Conferinţa Şiinţiică Internaţională

cunoştinţele şi deprinderile motrice de bază privind menţinerea stării optime de sănătate, creşterea
capacităţii de adaptare la factorii de mediu.
În concluzie, putem menţiona că evaluarea criterială prin descriptori în clasele primare
poate i considerată un proces dinamic, continuu şi complex de determinare a competenţelor în
conformitate cu particularităţilor individuale ale copilului, care poate servi drept factor de stimulare
pozitivă a elevilor şi o motivare pentru cadrul didactic.

Bibliograie:
1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014. In: Monitorul Oicial al Republicii
Moldova, 24.10.2014, Nr. 319-324 (634).
2. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău: Tipograia Centrală, 2010, p. 168-191.
3. Feşteu S. Bazele didacticii educaţiei izice şcolare. Iaşi: Editura PIM, 2016.
4. Fullan M. Curriculum Implementation end Sustainability. In: F.M. Cannelly (Ed.) The Sage
Handbook of Curriculum and Instruction-Sage Publication. 2008.
5. Grimalschi T. Valoarea de prognoză a evaluării standardelor de eicienţă a învăţării educaţiei izice în
clasele primare. In: Teoria şi arta educaţiei izice în şcoală, 2013, nr. 1, Chişinău, p. 18-25.
6. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasa I. Instrucţiune metodică
pentru cadrele didactice. Disponibil la. htp://edu.gov.md/sites/default/iles/reg.
7. Pogolşa L. (coord.), Marin M. (coord.), Gaiciuc V. et al. Evaluare criterială prin descriptori în
învăţământul primar. Clasa I. Ghid metodologic. Chişinău: IşE (Tipogr. „Cavaioli”), 2015.
8. Potolea D., Neacşu I., Manolescu M. Metodologia evaluării realizărilor şcolare ale elevilor. Ghid
metodologic general. Bucureşti: Editura ERC PRESS, 2011.

METODE DE EVALUARE A PERFORMANŢELOR COPIILOR ÎN DOMENIUL

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII ÎN EDUCAŢIA TIMPURIE

VERONICA CLICHICI
(Republica Moldova)

Abstract: The article relects ideas on all methods of verifying children’s performance in the ield of „Cognitive
Development and Knowledge of the World” in early education. Describes the main speciic methodological references of
the process of monitoring and evaluation of the integrated activity in this ield within the early education institution.

„Fiecare copil ce se naşte pe lume este un nou gând al lui Dumnezeu, un potenţial plin de
prospeţime şi lumină ...”, airma K. Douglas Wiggin. În educaţia timpurie, copiii au un rol activ în
învăţare, explorând lumea şi experimentând, ei joacă rolul de „mici oameni de ştiinţă” încă din
primele luni de viaţă. Dar nu fac acest lucru aleator, ci construiesc cunoştinţele prin selectarea
din experienţele lor de cunoaştere. Gândirea copiilor este calitativ diferită de cea a adulţilor, iar
natura acestor diferenţe se schimbă de la o perioadă de dezvoltare la alta. Dezvoltarea intelectuală
nu presupune doar oferirea de cât mai multe informaţii copiilor, adăugând mereu la baza lor de
cunoştinţe. Or, dezvoltarea intelectuală este continuă de la naştere, există o continuitate bazală în
poida modiicărilor ce apar pe măsură ce copilul progresează de la un stadiu la altul. Acestea sunt
cele mai principale idei deduse din teoria stadialităţii dezvoltării cognitive a lui J. Piaget [Apud 3].

134
 EvaluarEa în sistEmul Educaţional: dEzidEratE actualE

Procesul educaţiei timpurii pune în valoare importanţa a cinci domenii (D) de dezvoltare
a personalităţii copilului, care sunt prezentate în igura 1. Domeniile de dezvoltare acoperă nevoile
dezvoltării complexe ale copiilor. Conform Standardelor de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere
până la 7 ani, „toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate” [6, p. 8]. De exemplu: dezvoltarea
unui domeniu ie Dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare favorizează dezvoltarea copilului
într-un alt domeniu Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii, iar experienţele de învăţare sunt cu atât
mai semniicative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor
dezvoltării. Iată de ce actul evaluării în educaţia timpurie „este punctul inal într-o succesiune de
evenimente: stabilirea scopurilor pedagogice prin prisma comportamentelor dezirabile, proiectarea
şi executarea programei de realizare a scopurilor propuse, măsurarea rezultatelor aplicării programei,
aprecierea rezultatelor”, considera D. Ausubel [5, p. 70].
Actualmente, abordarea integrării evaluării în educaţia timpurie pe domenii de dezvoltare
ale copilului a devenit o necesitate stringentă în acţiunea pedagogică. În viziunea savantului G. de
Landsheere, evaluarea îndeplineşte în raport cu activitatea formativ-educativă a cadrului didactic şi a
copiilor o serie de funcţii speciice [5, p. 71]:
ajută copilul să şi fixeze, să ş ş ţele prin întărire pozitivă;
• ajută copilul să-şi •ixeze, să-şi consolideze cunoştinţele prin întărire pozitivă;
• permite copilului •să permite copilului
le integreze însăsistemele
le de cunoştinţe; ş ţ
• conirmă starea de• reuşită,
confirmăcontribuie la formarea
starea de reuşită, încrederii
contribuie la în capacităţile
formarea încrederii proprii;
în capacităţ
• formează interesul • copilului pentrucopilului
formează interesul cunoaştere;
pentru cunoaş
• stimulează şi dirijează
• stimulează şi dirijează activitateaade
activitatea de învăţare copilului;
învăţ
• contribuie la formarea
• capacităţii de autoapreciere
capacităţ şi la
ş stimularea trebuinţei ţ de
autoairmare; • ajută cadrul didactic să descopere dacă a organizat, structurat, accesibilizat conţ
• ajută cadrul didactic să descopere dacă a organizat, structurat, accesibilizat conţinutul
adecvat, dacă a folosit strategia didactică adecvată grupei de copii ş ărilor;
în mod adecvat, dacă a folosit strategia didactică adecvată grupei de copii şi
• permite adultului să descopere lacunele copiilor, să elaboreze un program de probe / exerciţ
individualizărilor;
• permite adultului săsuplimentare
descoperemenite să recupereze retardul sau să continue progresul;
lacunele copiilor, să elaboreze un program de probe /
• permite să anticipeze următoarele
exerciţii suplimentare menite să recupereze retardul situaţii sau
de învăţ
să continue progresul;
• permite să anticipeze următoarele situaţii de învăţare.
ţ ţiale demonstrează necesitatea integrării evaluării ţ
Toate aceste funcţii esenţiale demonstrează necesitatea integrării evaluării în educaţia
timpurie pe domenii de dezvoltare ale copilului, prezentate în igura 1.

D.
Dezvoltarea
fizică, a
sănătății și
igienii

D. Dezvoltării
D. Dezvoltării
cognitive și
socio-
cunoașterea
NECESITATEA emoționale
lumii INTEGRĂRII EVALUĂRII
ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
PE DOMENII
DE DEZVOLTARE
ALE COPILULUI

Figura 1. Abordarea integrării D. D.

Dezvoltarea Capacități și
evaluării în educaţia timpurie limbajului și a atitudini de
pe domenii de dezvoltare comunicării învățare
a copilului
integrării evaluării ţ
135

ţ Dezvoltarea cognitivă ş ş „se referă la deprinderile ş

abilităţile copilului de a cerceta, experimenta ca să afle cum funcţionează lucrurile, cum
ţionează şi cu mediul înconjurător, de a manifesta interes şi grijă pentru
 Conferinţa Şiinţiică Internaţională

Esenţa domeniului Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii „se referă la deprinderile şi

abilităţile copilului de a cerceta, experimenta ca să ale cum funcţionează lucrurile, cum interacţionează
oamenii între ei şi cu mediul înconjurător, de a manifesta interes şi grijă pentru lumea înconjurătoare,
de a recunoaşte şi utiliza paterne, iguri geometrice simple, de a utiliza numerele în experienţa
cotidiană” [1, p. 30].
Pentru a ajunge la rezultate eiciente în situaţiile de învăţare la domeniul Dezvoltarea
cognitivă şi cunoaşterea lumii selectate pentru preşcolari, se aleg în funcţie de [7, p. 122]: a) stimularea
senzorială – perceperea corectă, reprezentări bogate, dezvoltarea spiritului de observaţie;
b) antrenarea proceselor şi operaţiilor gândirii şi dezvoltarea limbajului; c) educarea atenţiei – în
mod deosebit a atenţiei voluntare; d) formarea deprinderilor elementare de muncă intelectuală.
Metodele de evaluare a performanţelor copiilor sunt utilizate de către cadrele didactice încă
de la începutul anului de învăţământ preşcolar. Primele două săptămâni sunt rezervate ♦ culegerii
de date pentru cunoaşterea iecărui copil; apoi prin metoda ♦ observarea în timpul diferitelor activităţi
şi momente din programul zilnic, consemnează în protocoale individuale sau işe psihopedagogice
ale copilului; şi prin realizarea ♦ dialogului cu copilul şi cu părinţii, pentru cunoaşterea dezvoltării
psihoizice, a nivelului de cunoaştere, a deprinderilor preşcolarilor.
În timpul anului de învăţământ preşcolar, se realizează în mod implicit o evaluare continuă a
nivelului de cunoştinţe şi deprinderi prin oportunităţile oferite de regimul zilnic, işele de evaluare,
observaţie zilnică, prin convorbiri, studiul produselor activităţii teste / probe.
Contribuţia relevantă a metodelor de evaluare a performanţelor copiilor în domeniul
Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii în educaţia timpurie a constituit în cercetarea noastră
identiicarea / elaborarea unor probe pentru eicientizarea nivelului de dezvoltare ale copilului. De
exemplu, proba selectată pentru vârsta copiilor de 4-5 ani: „Găseşte iecărui iepuraş morcovul care i
se potriveşte ca mărime”. Fiecare probă este selectată pe grupe de vârstă, ce conţine: titlul, obiective,
indicatori standardizaţi, materiale, vocabularul, şi descrierea desfăşurării probei.
Prin realizarea acestor probe, preşcolarii devin treptat capabili să se autoaprecieze, să descopere
ce au lucrat bine, corect, ce achiziţii noi au dar şi ce lipsuri trebuie compensate. Părinţii preşcolarilor
vor ala rezultatele evaluării prin întâlnirile periodice, expoziţii, prin scrisori tematice etc.
În contextul celor expuse, propunem unele referinţe metodologice speciice ale procesului de
monitorizare şi evaluare a activităţii integrate la domeniul Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii pe
grupe de vârste ale copiilor din cadrul instituţiilor de educaţie timpurie [2; 4]:
 Cunoştinţele dobândite de copii se consolidează în procesul activităţilor integrate. În
grupa mică la aceasta contribuie jocul didactic cu elemente matematice şi de cunoaştere
a lumii. De exemplu: „Să pregătim hăinuţele pentru păpuşi”, „Să servim ursuleţii cu ceai”,
„Transmite balonul!”, „Ce-i acolo?”, „Găseşte un inel de acest fel”, „Ghiceşte, ce am în mână?”.
Astfel, cunoştinţele elementare, obţinute pe parcursul anului determină dezvoltarea
cognitivă şi cunoaşterea lumii a copiilor de 3-4 ani.
 Apreciind în permanenţă rezultatele învăţării copiilor de 4-5 ani, educatorul / adultul îi
învaţă să controleze acţiunile lor, să compare ceea ce au făcut cu ceea ce ar mai i necesar
să facă (conform modelului), să observe inexactităţile, greşelile, să tindă să le corecteze.
 În esenţă metoda principală de dezvoltare a autocontrolului este aprecierea şi rezultatul
învăţării copiilor de 5-6 ani de către educator / adult. Astfel, în grupa mare a preşcolarilor
se acordă formării atenţiei şi memoriei voluntare, dezvoltării operaţiilor intelectuale
(analiza, sinteza, compararea, generalizarea isteţimii şi agerimii) dezvoltării interesului faţă de
cunoştinţele obţinute.

136
 EvaluarEa în sistEmul Educaţional: dEzidEratE actualE

 Cunoştinţele obţinute de către copiii de 6-7 ani la activităţi sunt necesare de a i aplicate în
permanenţă în viaţa de toate zilele, care i-ar îndemna pe copii să numere, să măsoare, să
compare dimensiunea obiectelor, să determine forma lor, poziţia în spaţiu etc.
În concluzie, contribuţia metodelor de evaluare a performanţelor copiilor în domeniul
Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii în educaţia timpurie se datorează iecărei forme de activitate
realizată în instituţia de educaţie timpurie. Important este ca – la inele iecărei activităţi – copiii
preşcolari să-şi îmbunătăţească rezultatele, să se comporte conform regulilor stabilite de comun
acord şi motivate raţional.

Bibliograie:
1. Cadrul de referinţă şi Curriculum pentru educaţia timpurie. ME, 2015. Disponibil la: www.particip.
gov.md
2. Cemortan S. (coord.). Metodologia proiectării procesului educaţiei la copii de 3-5 ani în instituţiile
preşcolare. Chişinău: IŞE (Tipogr. „Print-Caro” SRL), 2010.
3. Educaţia timpurie şi speciicul dezvoltării copilului preşcolar: modul general pentru personalul
grădiniţei / C. Boca (coord.), M. Bucinschi, A. Dulman. Bucureşti: Educaţia 2000+, 2009,
p. 10-14.
4. Pascari V. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. Ghid metodologic. Ed. a 2-a
(rev. şi compl.). Chişinău: S.n., 2015.
5. Popescu E. (coord. şt.). Pedagogie preşcolară. Didactica. Bucureşti: E.D.P., 1997.
6. Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere pînă la 7 ani. Ed. a 2-a. Chişinău: S.n.
(Tipogr. „Sirius” SRL), 2013.
7. Voiculescu E. Pedagogie preşcolară. Ed. a 2-a rev. Bucureşti: Aramis, 2003.

ASPECTE METODOLOGICE ALE EVALUĂRII PROCESULUI EDUCAŢIONAL

LA CICLUL PRIMAR

LUDMILA FRANŢUZAN, ANGHELINA CEAPA

(Republica Moldova)

Abstract: In this article is analyzed the evaluation concept of primary stage education. Signiicant in the
primary stage evaluation is creating a learning favorable climate in absence of stress
Realization an evaluation eicient, will ofer the possibility pupils to built your own personality.

Evaluarea a cunoscut în ultimii ani ample dezvoltări pe plan conceptual, metodologic şi

strategic. Aceasta are o relevanţă considerabilă asupra educaţiei, reglând calitatea şi determinând
eicienţa procesului educaţional la clasă. Fiind integrată activ în procesul educaţional devine
diicil de a i delimitată de predare şi învăţare, acesta reprezentând punctul inal în succesiunea
activităţilor de formare.
Esenţa evaluării şcolare constă în cunoaşterea efectelor activităţii educaţionale, în scopul
elaborării unui nou parcurs şi oferă oportunitate elevului de a-şi activiza cunoaşterea şi a contribui

137

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)