________________
|    Categoria      |           Subcategoria               |  Simbol  |
|  de folosinţă     |           de folosinţă               |  (cod)   |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri       | - construcţii                        |     C    |
| cu construcţii    | - curţi şi construcţii               |     CC   |
|                   | - diguri                             |     CD   |
|                   | - cariere                            |     CA   |
|                   | - parcuri                            |     CP   |
|                   | - cimitire                           |     CI   |
|                   | - terenuri de sport                  |     CS   |
|                   | - pieţe şi târguri                   |     CT   |
|                   | - pajişti şi ştranduri               |     CPJ  |
|                   | - taluzuri pietruite                 |     CTZ  |
|                   | - fâşie de frontieră                 |     CFF  |
|                   | - exploatări miniere şi petroliere   |     CMP  |
|                   | - alte terenuri cu construcţii       |     CAT  |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localităţilor, atât în cazul
persoanelor fizice, cât şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:

21
 a) rangul localităţii unde se află situat terenul;
b) zona în cadrul localităţii prevăzute la lit. a);
c) categoria de folosinţă;
d) suprafaţa terenului;
e) în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la
sol a clădirilor;
f) majorarea stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor şi taxelor locale prevăzute în prezentul titlu poate fi majorat anual cu până la 20% de consiliile
locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu excepţia taxelor prevăzute la
art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, în cazul unui teren amplasat
în intravilan, având categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;
b) zona în cadrul localităţii: A;
c) categoria de folosinţă: terenuri cu construcţii;
d) suprafaţa terenului: 598 mp;
e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea
impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului
art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut în
proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determină impozitul pe teren:
2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan -
terenuri cu construcţii, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se
identifică suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv:
7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulţeşte cu
suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2006 pentru
anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu
19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului,
impozitul pe teren se înmulţeşte cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor
pct. 15 alin. (1), fracţiunea depăşind 50 de bani se majorează la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat
se rotunjeşte la 478 lei.

Biletul nr.24

1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continuă.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile
de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definită ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul
lor profesional.

22
 Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale
ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea
sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor
valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in
baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care
sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

2. Care sunt restrictiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii

Situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o
acţiune de promovare.
 cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
 implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
 fac comparatii cu altii
 contin marturii sau aprobari scrise
 care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
 care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii

Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
-  audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.
Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată,
în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii
de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii
sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri,
geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale
specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să
se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce

23
expertul consultant este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei;
aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
-fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
-fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
-fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie
să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a
persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management
financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni
furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in
informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si
eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si
consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor
decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-
Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul
fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem
eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune
neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si
toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in
domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere
publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de
nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul
statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre
disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in
conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare
independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala
a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit;
Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de
audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si
sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de
transport in cazul autoturismelor.

24
 Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport,
conform celor prevăzute în prezentul capitol.
(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau
fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
_______________________________________________________________________________
          Tipuri de autovehicule                         lei/200 cm^3
                                                         sau fracţiune
                                                         din aceasta
_______________________________________________________________________________
1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu
   capacitatea cilindrică de până la 1600 cm^3 inclusiv              8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între
   1601 cm^3 şi 2000 cm^3 inclusiv                                   18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între
   2001 cm^3 şi 2600 cm^3 inclusiv                                   72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între
   2601 cm^3 şi 3000 cm^3 inclusiv                                   144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste
   3.001 cm^3                                                      290
6. Autobuze, autocare, microbuze                                  24
7. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată
   de până la 12 tone inclusiv                                    30
8. Tractoare înmatriculate                                        18

Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai
multe imperative, si anume:
- credibilitatea  - publicul are nevoie de informatii credibile;
-  profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori
si terti ca profesionisti in domeniu;
-  calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
-  increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste
servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
-  audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Biletul nr.29

25
 1.Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de
acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera
concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile şi independenţa.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu,
dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in
pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte
conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de
rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.
Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie.

Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri
adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să
studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săisă fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.

26
 Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi
înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să
desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.
•Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei
opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate şi independenţa.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii
contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.

Biletul nr.31
1.Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?
Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
 abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului când
a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
 abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;
 respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un potenţial
client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare;
 Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru
profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client
sau angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
 autorizare de către client sau angajator;
 autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală,
prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
 conformare auditului de calitate;
 investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea
informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

27
 Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii
lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul
stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza care
guverneaza lucrarile respective”.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc
ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat
care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit
Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

Biletul nr.32
1.Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului.
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.
Independenţa presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului:
 independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată
de influenţe exterioare pe de o parte;
 independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care permite beneficiarilor
de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de
afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra
profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de
acceptarea misiunii, se procedează astfel:
 se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
 se refuză acceptarea sau continuarea misiunii ( abţinere ).
2. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre
organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
comun).

Biletul nr.33

1. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,
redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine
determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si

28
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 – Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Compotamentul profesional

Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor

Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 – Conflicte de interese
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 – Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 – Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente

2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce

achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achiziţionat, în perioada 2005 – 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau
terenuri construibile nu au obligaţia plăţii TVA.  Această plată a taxei pe valoare adaugată este în obligaţia
vânzătorilor – persoane fizice.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală precizează că persoanele fizice care au vândut terenuri
construibile şi construcţii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaţia înregistrării în scopuri de TVA
(în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal sau înainte de începerea activităţii economice conform
prevederilor art. 153 din Codul fiscal) şi plăţii TVA la bugetul de stat aferentă livrărilor.
Persoanele fizice, care au achiziţionat construcţii noi şi terenuri construibile în scop personal, nu au
obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată .
Incepând cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacţii cu construcţii noi şi terenuri
construibile în perioada 2005 - 2009, chiar dacă nu au fost înregistrate ca plătitori de TVA la momentul
iniţierii construcţiilor, îşi pot deduce taxa pe valoare adaugată aferentă cheltuielilor efectuate, în primul
decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul
controlului organelor fiscale.

Biletul nr.34
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie sa se ţină seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu
se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii

29
trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi
in conflict cu unele cerinte interne si externe:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice
relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului
contabil.

- Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.

- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:

 profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un
competitor al clientului;

 profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.

- Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de

protecţie:
 notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea apărea şi obţinerea consimţământului
acestuia de acţiona în asemenea împrejurări;

 notificarea tuturor părţilor interesate;

 utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

 indrumarea echipei, confidenţialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja
angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată – profesionistul contabil concluzionează că nu
este corespunzător să accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii
fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:
actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client
determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare,
informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul

Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
       Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dacă politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:
-          examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă
şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie
notificat în acest sens;
-          dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema
nivelului ierarhic cel mai ridicat;

30
 -          solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
-          dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave,
să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii
respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor
de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de
interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de
audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de
a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care
pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.

Biletul nr.36
1.Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.

31
 - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

Biletul nr.37
1. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere – la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul
contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele
clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in
masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea
principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie
sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului
contabil contactat.
2.Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe
venit şi care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)venituri din activităţi independente
b)venituri din salarii
c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor,
d)venituri din investiţii,
e)venituri din pensii,
f)venituri din activităţi agricole,
g)venituri din premii (16%) şi din jocuri de noroc (25%),
h)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare,
i)venituri din alte surse.
16%

Codul Fiscal art. 77: Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML - #

32
 ../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML -
#(1)Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra
venitului net realizat din fiecare premiu.
(la data 01-ian-2008 Art. 77, alin. (1) din titlul III, capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta
106/2007 )
../../../Local Settings/Application Data/Opera/Opera/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00070193.HTML -
#(2)Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra
venitului net. Venitul net se calculeaza la nivelul câstigurilor realizate într-o zi de la acelasi organizator sau
platitor.
(la data 01-iul-2010 Art. 77, alin. (2) din titlul III, capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta
58/2010 )
Biletul nr.38
1. Relaţiile cu ceilalţi membri - înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o
comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului
sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;

- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.

Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele
pertinente sunt cunoscute;

- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii

profesionistului contabil in functie;

- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se

datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.

Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci
au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l
inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil;

- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta

autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului
in functie:

- sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;

- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:

- sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;

- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;

33
 - sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata
sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele
importante privind nominalizarea sa.

2. In ce constă înregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care
sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie să se înregistreze la organele
fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au
obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului
(codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor
fizice nerezidente),
sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI
IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare)
nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii
contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea
contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu
prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice
generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului,
unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de
inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru
declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa
se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul
fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare,
data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,

Biletul nr.39
1. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de
ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca  : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si
de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de
consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al

34
clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii,
asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi
economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform
legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii
realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48

Biletul nr.40

1. Competenta profesională si responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta
adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze
servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati,
ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice
ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat,
el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se
asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el
trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:

35
 Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da – accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca
regulile de etica

2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu

normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa
se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)-
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul- Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari-
- Legislatia relevantă

Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de
urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata
calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare în cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectuală, în cazul în care venitul net nu se
determină în sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut
a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se
stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

36
 a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în
cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevăzute la alin. (1) şi (2). .

Biletul nr.42
1. Onorariile si independenţa.

Billet 29 intrebarea 2

2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat în calculul salariului brut în cazul în care
un salariat foloseşte autoturismul angajatorului în interes personal.
75. Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul
afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare
lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană,
avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite şi independenta.

Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale în cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei şi
3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acordă deducerea personală.
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.
(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi
întreţinuţi.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute.
Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Biletul nr.44
1. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2

2. Care este diferenta între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ cu alt loc
de muncă.
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

37
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.

Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie să se ţină
seama?
Bilet 34 intrebarea 1

Biletul nr.46
1. Păstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de
conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor în anul 2009 si apoi în anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, câştigurile realizate de persoanele fizice
din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor
închise, sunt venituri neimpozabile.
Câştigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile
mobiliare în cazul societăţilor închise, realizate începând cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prevăzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin.
(1) şi (2) se efectuează astfel:
a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare
în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată în
contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului reprezentând plata
anticipată revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri
de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie.
Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia
depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual
datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere
anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă, reprezentând plată anticipată. Impozitul anual
datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mică
de 365 de zile de la data dobândirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare
de 365 de zile de la data dobândirii;

38
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci cand se apreciază respectarea regulilor
de etică în ceea ce priveşte integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1

Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere din
activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din
activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in
cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii
declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 – Declaratie privind venitul estimat –
conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului persoana fizica
este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art.
82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea
declaratiei de impunere (formularul 200 – Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea
veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012.
Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe
venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea
impozitului anual datorat cu platile anticipate.

Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile în promovarea serviciilor de către profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activităti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1

Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-
gust pentru o actiune de promovare.
 cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
 implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
 fac comparatii cu altii
 contin marturii sau aprobari scrise
 care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau
o deceptie
 care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al
contabilitatii

2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
Art. 80 CF: Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente,
cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează şi se completează cu
venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.

39
 Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi
valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între cÃ
¢ÅŸtigul net anual ÅŸi pierderile reportate din anii fiscali anteriori; se recuperează din câştigurile
nete anuale obţinute în următorii 7 ani fiscali consecutivi. pierderea reportată, necompensată
după expirarea perioadei de 7 ani, reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
Pierderea din transferul valorile mobiliare în cazul societăţilor închise NU se reporteaza si nu
se recupereza.

Biletul nr.52
1. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea
abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de
timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare
si functionare al Corpului.
2.Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.

Biletul nr.53
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Audit statutar Audit contractual

1 Numirea se face de către AGA
2 Misiunea este plurianuală sau recurentă
3 Se emite un raport de audit
4 Se supune anumitor prevederi din Codul
etic al profesiei
5 Misiunea este permanentă
6 Misiunea se efectuează prin sondaj din
cauza multitudinii de operaţiuni ce
trebuie verificate
7 Nu poate avea imixtiuni în gestiunea
unităţii
Numire de către management
Misiune cel mult anuală
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementările etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctuală
Misiunea poate presupune verificări totale
Poate avea natura unei consultanţe

40
2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia,
prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in
care autoturismul este instrainat.

Biletul nr.54
1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod
simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii
din lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si
cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

Misiune de audit pe bază de Audit statutar

proceduri convenite
1 Nici o asigurare Asigurare ridicată, dar nu absolută
2 Procedurile puse în lucru de auditor Procedurile sunt standardizate, clientul ne
sunt definite de către auditor de comun având nici un rol în stabilirea lor
acord cu clientul şi cu toţi beneficiarii
rezultatelor acestei lucrări
3 Destinatarii sunt exclusiv părţile care au Destinatarii sunt AGA şi alţi terţi
convenit procedurile puse în lucru

2.Relatiile cu ceilalti membrii – Acceptarea de noi misiuni.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber
profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii.
Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice,
profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului
sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente
nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului
contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza
respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.

41
 - inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate
de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a
autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este
refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile
necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte
nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind
nominalizarea sa.

Biletul nr.55
2.Relatiile profesionistilor contabili cu clientii
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta
obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de
avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii
si incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.

42
 Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor,
scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizează competenţele sale contabile şi nu

cele de auditor, în vederea strângerii, clasării şi sintetizării informaţiilor financiare
Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în
scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi
propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor
financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost
efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau
nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv
tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu
este independent trebuie să facă o menţiune în raport.
Standardul Internaţional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileşte procedurile şi
principiile fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitatea
contabilului în cadrul unei misiuni de compilare a situaţiilor financiare

Biletul nr.56

1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,

precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie
sa fie scrisa si clar exprimata.

2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu
(cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi
influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi, pe această cale, valoarea întreprinderii; elementele
intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rentă de goodwill, adică profitul obţinut de

43
întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investi-ţional al întreprinderii, efort
exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de
organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete, mărci, studii, laboratoare etc.),
competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad comercial etc.), competenţa managerială (calitatea
personalului, performanţele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputând fi înregistrate în patrimoniu, sau chiar dacă sunt înregistrate, sunt considerate nonvalori din
punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei valoare
obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii.

Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în
scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au
drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor
informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. 
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil
misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea
întreprinderii;
- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate
de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta,
nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în
anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau
pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate
fara audit, nici examen limitat”.
2.Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii
substanţiale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

Biletul nr.67
1.Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?
Necesitatea unui Cod etic constă în:
- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;
- menţinerea (conservarea) încrederii publicului în profesie;

44
- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia;
- confirmarea autorităţii lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;
- necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din
care face parte.
2. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor  procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului.

Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competenţă profesională şi prudenţă, confidenţialitate, profesionalism, respect
faţă de normele etice şi profesionale.
2.Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in
realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Biletul nr.69
1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează servicii
profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu
rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false
sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle
în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele profesionale
ale acestuia.
2.Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta
se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva

Biletul nr.70
1. Explicaţi principiul competenţei în audit.
Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind
obligat să-şi menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările
unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din
practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.
Competenţa profesională are în vedere:

45
 - obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de acces, examen
de aptitudini;
- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în profesie
(normele naţionale şi internaţionale în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi internaţionale
în materie.
2.Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb
al monedei nationale din ziua respectiva.

Biletul nr.71
1.Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
 abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului
când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
 abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;
 respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un
potenţial client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare;
 Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru
profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau
angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
 autorizare de către client sau angajator;
 autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală,
prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
 conformare auditului de calitate;
 investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor
sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea
informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.

Biletul nr.72
1. Conceptul de independenţă în audit.
Componentele independenţei sunt:
- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de spirit care
înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional,
permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă profesională;
- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi circumstanţelor
care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile

46
 relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia că
integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui
membru al acestora au fost compromise.
Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament
profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că
importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care,
având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în
categoria microîntreprinderilor?
o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice
române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia
persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

Biletul nr.73
1.Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor începând cu anul fiscal următor, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activităţi în domeniul bancar; asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
b) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acestora este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale , sau
este deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.
şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor
prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice române pot opta pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor dacă îndeplinesc condiţiile de la a) la d)

47
 O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţia în termen de 60 de zile inclusiv de la
data înregistrării sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor
anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţii.

Biletul nr.74
1. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.
Interesul propriu semnifică faptul că un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intră în conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează patrimoniu
clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaţii de afaceri cu clientul (altele);
- potenţială angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestări de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor?
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice
sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii de exploatare;
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a
acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au
fost puse în funcţiune, potrivit legii.

Biletul nr.75
1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul
dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al
angajamentului faţă de client
Exemple: un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a
getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate
exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al
cărui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurării) profesionistului
faţă de client; pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor
înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client).
2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

48
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau
pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

Biletul nr.76
1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind
compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat
raţionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al acţiunilor
sau al altor titluri de valoare ale clientului; a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului în litigiile lui
sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.
2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.

Biletul nr.77
1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei
care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu
funcţie de răspundere în întreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenţă directă şi
importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării
obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora
este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care
gestionează patrimoniul clientului).
2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii
activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor
activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare
riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în
mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într-un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile
din definiţia valorii de piaţa.
Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor
tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul
lichidarii voite a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate,

49
evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la
metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea
fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va genera
modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor.
Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de exploatare ale
întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea
lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare
Biletul nr.78
1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/soc este implicat să
acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la
persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului către cabinet de a înlocui un membru al acestuia, în cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunzător cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului, în scopul reducerii onorariilor.
2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii
presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne
success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

Biletul nr.80
1.Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste măsuri constau în:
- aprobarea de către AGA clientului a numirii cabinetului, atunci când contractul a fost semnat de
persoanele împuternicite să administreze patrimoniul şi să-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului împuterniciţi a lua decizii manageriale;
- stabilirea de către client politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară (situaţiilor financiare)
corectă;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionări a bunurilor şi valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigură procesul de validare
a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.
 (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se
efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este
efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază
de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează
de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea
respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la
distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau
b) furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea
vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având
loc în România.

50
 (3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât
persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).

Biletul nr.81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanţa pe care conducerea cabinetului/societăţii o acordă independenţei;
- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii lucrărilor efectuate
de cabinet;
- identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea importanţei acestora, identificarea
măsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici şi proceduri interne de supraveghere a respectării politicilor şi procedurilor privind
independenţa;
- politici şi proceduri care să permită identificarea eventualelor interese sau relaţii dintre client
şi auditor care ameninţă independenţa;
- politici şi proceduri privind evitarea obţinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificărilor intervenite în politicile şi procedurile cabinetului tuturor angajaţilor
ÅŸi colaboratorilor;
- existenţa unui responsabil cu monitorizarea funcţionării adecvate a sistemului de protejare a
independenţei;
- existenţa unui mecanism disciplinar care să asigure conformarea cu politicile şi procedurile
stabilite;
- politici şi proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizează
independenţa şi obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenţă;
- rotirea personalului cu funcţii de răspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacă acesteia îi este afectată independenţa;
2.Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctual de vedere al
TVA.
Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:
a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către
aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică
desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost
dedusă total sau parţial;
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de
către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă
bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse
de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi
utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă
bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei;
d) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a
căror durată normală de funcţionare este egală sau mai mare de 5 ani, precum şi operaţiunile
de construcţie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaţiile sau lucrările de
întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de
beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se
pun la dispoziţia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră,

51
precum şi bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevăzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum ÅŸi activele
corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;

Biletul nr.82
1. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele
etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui
abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.
Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.
Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de etică;
- conduită discreditabilă sau dezonorată.
Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi
locale ale Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să
fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie
făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă. Trebuie
întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a
făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de
disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi
atât membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul
încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

2.Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită să solicite
plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.
In cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform, exigibilitatea taxei intervine
în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Prin excepţie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacă
factura este emisă înainte de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt
următoarele:
- exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze principiilor de
independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în Codul etic;
- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sau societăţii trebuie
să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul
unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi
experienţa necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit
obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite;

52
- consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul
sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită periodic, sub
aspectele legate de independenţa cabinetului şi capacitatea sa de a satisface cererea clienţilor;
- control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitate trebuie controlate
periodic;
- coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţează diferite lucrări trebuie
informaţi de responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;
- revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de către un profesionist cu
un nivel de competenţă cel puţin echivalent.
Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografică, nivelul de organizare, costuri
etc.
2.Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri?
In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
        - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
        - Lista de coletaj (PACKING LIST)
        - Documentul de transport (CMR)
        Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna
precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
        Incepand cu: 01.08.2010  toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost
obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari

Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea
organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile
precedente”;
- PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”;
- PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;
- PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.
2. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre următoarele
metode: metoda patrimonială sau metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată
pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate reprezintă valoarea
aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se stabileşte raportul
de schimb.
Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit metoda
patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care cele două valori nu sunt egale, la
societatea absorbită sau intrată în contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau
pierderi din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil,
diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru a acoperi capitalul
societăţilor comerciale absorbite.

53
 In cadrul acestei etape se efctuează:
a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale care
fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.
Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net contabil
la numărul de acţiuni-părţi sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea valorii contabile a
unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale
a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.
Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea comercială care absoarbe
fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite la valoare
contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea nr. de
acţinui-părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea nr. de acţiuni/părţi
sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni
sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor sociale şi
valoarea nominală a acestora.

Biletul nr.96
1.Opinia defavorabilă:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulată din cauza dezacordului asupra principiilor contabile şi se
poate formula astfel:
„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această
practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi
......pentru utilaje, trebuiau să se ridice la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În
consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile
cumulate la........
După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile
financiare nu dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de profit
şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi
statutare.”
2.Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii astfel:
- influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale
- Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efectuării evaluării

Biletul nr.98
Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitării întinderii lucrărilor şi e poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a
conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”
Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi?

54
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Biletul nr. 100

1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie „curată”, nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.
Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare:
„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la
31 decembrie …. precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis
la această dată, în conformitate cu normele internaţionale şi naţionale de contabilitate”
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a
cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

Biletul nr. 101

1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui
obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată
în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de
preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.
Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului;
paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:
“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X” din anexă.
Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i
se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile
preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final
al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda
lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe
cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata
stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat
determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul

55
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
             Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea
excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.

Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord
cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt “dau o imagine fidelă” sau “prezintă
în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul
nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE – DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de
Activul net contabil. Anc= Active totale – datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
 b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
 c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala
a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) – valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului
exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare

Biletulnr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de
Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.
Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost
îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale.
“Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate
ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut

56
conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi
practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.
Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure
în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:
- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în
situaţiile financiare;
- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;
- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;
- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire
la normele sau practicile naţionale).
Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul
de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit
constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile
conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile
folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor
financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.
Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai
mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea
valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.

Biletulnr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a
responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.
Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul
auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea)
conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o
opinie asupra acestor situaţii financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune
că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte
principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor
financiare.
Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată
exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie
200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite
sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să
exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate

57
dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.

Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara rezerva, el trebuie sa
includa în raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data când
poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa
fie date, de preferinta într-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai
aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

Biletul nr. 108

1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu
publicul, precum şi cu acţionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in
activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.

Biletulnr.110
1.Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.
Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite, că normele
au fost respectate şi că dosarele sunt complete.
Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum urmează:
-întinderea lucrărilor;
-delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;
-conţinutul bilanţului contabil
-raportările;
-comunicările cu conducerea întreprinderii;
-latura administrativă.
Chestionarul sfârşitului lucrărilor, fiind un document intern al auditorului, poate conţine mai multe
sau mai puţine întrebări în funcţie de mărimea, structura şi experienţa cabinetului de audit, de natura
misiunii, şi dacă este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteză a misiunii.
2.Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în prectica evaluării puteţi da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si
este reprezentat de:

58
 a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y
reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

Dividend platit+profit nerepartizat

Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrărilor unui expert
Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zăcăminte petroliere sau stabilirea duratei de
viaţă rămasă a unor active corporale;
- evaluări actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrări de construcţii;
- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.
Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv;
- volumul şi calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrările unui expert, auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi
adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii sale de
audit. Apoi, auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului şi obiectivitatea lui. În plus,
auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că întinderea
lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie îndeplinite de situaţiile financiare.
Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă menţiuni despre utilizarea lucrărilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul
in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.

Biletulnr.116
1.Faptele descoperite până la data raportului de audit.
Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri care urmăresc strângerea e elemente probante
suficiente şi adecvate care să justifice faptul că au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustări ale situaţiilor financiare sau informaţii suplimentare în anexe, până la data raportului său.
Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor
financiare sau unei informaţii în anexe, vor fi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului
de audit. Dacă prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoperă că evenimentele posterioare au o
incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare, el trebuie să determine dacă acestea au fost corect
avute în vedere şi au făcut obiectul unei informări corespunzătoare în notele anexe la situaţiile financiare.
Când un subgrup, filială sau sucursală face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul

59
va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum şi necesitatea de
a-l informa de data prevăzută pentru semnarea propriului său raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de
randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)

Biletulnr.118
1.Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.
După publicarea situaţiilor financiare auditorul nu este ţinut să procedeze la vreo investigaţie.
Dacă însă auditorul a luat cunoştinţă, după publicarea situaţiilor financiare, de existenţa unui
eveniment care, dacă ar fi fost cunoscut la data semnării raportului său, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie să stabilească dacă este cazul corectării situaţiilor financiare şi să discute aspectele
respective cu conducerea întreprinderii.
În cazul în care conducerea întreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va controla
măsurile luate de conducerea întreprinderii pentru a se asigura că toate persoanele care sunt în posesia
situaţiilor financiare nemodificate au luat cunoştinţă de corectarea acestora şi va întocmi un nou raport
asupra situaţiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie să cuprindă un paragraf de observaţii făcând
trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare care cuprinde motivele corecţiei situaţiilor financiare
publicate anterior. Data noului raport va fi anterioară celei de aprobare a situaţiilor financiare corectate.
În cazul în care conducerea întreprinderii nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate
persoanele care au în posesie situaţiile financiare şi raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaţie şi nu corectează situaţiile financiare chiar dacă auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii întreprinderii că va lua toate măsurile pentru a evita ca terţii să
utilizeze raportul său.
Nu este necesară corectarea situaţiilor financiare şi stabilirea unui nou raport de audit atunci când
situaţiile financiare ale exerciţiului următor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiţia ca o informaţie
corespunzătoare despre situaţia existentă să fie furnizată în notele anexate la aceste situaţii financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determină
valoarea patrimonială Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) – prêt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de
asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza

Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care
îşi va fonda opinia; aceste informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau
la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o bază rezonabilă pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii (criterii) de calitate pentru a
putea sta la baza fondării unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate; caracterul
just se apreciază în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor

60
2.Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii
judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.

Biletul nr. 130

1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0 nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a
ajuns auditorul;
1 sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte
a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2 detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente
asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE

Biletul nr. 131

1.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selecţionarea de către auditor a unui număr limitat de tranzacţii
cărora le urmăreşte circuitul pentru a reţine dacă toate controalele prevăzute au fost efectuate. Scopul nu
este de descoperi erori în funcţionarea sistemului, ci numai de a obţine o asigurare că sistemul descris este
cel real şi că a fost înţeles.
Modalităţi de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directă;
- confirmarea verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;
- existenţa mijloacelor utilizate (ştampile, vize, fişiere etc.);
- observarea ulterioară, constând în reluarea în întregime a circuitului, plecând de la origine, pentru a-l
testa.
2.Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.

Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?

61
 Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra
modului de functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:-
nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.
Evaluarea controlului intern vizează studiul şi evaluarea de către auditor a sistemelor considerate
semnificative în scopul identificării controalelor interne pe care doreşte să se sprijine, pe de o parte,
precum şi a riscurilor de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor, pe de altă parte.
Toate acţiunile întreprinse de auditor în această etapă sunt concentrate asupra a trei întrebări care
furnizează baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- în ce măsură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern şi pot conduce la elaborarea
de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia
pe care vrea să se sprijine.
Etapele evaluării controlului intern sunt:
- înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea înţelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea funcţionării controlului intern;
- evaluarea preliminară; testele de permanenţă;
- evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.
2.Cum poate fi definită evaluarea economică.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea
de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor

Biletul nr. 134

1.Planul de misiune: conţinut, rol.
Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate
informaţiile obţinute pe baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul
care serveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenienţii de-a lungul întregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- să-şi stabilească natura şi întinderea controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;
- să-şi organizeze lucrările de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare
în mod raţional, cu maximum de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrările de efectuat, mijloacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit,
bugetul de timp şi costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor
întreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi a de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura

62
 calendarului, întinderea procedurilor de audit şi coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea
lucrărilor.
Conţinutul tip al unui plan de misiune este următorul:
I. Prezentarea întreprinderii;
II. Informaţii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme şi domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa şi bugetul;
VII. Planificarea
2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizării
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună
integral de informaţii de piaţă?
Metoda capitalizarii rezultatelor

Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,
redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine
determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 – Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 – Conflicte de interese
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 – Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 – Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dacă se lucrează în unităţi monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament – dobanda la obligatiunile de stat.

63
Biletulnr.137

Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.

1. Faza initiala;
1 - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2 - Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3 - Aprecierea controlului intern;
4 - Controlul conturilor;
5 - Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
6 - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7 -Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.

Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii

Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.
Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorul trebuie să
aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi
de deontologie.
Acţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesare fundamentării
deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:
- cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză
mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate
măsurile necesare, în consecinţă);
- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor;
- examenul competenţei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fişa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrărilor de audit
Normele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să se desfăşoare pe bază
de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal – care presupun

64
desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală a intreprinderii auditate şi misiunile de audit
contractual.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 210 prevede că auditorul şi clientul trebuie să convină termenii
şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr-o “Scrisoare de misiune de audit”
(“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau în orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecarer din exerciţiile
viitoare. La primirea solicitării din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii
termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modificaţi, ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii
sau importanţei activităţilor clientului său.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobânda la datoria de la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorată deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terţi
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea şi alte cheltuieli care nu sunt în numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- Δ NFR inclusiv a lichidităţilor/datoriilor 
FLUX DE TREZORERIE

Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plăţi din impozite pe exploatare
= Profit net după ajustări fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT

-Δ NFR 
+ Încasări din vânzarea activelor corporale
- C h e l t ui e l i d e c a pi t a l
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

+ Cash flow din alte investiţii în afara celor operaţionale

= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI

+ Credite bancare şi alte datorii asimilate contractate de întreprindere

- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor şi sumelor plătite pentru răscumpărarea obligaţiunilor
 - Dividende preferenţiale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0 partile contractante;
1 obiectul contractului;
2 durata prestarii serviciilor;
3 descrierea auditului financiar si rapoarte;

65
4 utilizarea raportului de audit financiar;
5 tariful prestatorului si plata acestuia;
6 obligatiile partilor;
7 limitarea raspunderii prestatorului;
8 raspunderea beneficiarului;
9 limitari ale auditului financiar;
10 drepturi de proprietate intelectuala;
11 confidentialitatea;
12 prelungirea contractului;
13 modificarea contractului;
14 incetarea contractului;
15 forta majora;
16 comunicarea pe suport electronic;
17 legea contractului; arbitrajul;
18 dispozitii finale.
2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre
cei care au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u- s i p r o p u n e s a s a d e t e r m i n e
pr e t ul u i c i g a m a d e va l o r i , r e s pe c t i v e z o na i n c a r e a r p ut e a i n c e pe negocierea si care
ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade s c h i m b ,
s e p o a t e c o ns i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c om e r c i a l a c o n s t i ut i e p u n c t ul d e e c hi l i br u i n
c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii inansamblul sau.

Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi
care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea
situaţiilor financiare.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a
efectua expertize contabile.

Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaţa,
- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări
semnificative cum sunt:
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai
degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

66
Biletulnr.142
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
În auditul situaţiilor financiare sunt folosite două categorii de norme: norme contabile şi
norme de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilităţii, care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi
utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele
prevăzute la art. l din Legea contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia
fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.
Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi
de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de
informaţii complementare care să le satisfacă nevoile.
Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinţele
următoare:
-standarde internaţionale de raportare financiară;
-standarde sau norme contabile naţionale;
-alte referinţe contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea
situaţiilor financiare.
Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
-Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Practicile Internaţionale de Audit (IAPS),
Standardele Internaţionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele
Internaţionale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaţionale pentru Misiuni
Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Certificare (IAASB) din cadrul Federaţiei
Internaţionale a Contabililor (IFAC);
-norme naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.
Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de
criterii de calitate omogene; ele permit însă si auditorului să definească scopurile pe care le are de
atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?
Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1.                  alcool şi băuturi alcoolice;

67
2.        tutun prelucrat;
3.                  produse energetice şi electricitate

Biletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Răspuns:  Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru
Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
 Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii
de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin
punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici. 
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
 - norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament

2 Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional,
cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa
defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa
pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementării profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să fie
îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi
furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite
relaţiile între cele două domenii.
Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
următoarele:
 Transparenţa
 Proporţionalitatea
 să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
 să nu fie discriminatorie
 să fie precisă
 segmentată în funcţie de obiectivele urmărite

68
 implementată consecvent şi just
 să fie supusă unei examinări periodice
Aria de acoperire a reglementării profesiei
• Cerinţele de acces şi de certificare
• Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice
• Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
• Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc
cerinţele de mai sus.
Modalităţi de implementare
• Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul profesional
este recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia.
• Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către guvern.
• Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o instituţie
guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un rol
fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
• Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la profesia
contabilă. Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a
obţinut cel mal înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani şi un examen de
aptitudini şi care are acces fără restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează profesia contabilă.
• Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizaresi de retragere a
autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania
• Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective ale
profesiei contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei contabile în
întregul ei, şi nu într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi cel al
profesiei contabile liberale este esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod
performant atât profesia, cât şi utilizatorul informaţiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversităţile
şi clădite pe interese de grup sau conjunctură, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi găsească
loc în relaţia dintre stat şi profesia contabilă.

Biletul nr. 144

1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt şi ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii
care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează
situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 1
din Legea Contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori)
şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.
Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii
complementare care să le satisfacă nevoile.
Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:
standarde internaţionale de raportare financiară;
standarde sau norme contabile naţionale;
alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde

69
Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..

2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?

Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii – mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau
angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera
servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil
sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si
meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale
la
nivelul necesar pentru a se asigura că un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe
ultimele
evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale

Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

Prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare,
o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si
imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
 
            La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesară pentru a determina
domeniile şi sistemele semnificative.
            In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
            -orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
            -evitarea lucrărilor inutile;
            -justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie
să fie corijate sau să facă obiectul unei mentiuni in raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încă de la inceputul activitatii (misiunii)
sale să aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile să contina erori sau inexactitati
semnificative, iar la sfarsitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie
corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

70
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să
divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia
cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui
aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de
afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor terţe părţi.

Biletul nr. 147 1.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte
si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului.
Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaţie repartizat oricărui sold de cont dat : se utilizează la planificarea auditului

Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori,
acestea sunt utilizate pentru a se estim a valoarea totala a erorilor pe segmentul
respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un
esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea
totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in

interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului.
IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a
oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au
mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.

Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.

Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.

In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii

tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de

control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta
o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul
legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.

71
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:

- resurse interne(inspectori angajati)

-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara

societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)

Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea

independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma
si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

Biletul nr.148
1.Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea.
Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori
semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control
(RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesională continuă.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile
de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul
lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale
ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea
sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor
valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un
anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in
baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care
sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

Biletulnr.150
1.Cum se clasifică profesioniştii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei

72
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
 individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
- in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.
2.Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare.
Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate
in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona
in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea
depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care
abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
întreprinderii in ansamblul sau

Biletul nr. 152

1.Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?
Importanţa relativă este un factor care permite auditorilor să aprecieze amploarea diferitelor
categorii de riscuri. Ea se defineşte în raport cu valoarea sau cu natura unei iregularităţi sau inexactităţi
care figurează în informaţia financiară (inclusiv o omisiune) şi care, singură sau adăugată altora, ţinând
seama de circumstanţele specifice situaţiei respective, ar putea avea drept consecinţă influenţarea
raţionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijină pe această informaţie.
2.Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii;
- cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea;
- determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.

Biletulnr.154
1.Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi
independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra

73
imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor)
obţinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează
(verifică) şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi
operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale, ca urmare a mandatului primit
din partea proprietarilor întreprinderii.
Elementele de bază ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau juridică;
- obiectul examinării efectuate de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în
totalitate lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în
funcţie de referenţialul contabil aplicabil;
- scopul examinării îl constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi
completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de
entitatea auditată;
- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele
(normele) de audit şi standardele (normele) contabile.
2.Definiţi valoarea de piaţă.
Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluării,
intre un cumpărător si un vânzător, hotărâţi si avizaţi, care acţionează in cunoştinţa de cauza, prudent si
fără constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat.

Biletulnr.156
1.Definiţi valoarea justă.
Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua părţi
aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
2.Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.
Lichidarea unei societăţi comerciale reprezintă un număr de operaţiuni care după dizolvarea societăţii
urmăreşte trasformarea activului în bani şi plata creditorilor şi apoi partajul activului net (rămas) între
asociaţi.

Bilet nr.157
1.Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a
fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele
judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege,
precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.

Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie reprezintă
totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare
sau de folosire.

74
2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?
Măsurile premergătoare lichidării sunt reglementate în art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei şi constau în:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepţiile prevăzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum şi
luarea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea în posesie de către lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- întocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui să descrie toate bunurile identificate
ale debitorului şi să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. În toate cazurile, actul de
inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dacă acesta nu
participă la inventariere, actul va fi semnat numai de către lichidatorul judiciar.
De precizat că, în cazul în care debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecătorul-sindic va
trimite notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilării de urgenţă a bunurilor.  
De remarcat că, în continuare, dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din lege privind bunurile
debitorului în alte judeţe au rămas tot atât de neclare ca şi în vechea reglementare. În practică, acest lucru
a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil a fi
folosit in acelaşi scop, in aceleaşi condiţii de utilizare, avand aceeaşi durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluării.2. Definiti 2.Dizolvarea societatilor
comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capăt activităţii comerciale normale, aşa cum aceasta a
fost determinată de actul constitutiv şi marchează trecerea în faza lichidării. Deci, prin dizolvare,
societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmează să se procedeze la lichidarea bunurilor
sale, adică la transformarea lor în bani, plata creditorilor şi repartizarea restului între asociaţi. Numai după
parcurgerea acestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a societăţii şi, o data cu aceasta, a
tuturor raporturilor juridice ce o leaga.

Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare funcţională care pleacă de la referinţele de bilanţ, dar ţine
seama de implicaţiile determinate de funcţia de exploatare a întreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimată la valoare brută (VSB), la valoare redusă (VSR) şi la valoare netă (VSN)
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ BRUTĂ (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obţinute prin închiriere sau leasing
- Active împrumutate/închiriate/cedate terţilor
- Costuri pentru reparaţii şi cheltuieli de punere în functiune
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ REDUSĂ (VSR) = Valoarea substanţială brută
- Datorii nepurtătoare de dobânzi
- Avantaje care depăşesc condiţiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ NETĂ (VSN) = Valoarea substanţială brută - Datorii totale

75
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă
rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
 - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.
- Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative.  În doctrina recentă, însă, s-
a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare
decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.
- Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis
că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale,
fără a fi limitate doar la acestea, sunt:
·        expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost
stabilita
·        imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate
·        falimentul
·        reducerea capitalului social sub minimul legal
·        reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea
aplicabila
·        dizolvarea prin hotărârea adunării generale

Biletul nr.161
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.
- modificări in mărimea si structura capitalului social
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin.
(1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii
comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor
contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si
care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene
si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza
sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:

76
 a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile
ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil;
nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot
fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii
pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului
societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii,
registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un
registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc
mandatul lor sub controlul cenzorilor.

Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie aprecierea
situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv
pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers
oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:

77
- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;
- contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte;
- finanţare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;
- conflicte de munca;
- obligaţii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi efectuate
numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize
contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar
presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri
ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără auto
rizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
- Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de
către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia
de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură
civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
- Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
-Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în
scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
- Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa
o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de
calitate la Corp.

Biletul nr.164
1. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti
restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati

78
 - riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
2.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea
generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor
care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la
pronuntare.

Biletul nr.165
1.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii,
dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3),
sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa
deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei
sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr.166
1. Obiectivul ÅŸi mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management ÅŸi resurse

79
 umane.
Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacităţii personalului de a contribui la
realizarea activităţii întreprinderii.
Constatări se fac următoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea, gradul de ocupare; vechimea in întreprindere; fluctuaţiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: vârsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analizând datele de mai sus se poate stabili:
- Oportunităţile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tânăr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
- puncte slabe: proasta funcţionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere
si salariaţi.

2. Care este termenul lichidării societăţii de la data dizolvării?

Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

Biletul nr.167
1. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

2. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul
contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

B170 Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării
(necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.

Amenintari la adresa independentei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
. \

B 172 . În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri

80
nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin
gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de
utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate
sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de
restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori
pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la
cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in
mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun
patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca exista
un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

B 174 Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.

Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.

Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea

raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula
obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)

“Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-
sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului
final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final,
îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca

81
 distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90
de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii
debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).”

Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei întreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

Ce se intelege prin termenul insolventa

Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bănesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvenţa este prezumată a fi vădită atunci când debitorul, după 30 de
zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminentă
atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile
băneşti disponibile la data scadenţei.

B.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieţei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o întreprindere cu multe
puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?

Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane şi termenele în care pot propune planul.
(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea
tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă
procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă
ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile d ela
data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea
raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art.
59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv
de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

B 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu
influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si
orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea
in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.

Despre Standardele Internationale de Audit.

82
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si
celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si
completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.

Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obţinut ca diferenţa intre activul
bilanţului economic si datoriile înscrise in acest bilanţ.
Metode- vezi Bilet….

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor

contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si
de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a
cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar
aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in
afaceri, in educatie sau in practica libera.

83
 Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila
prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in
firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse:
ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in
finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie
etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele
pietelor financiare etc
Biletul nr.192
1. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?

- studiul rezultatelor trecute (3 ani)

- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacităţii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilanţ care
îndeplineşte cumulativ 4 condiţii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneşte de la profitul din bilanţ căruia i se aduc corecţii:
A. corecţii pe orizontala intre exerciţii care scot in evidenta modificările din legislaţie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanţurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecţii pe verticala adică pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate,
corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adăugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente - se înlătura orice exces de amortizare si se
adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie
adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si
protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate
sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale - se reţin numai acele profituri care
provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea
întreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuţii cu conducerea asupra viitorului întreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
întreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidaţi ve.

84
 III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseşte in evaluări pt fuziuni,
divizări, majorări de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se
utilizează in evaluarea pt vânzări intre proprietari privaţi.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de
ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.

Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?

1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educație care
sa fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depend de urmatorii
factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice şi societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii

Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si
provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influenţează amortizările tehnice reale şi cea fiscal
- Înlătură amortizările în exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
– auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar – are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei
si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern – constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar
in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile
financiare –ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea
audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare,
in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern – desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie

85
la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a
procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de
audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva .
Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex)
.
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt.
Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in
folosul conducerii .

Biletul nr. 198

1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei întreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaţiile administratorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni.
   Art. 1442. - (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit
prevederilor art. 72 şi 73.
   (2) Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de
directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea
impusă de îndatoririle funcţiei lor.
   (3) Directorii vor înştiinţa consiliul de administraţie de toate neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii
atribuţiilor lor.
   (4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă de
neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şi auditorului
financiar.
   (5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni
nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, în registrul deciziilor consiliului de
administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau auditorii interni şi
auditorul financiar.
   Art. 72. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la
mandat şi de cele special prevăzute în această lege.
   Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
   a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;

86
   b) existenţa reală a dividendelor plătite;
   c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
   d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
   e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala
a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de
catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114

Biletul nr.200
1 Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul
careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea
schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.
2.De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia
primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii
existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi
mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o
majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea
unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de

87
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru
completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei
nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice
de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea,
in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul
consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere
acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data
cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o
alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in
domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a
personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta
consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de
supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al
consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta
relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de
auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2),
autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot
in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de
zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal
este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

88
 Biletul nr.202
1.Ce relaţie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se
prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil
autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

Biletul nr.206
1.Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca
nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează
întreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de
întreprindere.
2. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea
exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei
opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.
Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor
financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
-auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în
situaţiile financiare;
-auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
-auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a
făcut de o manieră prudentă etc.
Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi
din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.
O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit
de gestiune.
Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit
statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la
auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere,

89
considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de
“audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent
asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute
de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică
în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice
intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale,
legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acţionari, asociaţi).

Biletul nr.208
1. In ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?
Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in
anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in
acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si
calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele
pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul
de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii
nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins
cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau
ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca
neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea
capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii
creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor
rambursate.
Art. 210

90
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile
asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul
social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul
tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute
pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii
consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului
pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5
ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si
valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate
acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate,
daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor
aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in
vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce
le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4),

91
daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale
extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare
a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta.
Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu
majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de
catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de
cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social
subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in
schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii.
Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii
poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de
catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.

92
 Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi
actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor trecute: vânzări, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala,
de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
  1 Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
   a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
   b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
   c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie
   d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau
de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre
asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati,
prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat
si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea
existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii
de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in
termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in
Monitorul Oficial.

Biletulnr.210
1.Ce este valoarea reziduală, cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui
bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :

1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat

(Vr=ZxCF) sau

93
 2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a
fluxului de numerar
K-g

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Societatea se dizolvă prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
-declararea nulităţii societăţii;
-hotărârea adunării generale;
-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile
grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
-falimentul societăţii;
-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel
putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade
in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie
pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se
constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea
societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave
dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele
administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de
radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al
Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau
alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la
sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata
situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

94