PROBLEME DE CLASA PENTRU CLASA a XI a

Prof.dr. Guţescu Petre

 1

1  sin3  x  1 

9 x 1 , x  1


1) Să se stabilească dacă funcţia f : R  R, f  x    ln 1  sin 2  x  1  , este derivabilă în x0  1.
 , x  1
 ln 1  sin 2  x  1 
 2

Soluţie. x0  1 R, x0  1 este punct de acumulare pentru R (adică orice interval deschis şi mărginit care îl conţine
pe 1 are puncte comune cu R, diferite de 1). Vom studia continuitatea funcţiei f în x0  1.

1
lim f  x   lim 1  sin3  x  1  9 x 1 
x 1 x 1
sin 3 x 1
1 sin 3 x 1
 1
 9 x 1 lim 1
 lim  1  sin3  x  1  sin 3 x 1  e 3 x 1 3 x 1
 e3 .
x 1
 

ln 1  sin 2  x  1 
lim f  x   lim 
x 1 x 1 ln 1  sin 2 2  x  1 
 ln 1  sin 2  x  1   sin  x  1  2 
   
 sin 2  x  1      11 1  1.
 
x 1 1
 lim  
      sin 2  x  1 2 4  1 1 4 4
x  1 ln 1  sin 2 x  1
2

   
 sin 2 2  x  1  2  x  1  

Cum limitele laterale în x0  1 sunt diferite, deducem că f nu este continuă în x0  1 şi, prin urmare, f nu este
derivabilă în x0  1 .

  1 
2)Dacă f :  a, b   R are derivată în punctul x0   a, b  , atunci să se calculeze lim n  f  x0    f  x0   .
n 
  n  

f  x   f  x0  1
Soluţie.Cum f are derivată în x0 , atunci există lim  f '  x0  . Şirul yn  x0  , n  N  are limita
x  x0 x  x0 n
x0 şi folosind „Criteriul cu şiruri” de la Limite de funcţii deducem că
 1
f  x0    f  x0 
f  yn   f  x0 
 f '  x0   lim 
n
lim 
n  yn  x0 n  1
x0   x0
n
  1 
 f '  x0   lim n  f  x0    f  x0    f '  x0  .
n 
  n 

3)Presupunem că f :  a, a   R ,a > 0, f  0   0 şi că f este derivabilă în x  0. Să se arate că

1  x  x  x 
lim  f  x   f    f    ...  f    
x 0 x
 2 3  k 
 1 1 1
  1    ...    f '  0  , k  N  .
 2 3 k
 f  x   f  0
Soluţie.Cum f este derivabilă în x  0 , atunci există şi este finită lim  f '  0 
x 0 x0
f  x x ___
  lim  f '  0   R. Cum
 0, i  1, k , când x  0, deducem:
x 0 x i
 x  x
f  f 
lim    f '  0  , i  1, k  lim     f '  0  , i  1, k . Scriind ultima relaţie pentru fiecare valoare a lui i şi
___ ___
i i 1
x 0 x x 0 x i
i
adunând membru cu membru se obţine relaţia cerută.

sin x, x  Q
4) Să se studieze derivabilitatea funcţiei f : R  R, f  x    , în x  0.
 x, x R Q

f  x   f  0 f  x
Soluţie. Vom studia existenţa limitei raportului  în x  0 folosind „Criteriul cu şiruri”.
x0 x

f  xn  sin xn sin x
Fie  xn n 1  Q  0 , xn  0. Atunci: lim  lim  lim  1. (1)
n  xn n  xn x 0 x

f  xn  xn
Fie  xn n 1  R  Q , xn  0. Atunci: lim  lim  1. (2)
n  xn n  xn

f  x   f  0
Din (1) şi (2), folosind „Criteriul cu şiruri”, deducem că există lim  1 R. Deci f este derivabilă în
x 0 x0
x  0 şi f '  0   1.

5) Fie a, b  0 astfel încât a x  b x  2, x  R. Să se arate că ab  1.

Soluţie. Fie funcţia f : R  R, f  x   a x  b x  f  0   2. Relaţia din enunţ devine:

f  x   f  0  , x  R  x0  0  R punct de minim relativ. Conform teoremei Fermat rezultă f '  0   0. Dar
f '  x   a x ln a  b x ln b. Deci ln a  ln b  0  ln ab  0  ab  1.

6) Să se arate că există a  0 cu proprietatea: a x  x  1, x  R.

Soluţie. Inegalitatea este echivalentă cu a x  x  1  0, x  R. Fie f : R  R, f  x   a x  x  1. Inegalitatea este

echivalentă cu f  x   f  0  , x  R  x0  0  R punct de minim relativ. Conform teoremei Fermat rezultă
f '  0   0. Dar f '  x   a x ln a  1. Deci ln a  1  a  e.

7) Să se arate că funcţia f :  2,3  R, f  x   x 2  5 x  7 îndeplineşte condiţiile teoremei Rolle şi să se aplice

această teoremă.

Soluţie. Cum f este funcţie polinomială ea este continuă şi derivabilă pe R şi deci este continuă pe  2,3 şi
derivabilă pe  2,3  . Avem f  2   f  3  1. Deci f îndeplineşte condiţiile teoremei Rolle. Prin urmare există
5
c   2,3 astfel încât f '  c   0 şi cum f '  x   2 x  5 obţinem ecuaţia 2c  5  0 , de unde c    2,3 .
2

8) Să se arate că ecuaţia 21x20  40 x19  2 x  2  0 are cel puţin o soluţie în intervalul  0, 2  .

Soluţie. Considerăm funcţia f :  0, 2  R, f  x   x 21  2 x 20  x 2  2 x  x 20  x  2   x  x  2  .Cum f este

restricţie de funcţie polinomială deducem că f este continuă pe  0, 2 şi derivabilă pe  0, 2  . Avem
 f  0   f  2   0. Deci f îndeplineşte condiţiile teoremei Rolle. Atunci, există c   0, 2  astfel încât f '  c   0,
adică există c   0, 2  astfel încât 21c20  40c19  2c  2  0 , de unde cerinţa problemei.

 x 2  ax  b, x   1,0 
9) Se consideră funcţia f :  1,1  R, f  x    2 , a, b, c  R. Să se determine a,b,c astfel
cx  4 x  4, x   0,1
încât f să satisfacă condiţiile teoremei Rolle şi să se aplice teorema..

Soluţie. Este necesar ca f să fie continuă pe  1,1. f este continuă pe  1,1 \ 0 ,fiind definită cu ajutorul unor
restricţii de funcţii elementare (polinomiale) . Impunem continuitatea în x  0:
lim f  x   lim f  x   f  0  b  4. Deci pentru b  4 funcţia este continuă pe  1,1.
x 0 x 0

Este necesar ca f să fie derivabilă pe  1,1 . f este derivabilă pe  1,1 \ 0 ,fiind definită cu ajutorul unor
restricţii de funcţii polinomiale. Impunem derivabilitatea în
f  x   f  0 f  x   f  0
x  0  f s'  0   f d'  0   lim  lim 
x 0 x0 x 0 x0
x 2  ax cx 2  4 x
 lim  lim  a  4.
x 0 x x 0 x

Deci pentru a  4 funcţia este derivabilă pe  1,1 .

Este necesar ca f  1  f 1  c  7.

Prin urmare funcţia îndeplineşte condiţiile teoremei Rolle pentru a  b  4, c  7. Atunci există cel puţin un punct
c   1,1 astfel ca f '  c   0.

Funcţia este:

 x 2  4 x  4, x   1,0
f : R  R, f  x     f '  x 
7 x  4 x  4, x   0,1
2

2 x  4, x   1,0 
 .
14 x  4, x   0,1

Se egalează fiecare formă a lui f ' cu zero şi rezultă: din 2 x  4  0, x  2   1,0  , iar din
2 2
14 x  4  0, x    0,1 . Deci punctul c  .
7 7

f a f b 
10) Fie f :  a, b  R, a  0 o funcţie continuă pe  a , b  , derivabilă pe  a, b  şi  . Să se arate că există
a b
c   a, b  astfel încât cf '  c   f  c  .

Soluţie.Se caută o funcţie ajutătoare g căreia să i se poată aplica teorema Rolle pe  a , b . Pentru a intui această
funcţie, se prelucrează relaţia cerută urmărind a fi aranjată ca o concluzie a teoremei Rolle. Astfel:

cf '  c   f  c 
cf  c   f  c   cf  c   f  c   0 
' '
2
 0  g '  c   0. Deci intuim că
c
xf  x   f  x  f  x  x  x  f  x  f  x  f  x
' ' ' '

g  x 
'
   şi că g  x   . Începem rezolvarea propriu zisă.
x2 x2  x  x
 f  x
Fie funcţia g :  a, b  R, g  x   . Cum f este continuă pe  a, b   g continuă pe  a , b . Cum f este
x
f a f b
derivabilă pe  a, b   g derivabilă pe  a, b  . g  a     g  b  . Deci g îndeplineşte condiţiile teoremei
a b
Rolle. Atunci există c   a, b  astfel încât g  c   0. Cum
'

 f  x   f '  x   x  x '  f  x  xf '  x   f  x 

'

g  x  
'
   , x   a, b  ,
 x  x2 x2

cf '  c   f  c 
obţinem: g '  c   0  2
 0  cf '  c   f  c   0  cf '  c   f  c  . Deci există c   a, b  astfel încât
c
cf  c   f  c  .
'

11) Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei x3  6 x2  9 x  12  0.

Soluţie. Vom folosi şirul lui Rolle. Parcurgem etapele:

a) Fie funcţia f : R  R, f  x   x3  6 x 2  9 x  12, funcţie derivabilă pe R.

b) Ecuaţia

f '  x   0  3x 2  12 x  9  0  x 2  4 x  3  0  x  3, 1.

c) lim f  x   , f  3  12, f  1  8, lim f  x   .

x  x 

d) Şirul lui Rolle este şirul semnelor valorilor de la etapa anterioară: - , +, +, +.

e) Alcătuim următorul tabel:

x  -3 -1 

f '  x 0 0

f  x   12 8 

- + + +

Avem o singură schimbare de semn, ceea ce înseamnă că ecuaţia are o singură rădăcină reală: x1   , 3 .

12) Să se discute după valorile parametrului real m numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei
3x4  8x3  6x2  24x  m  0.

Soluţie. Utilizăm şirul lui Rolle. Considerăm funcţia

f : R  R, f  x   3x 4  8 x3  6 x 2  24 x  m.

f '  x   0  x1  1, x2  1, x3  2. lim f  x   lim f  x   .

x  x 

Şirul lui Rolle este:

x  -1 1 2 

f  x   m 19 m  13 m  8 

Pentrurealizareadiscuţieiîntocmimurmătorultabel de semne:

m  - 13 -8 19 

m – 19 ---------------------------------------------------0+++++++++++

m + 13 --------------------0++++++++++++++++++++++++++++++

m+8 ------------------------------------0++++++++++++++++++++

Tabelul de discuţieesteurmătorul:

x  - 1 2  Discuţie
1

f(x) m - 19 m + 13 m+8

m   , 13 + - - - + x1   , 1 , x2   2,  

m  13 + - 0 - + x1  x2  1, x3   , 1 , x4   2,  

m   13,  8  + - + - + x1   , 1 , x2   1,1 , x3  1, 2  , x4   2,  

m  8 + - + 0 + x1   , 1 , x2   1,1 , x3  x4  2

m   8,19  + - + + + x1   , 1 , x2   1,1

m  19 + 0 + + + x1  x2  1

m  19,   + + + + + ecuaţia nu are rădăcini reale

13) Să se aplice teorema Lagrange funcţiei f : 0,1  R, f  x   x2  ax , a  0.

Soluţie. Funcţia f este continuă pe  0,1 ,ea fiind compunere de funcţii continue pe  0,1 şi este derivabilă pe
 0,1 , ea fiind compunere de funcţii derivabile pe  0,1 . Deci este funcţie Rolle. Prin urmare, conform teoremei
f 1  f  0  2x  a
Lagrange, există c   0,1 astfel încât  f ' c . f '  x  , x   0,1 , şi ultima egalitate
1 0 2
2 x  ax
2c  a
a 1   4  a  1  c 2  ac  
devine 2 c  ac
2
(1)
  2c  a   a  4c  4ac  a   0.
2 2

Dacă a  0 , atunci orice punct c   0,1 verifică egalitatea (1).

 a  a 2  a
Pentru a  0 , din egalitatea (1), obţinem c  . Cum c   0,1 , singura soluţie rămâne
2
a  a 2  a
c .
2

x 2
 , x0
14) Să se determine abscisa c a unui punct în care tangenta la graficul funcţiei f : R  R, f  x    2 ,
 x  1, x  0

să fie paralelă la coarda

care uneşte punctele de abscisă x1  4 şi x2  3.

Soluţie. Ţinând seama de interpretarea geometrică a teoremei Lagrange, problema revine la a studia dacă această
x  2
 , x   4,0
teoremă este aplicabilă restricţiei funcţiei la intervalul  4,3 , f  x    2 .
 x  1, x   0,3


Lagrange
Se constată uşor că f este continuă pe  4,3 şi derivabilă pe  4,3   c   4,3 ,
f  3  f  4  3
 f '  c    c   4,3 , f '  c   . (1)
3   4  7

1 1 3
Pentru c   4,0  f '  c   şi (1) devine  , fals.
2 2 7

1 1 3 13 13
Pentru c   0,3  f '  c   şi (1) devine   c    0,3 . Soluţie: c  .
2 c 1 2 c 1 7 36 36

15) Fie funcţia f :  a, b    0,   , f continuă pe  a, b  , f derivabilă pe  a, b  . Să se arate că există c   a, b  ,

f ' c
f b ba 
f c
astfel încât: e .
f a

Soluţie. Se caută o funcţie ajutătoare g căreia să i se poată aplica teorema Lagrange. Pentru a intui această funcţie,
se prelucrează relaţia cerută urmărind a fi aranjată ca o concluzie a teoremei Lagrange. Astfel:

f ' c f ' c

f b ba  f b  ba 
e f c
 ln  ln e f c
 ln f  b   ln f  a  
f a f a
f ' c ln f  b   ln f  a  f ' c
 b  a    .
f c ba f c

Începem rezolvarea propriu zisă. Fie g :  a, b   R, g  x   ln f  x  . Cum f este funcţie Rolle pe  a , b  , atunci g
Lagrange g b  g  a 
  c   a, b  a.î.

ba
este funcţie Rolle pe  a, b  
ln f  b   ln f  a  f '  c 
 g  c    c   a, b  a.î.
'
 
ba f c
 f b
  c   a, b  a.î. ln 
f a
f ' c
f ' c f b  ba
 b  a    c   a, b  a.î. e f c
.
f c f a

16) Să se studieze, folosind Corolarul teoremei Lagrange, derivabilitatea funcţiei f : R  R,

 x 2  x  1, x  1

f  x   3 .
 x  2,
 x 1

2 x  1, x  1
Soluţie. feste derivabilă pe R \ 1 , f '  x    2 . (1)
3x , x 1

lim f  x   lim f  x   f 1  3  f continuăîn x  1. (2)

x 1 x 1

lim f '  x   3  f s' 1 , lim f '  x   3  f d' 1   lim f '  x   3. (3)
x 1 x 1 x 1

Din (1), (2), (3) deducem, conformCorolaruluiteoremeiLagrange, căexistă f ' 1  3  R ; f este derivabilăîn x  1.
Aşadar, f este derivabilă pe R.

x2
17) Să se studieze derivabilitatea funcţiei f : R  R, f  x    x  1 arcsin în punctul x  0.
x2  1

f  x   f  0
Soluţie. Utilizând definiţia f '  0   lim se ajunge la calcule complicate. Vom utiliza Corolarul
x 0 x0
 x2 x 1
arcsin 2  , x0
 x 1 x2  1
teoremei Lagrange. Funcţia este derivabilă pe R şi este continuă în x  0. f  x   
 '
.
 x2 x 1
 arcsin  , x0
 x2  1 x2  1
lim f '  x   1  f s'  0 , lim f '  x   1  f d'  0  f nu este derivabilă în x  0.
x 0 x 0

15) Să se determine parametrii reali a şi b pentru care funcţia următoare este derivabilă pe domeniul maxim de
 x3  ax  1, x0
definiţie: f : R  R, f  x    .
b  ln 1  x  , x  0
2

3x 2  a, x  0

Soluţie. f este derivabilă pe R , f '  x    2 x . Trebuie impusă derivabilitatea în x  0 pentru ca f să
 , x0
1  x 2

fie derivabilă pe domeniul maxim de definiţie R. Folosim Corolarul teoremei Lagrange. f continuă în
x  0  lim f  x   lim f  x   f  0  b  1.
x 0 x 0

lim f '  x   a  f s'  0 şi lim f '  x   0  f d'  0. f este derivabilăîn x  0  a  0. Decif este derivabilă pe
x 0 x 0

R  a = 0,b = 1.

16) Aplicândteorema Lagrange, să se demonstrezeinegalitatea:

ba b ba
 ln  , 0  a  b.
b a a
Soluţie.Funcţia f :  a, b   R, f  x   ln x, estefuncţieRollepe  a , b . Atunci, conform teoremei Lagrange, există
ln b  ln a 1
c   a, b  astfelîncât  . (1)
ba c

b
ln
1 1 1 1 1 1 ba b ba
Dar 0  a  c  b      a    ln  .
b c a b ba a b a a

17) Să se arate că arcsin 1  x2  arccos x   , x 1,0.

Soluţie. Considerăm funcţia f :  1,0  R, f  x   arcsin 1  x2  arccos x. Calculăm derivata funcţiei şi obţinem:

1 2 x 1
f '  x    
1  1  x  2 1 x 1  x2
2 2

x 1
   0, x   1,0 
x 1  x2 1  x2

deoarece x   x, x  1,0  .

 1
Deci f  x   k , x   1,0  . Cum f      , deducem k   . f  1  f  0     f  x    , x   1,0.
 2

 2 2
18) Să se demonstreze egalitatea: arcsin 2 x 1  x 2  2arcsin x, x    ,  .
 2 2 

 2 2
Soluţie. Considerăm funcţiile f , g :     R, f  x   arcsin 2 x 1  x , g  x   2arcsin x .
2
,
 2 2 

2  2 x 2  1 2  2 x 2  1 2
f  x  
'
  
1  x2 2 x2  1   2 x 2  1 1  x 2 1  x2
 2 2
 g '  x  , x    ,   f  x   g  x   k ,
 2 2 

 2 2
x    ,  .
 2 2 

 2 2
Cum f  0   g  0   0  k  0  f  x   g  x  , x    ,  
 2 2 

 2 2
 arcsin 2 x 1  x 2  2arcsin x, x    ,  .
 2 2 

19) Fie 0  a  b şifuncţia f :  a, b   R , funcţiecontinuăpe  a, b  şiderivabilăpe  a, b  . Să se aratecăexistă c   a, b 

astfelîncât :

1 a b
 f  c   c  f '  c .
a  b f a f b 
Soluţie.Se cautădouăfuncţiiajutătoareg,hcărorasă le aplicămteorema Cauchy. Pentruaintuiceledouăfuncţii,
prelucrămrelaţiacerută. Astfel:

1 a b af  b   bf  a 
 f c  c  f ' c  
a  b f a f b  a b
 f b f  a  
ab   
 f c  c  f c 
'  b a 

1 1
ab   
b a

f b f  a 

 f c  c  f ' c  b a  f  c   c  f '  c .
1 1

b a

Începem rezolvarea propriu-zisă.

f  x 1
Fie g , h :  a, b   R, g  x   , h x  .
x x

Cum f este continuă pe  a, b    0,    g , h continue pe  a , b . (1)

Cum f este derivabilă pe  a, b    0,    f , g derivabile pe  a, b  . (2)

1
h'  x    2
, x   a, b    0,    h'  x   0, x   a, b  . (3)
x

Din (1), (2), (3), folosind teorema Cauchy,

g b  g  a 
 c   a, b  a.î. 
h b  h  a 
f  b  f  a  cf '  c   f  c 
g ' c  
 '   c   a, b  a.î. b a  c2 
h c 1 1
  2
1
b a c

1 a b
 c   a, b  a.î.  f  c   c  f '  c .
a  b f a f b 

20) Fie f : R  R, f  x   x  e x . Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei precum şi punctele de

2

extrem.

Soluţie. f '  x   e x  x  e x   2 x   1  2 x2  e x , x  R. Tabelul de variaţie este:

2 2 2

2 2
x   
2 2

f '  x  ----------------0+++++++++++ 0----------------------

1 1
f  x 0  0
2e 2e

(m) (M)
  2  2 2
Funcţia este strict descrescătoare pe  ,   , strict crescătoare pe   ,  şi strict descrescătoare pe
 2 
  2 2 
 2  2 2
 ,   . x   este punct de minim, x  este punct de maxim.
 2  2 2

21) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f : R  R, f  x   e x  1 .


e  1, x  0
x

e , x  0
x

Soluţie. f  x    x  f '  x   x . f d'  0   1, f s'  0   1.

e  1, x  0
 e , x  0


f nu este derivabilă în x  0;

x  0 este punct unghiular. Tabelul de variaţie este:

x  0 

f '  x --------------- - 1|1 +++++++++++

f  x 0

(m)

22) Să se demonstreze inegalităţile:

a) e x  x  1, x  R;

b) ln  x  1  x, x  1.

Soluţie. Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu: e x  x  1  0, x  R.

Considerăm funcţia f : R  R, f  x   e x  x  1. f '  x   e x  1, x  R. Tabelul de variaţie este:

x  0 

f '  x --------------------- 0++++++++++++

f  x 0

(m)

Cum 0 este minim global, avem: f  x   0, x  R  e x  x  1  0, x  R  e x  x  1, x  R.

b) Se logaritmează inegalitatea de la a).

23) Să se arate că: x3  3x  6 x ln x  2  6 x 2 , x  1.

Soluţie. Inecuaţia se mai scrie: x3  3x  6 x ln x  2  6 x 2  0, x  1. Considerăm funcţia:

f : 1,    R, f  x   x3  3x  6 x ln x  2  6 x 2 . f '  x  
 3x 2  3  6ln x  6  12 x, x  1,   .
 6  x  1
2
6
Rezolvarea ecuaţiei f  x   0 este dificilă. Calculăm a doua derivată: f  x   6 x   12 
' ''
 0, x  1.
x x
Din f ''  x   0, x  1, se deduce că f ' este strict crescătoare pe 1,  , de unde f '  x   f ' 1 , x  1, adică
f '  x   0, x  1. Tabelul de variaţie este:

x 1 

f ''  x  0+++++++++++++++++++

f '  x 0+++++++++++++++++++

f  x 0

Din tabel: f  x   0, x  1,    x3  3x  6 x ln x  2  6 x 2  0, x  1  x3  3x  6 x ln x  2  6 x 2 , x  1.

24) Să se arate că dacă M şi m sunt maximul respectiv minimul funcţiei

4 p3
f : R  R, f  x   ax3  px  q, a, p, q  R, ap  0, atunci Mm  q 2   .
27 a

p
R. f '  x   3ax 2  p, x  R. Ecuaţia f '  x   0 are două rădăcini deoarece a şi p au semne opuse: x1,2    .
3a
Din semnul lui f ' deducem că cele două rădăcini sunt punctele de maxim şi de minim.

Presupunem că M  f  x1   ax13  px1  q şi m  f  x2   ax23  px2  q. Deci:

 2 p
3ax12  p  0  x1   3a 2 2
   M  px1  q. Analog m  px2  q. Din ultimele două
 M  ax1  px1  q  M  ax      px  q
p
3
3 3
1  
  3a 
1

4 2 2 Viète 4 p3
relaţii obţinem: Mm  p x1 x2  pq  x1  x2   q 2  q 2  .
9 3 27 a

25) Să se arate că:

a) ln 1  x   x   ln 1  x  , x   0,1 ;

x3
b) x   arctg x  x, x   0,   ;
3

c) ln  x  1  e x  1, x  1;

a sin a a  
d)    , 0ab ;
b sin b b 2 2

e)  x  1  1  nx 1  x  , x 0,  ; n  N , n  3;
n

2  x  1
f) ln x  , x  1.
x 1

R.a) f :  0,1  R, f  x   x  ln  x  1  f '  x  

x
  0, x   0,1  f  x   f  0   x  ln 1  x   0,
x 1
 x
x   0,1 şi g : 0,1  R, g  x   x  ln 1  x  ; g '  x     0,
1 x

x   0,1  g  x   g  0  , x   0,1  x  ln 1  x   0, x   0,1 .

26)Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate, precum şi punctele de inflexiune, pentru funcţiile:

a) f : R  R, f  x   x3  3x 2 ;

x 1
b) f : R \ 1  R, f  x   ;
x 1

c) f : R  R, f  x   x 2 e x ;

d) f :  0,    R, f  x   x ln x ;

e) f : R  R, f  x   sin x  cos x.

Soluţie. a) f ''  x   6  x  1 , x  R. Ecuaţia f ''  x   0 are soluţia x  1. Avem tabelul:

x  -1 

f ''  x  --------------------0++++++++++++

f  x

f este concavă pe  , 1 şi este convexă pe  1,   . x  1 punct de inflexiune.

4
b) f ''  x    , x  R \ 1. Avem tabelul:
 x  1
3

x  -1 

f ''  x  +++++++++ | ----------------

f  x |

f este convexă pe  , 1 şi este concavă pe  1,   . Funcţia nu are puncte de inflexiune.

 
c) f ''  x   x2  4x  2 e x , x  R. Ecuaţia f ''  x   0 are soluţiile: x1.2  2  2. Avem tabelul:

x  2  2 2  2 

f ''  x  +++++++++++0--------------------0++++++++++

f  x

  
f este convexă pe intervalele , 2  2 , 2  2,  şi este concavă pe 2  2, 2  2 .  
x  2  2, x  2  2 puncte de inflexiune.

1
d) f ''  x   , x   0,   . Ecuaţia f ''  x   0 nu are soluţii. Avem tabelul:
x
x 0 

f ''  x  +++++++++++++++

f  x

Funcţia este convexă pe  0,   şi nu are puncte de inflexiune.

e) f ''  x    sin x  cos x, x  R. f ''  x  2    sin  x  2  

 cos  x  2    sin x  cos x  f ''  x  , x  R  T  2 perioadă pentru

f '' . Este suficient să stabilim convexitatea şi concavitatea pe  0, 2 .

  5 
f ''  x   0  tg x  0  x   , . Avem tabelul:
4 4 

 5
x 0 2
4 4

f ''  x  ++++++++0----------------0+++++++++

f  x

    5    5   5
f este convexă pe intervalele  0,  ,  ,2  şi este concavă pe  , . x  , x  puncte de inflexiune.
 4  4  4 4  4 4

27)Să se aratecăîntr-un triunghiABC au locinegalităţile:

3 3
a) sin A  sin B  sin C  ;
2

a b c
b)    3.
b c a a c b a b c

Soluţie.

a) Fie f :  0,    R, f  x   sin x. f  x    sin x  0, x  0,   

''

Jensen
 A  B  C  f  A  f  B   f  C 
 f concavăpe  0,    f   
 3  3

 sin A  sin B  sin C 3 3

 sin   sin A  sin B  sin C  .
3 3 2

b) Notând a  b  c  2 p , inegalitatea se rescrie:

a b c
   3. Considerămfuncţia
2 p  a 2 p  b 2 p  c
x p
f :  0, p   R, f  x    f ''  x    0, x   0, p  
2 p  x 2 p  x
2
 Jensen
 a  b  c  f  a   f b   f c 
 f convexăpe  0, p   f   
 3  3

 2p  1  a b c  a b c
f       3   .
 3  3  2  p  a  2  p  b  2  p  c   2 p  a 2 p  b 2 p  c

x1  x2  ...  xn
28) Să se aratecă n x1 x2 ...xn  , x1 , x2 ,..., xn   0,  .
n

Soluţie.

1
Fie f :  0,    R, f  x   ln x  f ''  x     0, x   0,   
x2

Jensen
 x  x  ...  xn  f  x1   f  x2   ...  f  xn 
 f concavă  f  1 2  ,
 n  n
x  x  ...  xn 1 x1  x2  ...  xn
x1 , x2 ,..., xn   0,    ln 1 2  ln  x1 x2 ...xn  , x1 , x2 ,..., xn   0,    n x1 x2 ...xn  ,
n n n

x1 , x2 ,..., xn   0,   .

29)Să se determine punctele de extremprecumşinaturalor, pentrufuncţiile:

a) f : R  R, f  x   x 4  4 x3  4 x 2 ;

b) f : R  R, f  x   x 2 e x .

 
Soluţie.a) f '  x   4x x2  3x  2 , x  R. f '  x   0  x 0,1,2.

f ''  x   4  3x2  6x  2 , x  R. f ''  0   8  0  x  0 punct de minim.

f '' 1  4  0  x  1 punct de maxim. f ''  2   8  0  x  2 punct de minim.

 
b) f '  x   x2  2x e x , x  R. f '  x   0  x 2,0.

f ''  x    x2  4 x  2 e x , x  R. f ''  2   2e2  0  x  2 punct de maxim. f ''  0   2  0  x  0 punct de

minim.

 
30) Să se aratecădacă a, b  0,  , atunci :
 2

ab
sin a  tg a  sin b  tg b   a  b  sin .
2

 
R. Se aplicăinegalitatealui Jensen funcţiei f : 0,   R, f  x   sin x  tg x  x.
 2

31) Fie f : 1,     0,   o funcţie de douăoriderivabilă, cu proprietăţile:

(i) f ''  x   0, x  1,   ;

(ii) xf '  x   f  x   0, x  1,   .

 f  x
Să se aratecă: a) funcţia g : 1,    R, g  x   , esteconvexă;
x

ab
b) 2 f    af  b   bf  a  , a, b  1,   .
 2 

x 2 f ''  x   2  xf '  x   f  x  
R. a) g  x  
''
 0, x  1,    g convexă .
x3

1 1
b) Se aplicăinegalitatealui Jensen funcţieig şi se ţineseamacă   2.
a b

32) Să se studiezevariaţiaşisă se reprezintegrafic, pedomeniul maxim de definiţie, funcţia:

x2  1
f : D  R, f  x   .
x2  1

Soluţie.

I. D   , 1   1,1  1,   . Funcţiaestepară: f   x   f  x  , x  D, decigraficulestesimetricfaţă de Oy.

II. Graficul nu intersecteazăaxa Ox, iarintersecţia cu Oy este punctual  0, 1 .

III. lim f  x   , lim  , lim f  x   , lim f  x   , decidreptele x  1, x  1 suntasimptoteverticale.
x 1 x 1 x 1 x 1

lim f  x   1, decidreapta y  1 esteasimptotăorizontală la  şi la . funcţiaestecontinuăpeD.

x 

4x
IV. f '  x    , x  D. 0 estepunct critic. Semnulderivateişiintervalele de monotoniesunttrecuteîntabelul
x  1
2 2

de variaţie. 0 estepunct de maxim.

4  3x 2  1
V. f ''
 x  , x  D. Semnulderivatei a douaşiintervalele de convexitate-concavitatesunttrecuteîntabelul
x  1
2 3

de variaţie.

VI. Tabelul de variaţie:

x  1 0 1 

f '  x ++++++++++|+++++++0------------- | ---------------

f ''  x  ++++++++++|--------------------------- |+++++++++

f  x 1  | - -1  |  1

VII.Graficul
y

1
-1 O 1 x

-1

33) Să se studiezevariaţiaşisă se reprezintegrafic, pedomeniul maxim de definiţie, funcţia:

f : D  R, f  x   ln  sin x  .

Soluţie.

I. D   x  R |sin x  0    2k ,  2k  1  . DeoareceD nu estemulţimesimetrică, f nuesteniciparăşiniciimpară. f

k Z

areperioada 2 :

f  x  2   ln sin  x  2   ln sin x   f  x  , x  D, deciestesuficientsăstudiemfuncţiapeintervalul

D   0, 2    0,   .

 
II. Graficul nu intersectează Oy. Intersecţia cu axa Ox este  ,0  .
2 

III. lim f  x   limln  sin x   , lim f  x   limln  sin x   , deci
x 0 x 0 x  x 

dreptele x  0, x   suntasimptoteverticale. Funcţiaestecontinuăpe  0,   .

cos x    
IV. f '  x    ctg x, x   0,   . Funcţiaeste strict crescătoarepe  0,  , strict descrescătoarepe  ,   , iar
sin x  2 2 

x estepunct de maxim.
2

1
V. f ''  x     0, x   0,   , decifesteconcavăpe  0,   .
sin 2 x

VI. Tabelul de variaţie:


x 0 
2

f '  x  |+++++++++ 0 ----------------- |

f ''  x  |----------------------------------- |

f  x |  0  |

VII. Graficul
y

2  O  2  2 3 x
34) Să se studieze variaţia şi să se reprezinte grafic, pedomeniul maxim de definiţie, funcţia:
2x
f : D  R, f  x   arccos .
1  x2

Soluţie.

 2x 
I. D   x  R |  1   1  R. Funcţia nu estenicipară, niciimpară.
 1 x 2


 
II. Intersecţiile cu axelesunt:  0,  cu Oy şi 1,0  cu Ox.
 2

 
III. lim f  x   , decidreapta y  esteasimptotăorizontală la  şi la  . Funcţia este continuă pe R.
x  2 2

2  x 2  1
IV. f este derivabilă pe R \ 1,1 cu f '
 x  
x 2  1   x 2  1

 2
 , x   , 1  1,  
 x2  1
 . În – 1 şi 1 funcţia nu este derivabilă şi avem:
 2 , x   1,1

 x2  1
f s'  1  1, f d'  1  1, f s' 1  1, f d' 1  1. Deci 1 şi – 1 sunt puncte unghiulare. Semitangentele la grafic în
aceste puncte au pantele 1 şi – 1, deci sunt paralele cu prima şi respectiv a doua bisectoare.Semnul derivatei şi
intervalele de monotonie sunt trecute în tabelul de variaţie. Punctul – 1 este punct de maxim, iar 1 este punct de
minim.

 4x
 , x   , 1  1,  
 1  x 
2 2

V. f ''  x    , de unde obţinem că

 4x , x   1,1
 
 1  x2 2

x  0 este punct de inflexiune.

VI. Tabelul de variaţie:

x  1 0 1 

f '  x  +++++++++ 1|-1 ------------------ -1|1+++++++++++

f ''  x  ++++++++++ |----------- 0 +++++++|--------------------

  
f  x  0
2 2 2

VII. Graficul
y

 2

-1 O1 x