TESTUL 11

117. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.
118. Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119. Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:
a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
120. Corectarea deficitului de sodiu se va face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121. Temperatura se măsoară în:
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
122. Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40-41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
123. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, sange, paraziţi.
124. Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126. Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:
a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare - observare);
c) nu se anunţă pacientul.
127. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastrică şi duodenală sterilă - de unică folosinţă;
c) pensa hemostatică
128. Calităţile pulsului depind de:
a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea şi presiunea arterială.
129 .Pulsul de poate măsura manual (digital) la:
a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
 c) vena jugulară.
130. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se
practică puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
134. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:
a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:
a) in condiţii sterile, in recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
136. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va
vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon
după examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
138. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:
a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1
min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat
poziţia in ortostatism.