Una dintre cele mai recognoscibile forme din lume

este, fără indoială, conturul celebrei sticle Coca-Cola.
Nu mulți știu însă că, la început, Coca-Cola nici
măcar nu era îmbuteliată, fiind o băutură disponibilă
exclusiv la dozator, vândută la pahar. De atunci însă
au trecut peste 100 de ani, iar sticla contur a devenit
între timp trademark al celei mai cunoscute băuturi
răcoritoare. Cum s-a născut sticla, cine a creat
designul și cum a ajuns să devină atât de populară
astăzi, aflați din rândurile de mai jos.
 
1894 - Un început modest pentru o idee îndrăzneață
 
Impresionat de vânzările înregistrate, Joseph A.
Biedenharn, proprietarul unui magazin din Mississippi,
a început să îmbutelieze Coca-Cola simțind
potențialul unui asemenea demers. El a început să
vândă băutura clienților săi într-o sticlă dreaptă,
simplă, denumită Hutchinson.
 
 În același timp, pornind de la experiență personală,
Biedenharn a făcut sugestii pentru îmbutelierea
băuturii și lui Așa Griggs Candler, cel care deținea la
acea vreme compania Coca-Cola. Acesta din urmă i-
a mulțumit frumos, însă nu a luat în considerare
această posibilitate, fiind în continuare concentrat pe
vânzarea băuturii prin intermediul dozatoarelor. 
 
1899 - Primul acord de îmbuteliere
 
Doi tineri avocați din Chattanooga, Tennessee,
Joseph Whitehead și Benjamin Thomas, au crezut că
ar putea construi o afacere în jurul
îmbutelierii Coca-Cola. Într-o întâlnire cu Candler,
Thomas și Whitehead au obținut drepturi exclusive de
a imbutelia Coca-Cola în majoritatea Statelor Unite
pentru suma de un dolar. Un al treilea avocat din
Chattanooga, John T. Lupton, s-a alăturat ulterior
echipei lor.
 
1900-1909 ... Creștere rapidă
 
Cei trei imbuteliatori de pionierat au împărțit țara în
teritorii și au vândut mai departe drepturi de
îmbuteliere întreprinzătorilor locali. Eforturile lor au
fost amplificate de progresele majore din tehnologia
îmbutelierii, ceea ce a îmbunătățit eficiența
procesului, dar și calitatea produselor. Până în 1909,
aproape 400 de fabrici de
îmbuteliere Coca-Cola funcționau deja, majoritatea
fiind întreprinderi de familie. Unele au fost deschise
doar în timpul lunilor calde, când cererea era mult mai
ridicată.
 
1906 – Nevoia unui ambalaj distinctiv
 
Vanzările, atât la dozator cât și în ambalaj de sticlă,
au continuat să crească, iar popularitatea a condus
treptat la apariția a zeci de concurenți care au
încercat să imite faimosul brand.
 
În 1906, The Coca-Cola Company a introdus o
etichetă în formă de diamant, colorată, care să
diferențieze ambalajul de imitatori. Din păcate
însă, Coca-Cola era adesea vandută din butoaie cu
apă rece si gheață, ceea ce ar fi făcut ca etichetele să
se desprindă foarte ușor. Mai mult decât atât, unii
concurenți precum Koca-Nola au imitat chiar și
această etichetă.
 
1916 - Nașterea sticlei de contur
 
Îngrijorați de faptul că o sticlă folosită la acea vreme
nu era suficient de distinctivă și că
brandul Coca-Cola devenea ușor confundat cu
mărcile "copycat", îmbuteliatorii au abordat
producătorii de sticlă pentru a veni cu un design unic
de ambalaj pentru Coca-Cola.  
 
Mai multe companii din S.U.A. au primit așadar
provocarea de a crea  “o sticlă atît de distinctă încât
să poată fi recunoscută prin atingere chiar și pe
întuneric, sau văzându-i cioburile împrăștiate pe
pamânt”.
 
Concursul de creație avea să fie câștigat de Root
Glass Company, din Terre Haute, Indiana. Membrii
echipei care a lucrat pe acest proiect și-au căutat
inspirația inclusiv la biblioteca locală, găsind-o în
paginile unei enciclopedii de botanică. Fructele de
cacao cu formă alungită și dungi reliefate au fost cele
care l-au inspirat pe Earl Dean să creioneze forma
care avea să devină celebră în întreaga lume.  
 
Primul brevet a fost obținut pe 16 noiembrie 1915 -
dată inscriptionată pe designul final al sticlei.
Interesant este faptul că, la momentul depunerii
cererii de înregistrare, designul nu includea și logo-
ul Coca-Cola gravat în relief pe suprafața sticlei, acest
lucru fiind omis tocmai pentru a proteja identitatea
clientul final.
 
În 1916, sticla contur intră oficial pe linia de producție,
după ce mici modificări de funcționalitate au fost
făcute prototipului, printre care și micșorarea
diamentrului median al sticlei, pentru a-i mari
stabilitatea.