l :.:. i r.

'rrr 'r, ,,i

GAtsRlEt,A ,
ANDREEA CRISTINA
BARBULESCU CIOCALTEU GUNEA
lt
i8r'
'w'-
'Ff
/\"\
I -'--r,-l*: \
-L/:= A::=.-:
=...-:*
pR*FESifi ru!ST iru rOUCnrte

GHID
PENTRU
PROFESORI
SI CONSILIERI
SCOLARI
Ce este dezvoltarea personali?

Dezvoltarea personalS este un proces de evolulie 9i cregtere, care are ca

scop progresulin toate domeniile vielii personale gi profesionale, dob6ndi-
rea sentimentului de satisfaclie a vielii, de cregtere a calitSliiacesteia. Este
€s(t
un proces asumat congtient, un proces de duratS, care presupune stabili- tg
+c

rea unor obiective 9i parcurgerea mai multor etape in vederea atingerii lor. TH
NX
Dezvoltarea personalS se referi la studiul 9i la practica de a-!iimbundtili
relaliile, sEnStatea, productivitatea, cariera, spiritualitatea prin efortul t5u
propriu. Cu alte cuvinte, si te cunogti mai bine, sd descoperi resursele in-
dividuale 9i sd inveli cum sd le folosegti.

&m
ffi :4$r'
qL.'.
Beneficii: Lt
ffi descoperi gi exploatezi ffi gestioneziin mod adaptativ
resursele tale interioare; emoliile puternice;
ffi gdsegti rispunsuri potrivite ffi dobSndegti abilitatea
la propriile nevoi 9i la de a spune.NU";
agteptdrile celorlalti; ffi identifici solulii pentru situalii
ffi dezvoltiincrederea in tine; confuze care par,,firi iegire";
# itiinlelegi fricile; ffi te bucuri mai mult de via!5.
 orice strategie de dezvoltare personalS pleaci de la o singuri premisd:
dezvoltarea to este responsabilitatea ta.
in cele ce urmeazS, ili sugerim si te g6ndegti la propria ta strategie
de dezvoltare personalS. Astfel, iti propunem si gisegti o abordare mai
largS asupra modului in care !i-ai dori s5 te dezvolgi. latd cdteva idei de la
care ai putea incepe:
ffi Dezvoltarea personalS ar trebui si fie prioritatea ta numdrul l_.
ffi Acordd mai mult timp dezvoltSrii personale dec6t dezvoltdrii profe-
sionale.
ffi lmagineazS-1i ci egti un investitor care trebuie convins si investeasci
in dezvoltarea de care ai nevoie - ce te-ar convinge si investegti?
ffi AutoevalueazS-te.
ffi Alege modul in care ?!i doretti sd te dezvolli, nu te conforma standar-
delor impuse de institutiile din care faci parte. chiar daci agteptdrile
tale coincid cu agteptirile celorlal!i, este esenlial ca tu si deciziin ce
direclie mergi.
ffi Petrece mai mult timp incercand sd te perfeclionezi in domeniile in
care egti deja bun, dec6t chinuindu-te s5 te imbunitSlesti in domeni-
ile in care egti slab.
ffi intreabS-te citre ce aspiri.
ffi Transformd rutina intr-o parte a dezvoltirii personale - ce se int6m-
pl5 ?ntr-o zi normalS la serviciu gi te-ar putea ajuta sd te dezvolli?

ffi Fii mSndru de realizdrile tale.

ffi incearci si transformi un proiect obisnuit in ceva extraordinar -

incearci intotdeauna si produci un impact.
ffi variazS-!i dieta inv5!5rii. la ,,gustiri" spontane, ?nvdfituri mici, atunci
c6nd sim!i nevoia, dar asigurS-te cd iei ,,mese regulate 9i sdlioase,,,
invdtituri sistematizate gi de lungd durati.
w?
ffi lncearcd s5 nu fiiintotdeauna satisf5cut. Pentru a-!iimbunitdli abili-
t;tile, trebuie sd fii micar pulin nemullumit de stadiul prezent al
acestora. Ai griji ca motivalia ta sd rdm6nd imbunitdlirea, nu frus-
trarea sau cinismul.
ffi AflS ceeace i1i place cu adevirat si faci.
iti propunem c6teva strategii care ar putea sd ili fie de folos ?n propriul
proces de dezvoltare:
tncap* cff un pns *iic
---@l
Orice poveste de succes are ca punct de pornire un prim pas. Tn cazul
lui usain Bolt (atlet, multiplu campion), aga a inceput cariera sa, la propriu.
Data viitoare c6nd il vei urmdri alerg6nd cu o vitezi uimitoare in cadrul
unei competilii, imagineazS-gi-l pe vremea c6nd era bebelug gi a reugit sd
p59easci, pentru prima oar5, fird si igi piardi echilibrul. Pand 9i el a trebuit
sd invele sd meargS inainte de a ajunge cel mai rapid om de pe planeti.
De exemplu, poli s5 ifi stabile;ti ca obiectiv si nu lagi nicio zi sE treacd
firi si fi ficut cel pulin o flotare. Tocmai pentru cd pare ceva foarte ugor
de ficut, o flotare pe zi te va ajuta si treci de aversiunea fali de sport 9i,
incet-incet, sd devii o persoand activS. Daci deja te-ai schimbat in echipa-
ment sportiv gi aiinceput flotarea, sigur nu te vei opri acolo * stabilindu-li
un obiectiv mic, vei fi motivat si continui gi si lucrezi din ce in ce mai mult.

#cntinu$ s* faci pa$: m?*i

E foarte important si incepi, dar la fel de important e sd gi termini.
Cel mai bun mod in care poli te asiguri cd vei duce p6nd la capit lucru-
sd
rile de care te-ai apucat este si faci totul cu pagi mici. Astfel, nu vei avea
niciodatS impresia ci ai incetat si progresezi, gi nu vei fi descurajat de
senzalia de stagnare.
Eficienla pagilor mirunli nu trebuie subestimatS. Existi un moment
in care alergarea pe distanle lungi, de exemplu, int6lnegte o barieri
psihologicd mult mai importantS dec6t cea fizicS. in acel moment, trebuie
si te concentrezi numai pe pasul urmStor, pentru cd dacS te g6ndegti moi
om TL kilometri gi sunt deja otdt de obosit, vei fi tentat sd abandonezi.
Dacd te g6ndegti la aceiagi L1 kilometri ca la o mullime de pagi mirunli,
neintimidanfi, ugor de ficut, vei duce cursa pSnd la capdt.
Scriitori: Stabilili-vi ca obiectiv si scrieli o singuri propozilie. C6nd a1i
atins acest obiectiv, stabili!i-v5.inci unul. DacS faceli asta de destul de
multe ori, la sf6rgit veli avea o carte!
Atingerea continud a obiectivelor propuse, oric6t de mici ar fi ele,
i1i va imbundtSliincrederea de sine, te va motiva gi, cel mai important, i1i
va oferi rezultate nemaipomenite. Doud flotiri. Gata!in reguld, acum incd
trei. Gata!in regulS, acum incd 2.

Creeazfi-ti shicel{iri
Conform unui studiu realizat de David T. Neal, Wendy Wood gi Jeffrey
M. Quinn {Duke University),45yo din comportamentul nostru tinde si se
repete zi de zi.
 Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce facem este condilionat de
obiceiurile pe care ni le-am format, 9i nu de un proces decizional activ.
De aceea, este foarte important si acordim timp gi energie formSrii de
obiceiuri sinitoase si dezinvitirii obiceiurilor care ne diuneazS.
Crearea unui nou obicei poate presupune o perioadi indelungati
de timp. Din nou, cheia este si incepi gi si continui cu pagi mici, pentru
a-!i pistra motivalia. incepe cu ceva ce gtii ci poli face cu ugurin!5, fi
din crearea obiceiului o prioritate 9i acordS-!i timp. Vei gtii cd o activitate
a devenit un obicei atunci c6nd ili va fi mai greu si nu o faci dec6t sd o faci.

Ineere*r€ si *r*etr*
Si presupunem ci vrei s5 te lagi de fumat, aga cd incerci sd iegi la alergat
de fiecare datd c6nd simli nevoia sd fumezi; dupi ceva timp, ili dai seama
ci alergatul reprezintd o sursd de stres gi cd te face si ili doretti 9i mai mult
si fumezi - asta e incercare 9i eroare. Ai o idee care ar putea funcliona, a9a
cd o pui in practicd 9i ii testezi eficienla.
Desigur, asta nu inseamnd ci strategia nu conteazi. A avea o strategie
este la fel de important, dar rezultatele nu vor apirea ?nainte de a o com-
bina cu incercarea practicS. Atunci c6nd realizezi ci o strategie nu funclio-
neazl, prin incercare 9i eroare poli afla din ce cauzS nu a funclionat si cum
o poliimbunitSti.

ff*ns*ntr**E*-C*
Concentrarea este ceea ce transformd pagii de la 1 la 4 in dezvoltarea
personalS. A te concentra inseamni a alege un drum gi a nu baga in seami
nimic din ceea ce ar putea si te opreascd din mers. inconjoarS-fi drumul
de o cea!5 prin care si nu poli distinge. Firi a te concentra, nu vei realiza
niciunul dintre pagii anteriori. Poli s5 delii toate secretele vielii - fdrd con-
centrare, nu sunt nimic mai mult dec6t informalie pierdutS. concentra-
rea este abilitatea de a pune in aplicare ceea ce ai inv;1at. studiile asupra
creierului conduc la o singuri concluzie - cel mai eficient este sd te con-
centrezi asupra unui singur lucru. Atenlia poate fi focalizatS eficient
asupra unui singur punct; jonglarea cu mai multe idei in acelagi timp nu
va duce niciieri. Atunci c6nd te simli coplegit, este doar pentru ci aten-
lia ili este divizat;. O minte concentratd va gisi intotdeauna cea mai
buni decizie care poate fi luatS intr-un moment dat. Nu conteazd dacd ai
35 de lucrSri de predat intr-o or5, intotdeauna existd o solulie singulard
care i1i va rezolva in cel mai bun mod problemele. Gisegte-o, ia o decizie,
aclioneazd 9i nu i!i mai face griji.
Cum ilinsolesc pe copilin procesul de dezvoltare personalS?
inainte de v6rsta de 3 ani, copiii inva!5 abilitdlile de care au nevoie
pentru a fi implicati activ in lumea care ii inconjoarS. Dezvoltarea personalS
este despre cum copiii ajung sd inteleagi cine sunt 9i ce fac, despre cum si
se inleleagi pe sine in raport cu ceilal!i, despre cum i9i fac prieteni si inteleg
regulile sociale, despre modul in care copiii igiinleleg propriile emolii, dar
empatici.
:a
gi emotiile celorlalli, dezvoltAnd abilitatea de a fi empatici.
"*:::?" -\-'
-ilo
i-*.
s gle
l! lg
abiliteti
cognitive #E
f-'b
a€;^ =Y6
E?.dtt f{ k
i.:
JA EX-
6:t
A

abiliteti
sociale dezvoltare
luarea 'deciziilor
rezolvarea de probleme emofionald
g6ndire spalia16
cooperare autodisciplini
96ndire logicd comunicare incredere in sine
antrenarea memoriei lucru ?n echipd responsabilititi personale
planificare gi execulie colaborare gestionarea succesului
analizi gi sintezd rezolvarea conflictelor gi esecului
gAndire matematici invSlarea din gregeli
influenlare
studierea probabilitEtilor stimi de sine
! metode de cercetare managementul furiei
{

lmportanla relaliilor
Relaliile stau la baza oricSrei experienle sau interacliuni umane. Astfel,
este foarte important pentru copii si fie ajutati sd invele abilitSlile sociale
de care au nevoie pentru a interacliona cu succes cu alli oamenigi a forma
relalii calitative.
Teoriile socio-constructiviste asupra invi!5rii gi dezvoltdrii, precum cele
ale lui Vygotsky, pun accentul pe caracterul social alinvi!5rii - atat adullii,
c5t 9i copiii tind si invele de la alli adul!i sau copii mai experimenta!i ca ei.
De asemenea, copiii au nevoie de multe oportunititi siincurajiri pentru
a incepe sd priveasci lumea din perspectiva celorlalli gi s5 dezvolte senti-
mentul de empatie.
lmportanla gestionirii emoliilor 9i comportamentelor
At6t bebelugii, c6t gi copiii mici, au nevoie de ajutor din partea celor-
lalli - pirin!i, tutori, membri ai familiei, profesori -, pentru a-9i putea
gestiona emoliile. Acest suport, acordat constant, ii ajutS sd inteleagd
emoliile de baz5, sd ?9i controleze impulsurile 9i sd invele cum si gestioneze
9i sd afiseze emoliile intr-un mod adecvat.

+i
eE
eeidns;*En