EXERCITŢII RECAPITULATIVE SEMESTRUL AL II-LEA
1. Precizaţi intervalul de vârstă în care se poate încadra copilul
şi caracteristicile procesualităţii sale cognitive. „Microbii intră
înăuntru la om şi acolo lasă un fel de murdării, că ei sunt murdari pe
picioare şi îl îmbolnăvesc pe om”.
2. Pentru care dintre următoarele evenimente variabilitatea
interindividuală, în cadrul aceleiaşi culturi şi în limitele normalităţii,
poate fi cea mai mică: a) declanşarea pubertăţii; b) debutul mersului;
c) începerea şcolarităţii; d) vârsta în momentul căsătoriei.
Argumentaţi alegerea făcută!
3. Grupaţi conceptele ce urmează după criteriul perioadei în care
se manifestă fenomenele pe care le denumesc: 1. sincretismul;
2. conduita sforii; 3. imitaţia precoce; 4. reflexul de prehensiune; 5.
surâsul neonatal; 6. organogeneza; 7. realismul intelectual al desenului;
8. rudimentalizarea; 9. reacţia circulară terţiară; 10. ataşamentul atent.
4. Identificaţi comportamentul, vârsta probabilă a copilului şi
descrieţi maniera lui de a proceda dacă s-ar fi aflat în substadiul
imediat următor al dezvoltării: „Jana îşi ia căţelul de pluş, îl pune pe
canapea, aşteptându-se vădit la o mişcare. Întrucât căţelul rămâne
nemişcat, ea îl pune din nou, dar într-un alt loc. După cîteva
încercări zadarnice, îl împinge uşor îndată ce-l pune pe canapea. În
cele din urmă, îl apucă şi-l pune pe o pernă înclinată. De această dată
căţelul se rostogoleşte fără ajutor” (adaptare dupa J.Piaget).
5. În materialul bibliografic obligatoriu (Psihologie şcolară,
pp. 40-53), identificaţi, pentru fiecare aspect al dezvoltării (cognitiv,
afectiv, social etc.), câte un caz în care variabilitatea de sex este
semnificativă.
6. Enumeraţi, pe baza suporturile de curs şi a filmelor ilustative,
toate variabilele pe care le-aţi întâlnit verificate experimental în legătură cu
perceperea / parcurgerea faliei transparente.
7. Copilul dumneavoastră mai mare apropie brusc de faţa
frăţiorului său, în vârstă de o lună, o jucărie. Ochii micuţului se
închid, mânuţele i se ridică înspre faţă şi capul se retrage. Cum ar
comenta întâmplarea cei trei psihologi care s-au preocupat
îndeaproape de problema coordonării mână-ochi?
Nu reproduceţi teoria, ci construiţi câte un răspuns care să-l
caracterizeze pe fiecare cercetător.
8. Sunteţi psihologul unei companii specializate în produse
pentru nou-născuţi. Colegii din departamentul creaţie vă roagă să le
daţi o idee pentru stimularea auditivă complexă a nou-născutului
(să antreneze concomitent minim cinci dintre capacitătile timpurii pe
care acesta le are). Descrieţi oferta dv.
9. Oferiţi câte trei exemple de continuitate şi de discontinuitate
a dezvoltării între pre- şi postnatal.
10. În baza experimentului prezentat în film, precizaţi ce
variabilă făcea diferenţa, la aceeaşi vârstă, în faţa aceleiaşi situaţii
frustrante (o pungă de biscuiţi sigilată şi lipsa de ajutor a adultului).
10. Identificaţi, în fragmentul de mai jos, conduita prezentată,
vârsta probabilă (posibilă) a copilului şi cum ar trebui modificată
situaţia ca să apară reacţie din partea lui; „Ioana apucă o păpuşă
mică pe care i-o prezint pentru prima oară. Ea o priveşte cu mult
interes, apoi o scapă din mână şi o caută cu privirea în faţa ei. Atunci
când o regăseşte o iau şi o acopăr cu o cuvertură sub ochii copilului;
nici o reacţie” (adaptare după J.Piaget).
11. Care dintre momentele construirii permanenţei obiectului
ar putea explica cel mai bine următoarea conduită? Ce vârstă are
copilul? Ce observaţi? „Lucienne este împreună cu Jacqueline … îi
vorbeşte, se joacă cu ea etc., ceea ce nu o împiedică, o clipă mai
târziu, să urce scara care conduce la camera goală a Jacquelinei şi să
râdă înainte de a intra … Deci ea se aştepta cu certitudine să o
găsească în pat şi are aerul de a fi surprinsă de nepotrivire”(J.Piaget).
12. Unul dintre simptomele fiziologice ale stresului este
scăderea temperaturii pielii. Acest fenomen apare şi la copii cu
vârste între 8 şi 16 săptămâni (Mitzukami, 1990) atunci când
mamele lor pleacă de lângă ei sau sunt înlocuite de persoane
necunoscute copilului. Dacă mama rămâne, prezenţa persoanei noi
nu mai declanşează acest simptom. Interpretaţi fenomenul semnalat
bazându-vă pe una dintre teoriile deja cunoscute.
13. Pe baza experimentul referitor la sensibilitatea bebeluşilor
la zgomotele de fond (16, Ciccotti, 2008), precizaţi: a) variabilele şi
operaţionalizarea lor; b) măsurile de filtrare/control a altor
influenţe; c) rezultatele descriptiv-constatative; d) rezultatul
explicativ.
14. Alegeţi singurul răspuns corect şi argumentaţi!
O tânără mamă este fericită că fetiţa ei are o dispoziţie
excelentă şi se adaptează bine situaţiilor noi, încă de la naştere. În
baza concluziilor studiului grupului A. Thomas – S. Cheese
(NYLS), putem considera: a) modelul său de interacţiune cu copilul
este din start influenţat de faptul că are de a face cu o fetiţă şi nu cu
un băieţel; b) modul de interacţiune al mamei cu fetiţa este pe de o
parte cauză, dar şi rezultat al caracteristicilor constituţionale ale
copilului; c) şi alţi copii ai aceleiaşi mame ar fi reacţionat în aceeaşi
manieră; d) că deprinderile şi atitudinile pozitive ale mamei sunt
responsabile de dispoziţia fetiţei.
15. În baza diagramei creşterii medii în lungime, identificaţi
marja de variabilitate interindividuală.
16. Eliminaţi, şi precizaţi de ce, datele neadevărate din enunţul
dat. Un copil aflat în al cincilea stadiu senzorio-motor poate: a) avea
drept caracteristică imitaţia precoce; b) rezolva probleme practice
prin încercare şi eroare; c) fi supus principiului epigenetic „totul sau
nimic”; d) dezvolta curent reacţii circulare primare; e) prezenta
trăsăturile realismului intelectual al desenului; f) pune în act
conduita sforii.
17. O cercetare longitudinală asupra a 413 persoane de vârsta
a treia a evidenţiat, la probele de performanţă cognitivă,
următoarele: la 60 de ani bărbaţii obţin rezultate superioare femeilor,
iar la 65 de ani, situaţia se inversează (Muller, 1988). Explicaţi.
mai 2011