Nursing general şi specific

Asist. Univ. Iancu Felicia-Claudia

 este de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de
muncă.
Precauţiuni universale se referă la:
 controlul infecţiei;

 utilizarea atentă a instrumentarului tăios

 se consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
 se consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile
tuturor pacienţilor;
 consideră că acele sau alte instrumente folosite în practica
medicală sunt contaminate după utilizare.
Personalul medical trebuie să utilizeze echipamente pentru
protecţia tegumentelor şi mucoaselor pentru a nu intra în
contact cu:
 sânge;

 orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.

 mănuşile;
 halatele şi şorţurile;

 măştile şi protectoarele faciale;

Mănuşile:
 sunt utilizate obligatoriu pentru nu intra în contact cu cu
sângele şi produsele biologice.
Halatele şi şorţurile sunt folosite în timpul tuturor
activităţilor din unităţile medicale când se poare produce
stropirea cu:
 produse biologice;

 sânge.
Măştile şi protectoarele faciale se folosesc când se
anticipează stropirea cu sânge şi produse biologice pentru a
proteja mucoasa:
 conjunctivală;

 nazală;

 bucală.
 este cel mai important şi singurul mod de prevenire a contaminării şi
diseminării agenţilor microbieni.
Spălarea mâinilor se face:
 la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
 la intrarea şi ieşirea din salonul bolnavilor;
 după trecerea mâinilor prin păr; folosirea batistei; toaletei;
 după activităţi administrative;
 înainte şi după aplicarea unui tratament; examinarea fiecărui bolnav; efectuarea
de investigaţii şi proceduri invazive;
 după scoaterea mănuşilor de protecţie; a măştii folosită la locul de muncă;
 înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor
administrate per os.
Spălarea mâinilor se face astfel:
 două săpuniri consecutive;
 utilizarea de apă curentă şi săpun pentru spălarea obişnuită;
 în cazuri de urgenţă este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al
spălatului, dar nu ca rutină.
Ştergerea şi uscarea se face doar cu hârtie sau prosop de unică folosinţă.
 Se face prin înţepare şi tăiere în timpul:
 efectuării de manopere medicale invazive cu instrumente
ascuţite;
 manipularea instrumentarului şi a altor materiale sanitare;

 manipulării de produse biologice potenţial contaminate;

Expunerea se face prin intermediul:

 folosirii instrumentelor ascuţite;

 rezidurilor rezultate din activitatea medicală;

 suprafeţelor folosite din unităţile sanitare.

 obiectele ascuţite;
 lenjeria;

 curăţenia şi decontaminarea;

 rezidurile infectate;

 igiena personală;

 principiile în asistenţă de urgenţă

 Presupune:
 anunţarea întâmplării;

 estimarea gravităţii;

 acordarea îngrijirilor;

 consilirea;

 urmărirea atât serologică cât şi clinică;

 stabilirea schemei de tratament

 Când personalul anunţă evenimentul de post-expunere trebuie să menţioneze clar:
ora, data, tipul şi cantitatea de produs biologic, dacă s-a produt printr-un
anumit obiect, detalii despre stadiul infecţiei unde a fost expus.
Pentru a putea acorda bolnavilor îngrijiri specifice şi tratament corespunzător
este necesar să fie fixat diagnosticul.
Stabilirea diagnosticului se pune pe baza rezultatelor din probele de laborator.
Rezultatele de laborator arată modificările apărute în organism din punct de vedere:
biochimic; morfologic; fiziologic.
Importanţa probelor de laborator este de a:
 preciza factorul etiologic;
 stabili diagnosticul dar şi formele clinice ale afecţiunii;
 confirma vindecarea pacientului;
 înştiinţa despre gravitatea cazului;
 dezvolta simptolatologia bolii prin anumite elemente;
 aprecia dacă tratamentul este eficient;
 stabili diagnosticul sau a anula diagnosticul;
previni complicaţiile care se pot adăposti.
Asistentul medical care lucrează la patul pacientului şi ambulator are rolul de a
recolta analizele şi a ţine seama de o recoltare corectă.
 purtarea mănuşilor se impune când se atinge:
 sângele;

 instrumentarul folosit;

 tegumentul care prezintă leziuni;

 mucoasele;

 alte fluide sau produse biologice;

 recoltarea sângelui;

 montarea CVP şi perfuziei;

 purtarea şorţului din plastic se impune când are loc:

 operaţia cezarienă;

 expulzia;

 tăierea cordonului ombilical;

 se doreşte stimularea travaliului.