I. BUCURESCI, DUMINICA APRIL I S. V. 1871. - .

Abonamentul:
. . 3 Linia . . 10 b.
8 Reclame . . . . 50
Fapte diverse
Manuscriptele
se vor TOTE nefrancate
arde. se vor refusa.
Un 10 Bani. Un 10
Redactiunea Administratiunea, Strada Nr.

barbarig,
mentú
de districte de rerniniscinte, de ori-ce pasiuni brutalg de glorig o a-
le-amil firmatiune militarismg, o negatiu-
voril a ne face esemplu de fru- invidia,
ne a , o
mai listele mósele moralele ale ban- atunci se
namentelor, spre a se putea tri- delorti : divanului severtt , perpetug con-
miterea
judetultt Vlasca precum este celu se tra din
mart principh francese ;
Prahova s'a consta-
REVISTA tatu de mai de có- Art. Columna Vendôme va
tre respectivi cari BULLETINO ESTERIORO
, inaugu- retrasi de la afacerile sta- Paris, 12 Apriliü 1871."
vre-o In fie-care Francia. Englitera
fostele ministere ale rm4ite ce Daily De la Londra se
de la Versailles
reactiunet a pare sume colosale furate anume tivitate, ex-imperatorele Napoleon
din guarda de are
continua sub Vlasca la
manifestil, prin care face apeli la
actuale, vedea din peste , Versailles de ale
tiunea francesg, ca pre uniculti
publicarea unei petitiuni côtre mi- pretuhl de 350 legale, regentia ex-imperatri-
sub-scrisa de côtre 162 28,000 de una, suma nu-
s'o ca
mal operatiunel.
, acestft misera- stare de lucruri! mo- a , care singura compe-
militaril a tinte (!?) a conduce destinele
bile pentru eel ce ralitate ! de forturile Issy Vanves
Relatiunile fa-
inventatu, nu putea de- ce trebile sole de la
America mM ami-
fructele cele mai desastróse de . . . Versailles a propo-
urmarea conciliatiunef pri-
cale
sitiunile.
pentru societate. Ce face guvernulii a- vinta cestiunet Alabama, ame-
ca relele ce a cestorn flagele Ingrozitóre care Corespondentulut D resbelii teribilg ,
se scrie de la Versailles: care guvernulti a tre-
efectele séle pernicióse, nu a- de societatea New
D. Thiers a castelulg de buitt observe o atitudine
de . . .
la estremitate resbeluli
ca residenta generalulul
esemple, la o parte felu- Cathelineau. Acesta franco-germann; acuma insg
ritele abusuri de cu Mo- bretone a ingrijirile din parte, se sperg,
ce se pe diva la nitoruln Oficiale , publicatn parisiane, Britania de aci in colo va
diferitele autoritati ale statului. alti onorab. celg mal la asaltulg ce se mal diploma-
va da Parisulul. va europene.
S'a de care Constantin Csenocratu. prin prin- Germania
competinti , In anuhi se aplaudatti generósele simti-
150 germang a
minte ale rposatului frate
Reichstagulut proiecttt
térra de côtre o societate de bande Atanasie Csenocratu ale L'Univers" privinta
bucata
organisate, care are d. usile St. de 120 milióne taleri, care s'a
térra ; acestu aplaudatu testa- Pierre (Montmartre), arestarea tatg o discutiune.
se face din
de rposatului din acea : motivarea de lege
se descopere a- vedere Bismark a declaratg
desaprobatu parte
nisce bisericele suntg cast de necesitate se va face
devrath ba din con- unile din dispositinnile testamen- asasinat moralmente acesta, ratele
tra , tarie ale d-lui C. CsenocratU, masele, ghiara de speselorti de
nevoiti a avea ceea ce privesce rudele séle nu- infamilora Bonaparte, Favre nu regulatg;
la la complicit spre civilg alú serviciulut consideratiune recinti
meróse pe care testa-
prefecture politienescI ordona ca bi- din Francia, consiliuli a
a' le corn-
serica St. Pierre (Montmartre) de o necesitate, ca prin
tra- de cele necesarit arestarea preotilorg propunerea de
tatie cu ; d. a prepare confederatiunea
voéla se face obiec- C. Csenocratu va repara Aprilig 1871., toate
se poseso- de rude,
Este testa- L'Indépendance Belge"
cu
relativü la co-
FERATE
de clandestinu momentulu solemnelti
lumna : Prin disolverea Camere,
lagmaticu care se asterneret
Paris, asomatg pe spi-
adese-ort autoritatile admi- Considerandg columna narea lui responsabilitatea si-
nistrative, sub de societatea pentru cea de pe pikia este monu- a

www.dacoromanica.ro
 deplo- riera sa politica o data ; departe simturile la moliciune
tóte vedere, a , la votarea joca de partidelora libera- davie? 'I place
acestea ferate Stroussberg. domnia-sa cogómite ce-a
Matti sarcina de a face fa- Ce modestia! rescoptù', de D. Stancescu de
a surmonta tóte Numal a chiarti bine ani.
care le va calea sa. asta nu e vre-o constitutiunel, ce durerosti este
pe anula 1871 mare, din animositate - partidula amortirea
reclamatn de
Camera, i s'a refusata,
de
moda A
a
Bratianu.
amicale, -
- e
!

politica. se
ne-a
spiritele
categorica guvernului, studiqe multe pentru nu chiartt - error in se la
mai profunditate seriosi- lora. !- n'ama mare,
reala situatiune a te- déra - nu o gre- seer- din saloml
are curagiula de a se pune mare, prin urmare moni multa infailibilitatea po- descante mimai a-
contra valurilora. e infalibila. a - de place vocea
Nu se 'scie a nu a- a Ni s'a
plata de 9 milióne Lumea va mai face po-
Strussberg. lucru este D. aci colo. porului, ca

prin care
,
se
nu a
data
ca politicti,
, pentru
- placere
se

mimai aceea ce-I place

spesele ale guvernu- donna. TEATRUL NATIONAL PE BOERILOR tacit.
lui, prin urmare Prin urmare - n'a se SAU
se lua pentru
se va putea efectua plata cupo- cumil verme
alta

de pe
de 9 milióne aprópe de
Ce va face gu- a
fata din - o data
arborele
- Dedicatiune
mare!
StAncescu. -
ca se
va ! tacea
la ce ne
vernula asemenea situa- nu suntemn de ma- tie
muselorn nostri
A cuponult, - ci recunóscema, D. mare caligrafie). natie
de o de Were - s'a scu- tie frumóselorti Cine ne-o spune acésta ?
tóte drumu- bine arte sprijinitoril culiselora tea- putemt vedea ? la circa
de suspendate ca politica, a tie dresate ale

ori-ce ministru, de
cre-
chiara
peste o - cutare ale cutare? a
! singurti spre ? a
consciinciosa, nu se va a a aduce nationala stindardulti De si-
de de care se a- ; capabila acolo, acolo
concesionarL infalibila , nu scie, de ca earl permitti vedea.
Emisiunea actiunilora constitue nu vrea scie, ce se vorbesce
o de mare face ca a sub este dispretuita.
de materialula protectiunea sa pe potentata o o capacitate artistica,
care se Dr. ca natura a bine-voitti a descuragiata. ce se
necontinandu-se dupe conventiunea Stroussberg. se vorbesce romanesce, este
concesionarh, Se ce ti-a cititti de lacheil bee-
fie consecuenta actula graciositate. In
clararea lupta e resulta-
uite
conventiunel, nu
de
putea
demnitatea de pe Columna
o n'a
-
ci
tula demna
a artis-
scie romanesce.

se
suntemti

limba
?

sa , fie , ?

voitor oblige tesaurula a (!) a lucrata. lorti? avuta thea-

puMica la o care, con- Dr. Strussberg De para- artist into-
de nu este ao Columna a luata ales pungi lucraa
efectua de cuma. sa Dr. Stroussberg in ca a desgrepa memoria
din parte-ne pe contra cari spre a incuragia pe
de a mi lua de la sine o ca din s'a
dispositiune, 'nainte de a se con- birea a face politica
o representatiune s'a prin " ma- a poporulul, acestt din pentru
a tèrei, care este a nu ca scie
decid desemne calea : tribuna de putea ce-a fosta, trebue
care trebue o
din mana ami- cuma S'a trupe
meze de delicate mana inamiculuL se de artisti
grave. D. pare bine ini- loca de sole mM morale,
literatura se
Nu e mirare a luata sub pentru a de
sa Stroussberg , limbi cari boerilorti
CURIOSTATE
institutiunile , le boerula a cancaniane,
Nu e mare lucru a afla ale limba romanescL sub pri-
cari pré adese-orl

care
- curiositatea
s vorbima e o
, ochiulti
Acósta nu
!
-
:

la
distreze
duck ?
se in-
virile

limba
boeresci, pe

gesturile
riositate dintre cele curióse. Domnule acolo se multt aplaudate de fasionabilii

tima faimosului Co-

- Traiant"
: pesce bine, acolo
reduct Die Stancescu din
lumna domnia- partida liberale din aci. junimea institutiune ce ti-a
sa e orl D. ea instructiunea ca de care te-ai
- ca a alta morala? ea interesata
cine-va despre dom- de partida faptele strabunl? spre putea protege
nia-sa e- din printre piciórele cailora de culise.
e aceea, costumele Ciucurescu.
positivitate, : ca- adoratorii ale placerel, care

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

MISCARI ELECTORAL!
- a-
per-
cunoscutt face, prin No. 548, face
tre-
cale térra e pace, cunoscutt
gravatt cu se face, buindt piece pentru a lua
Domnh
dinasticI or-
lice. - literile Cuna vi s'a parte la europe-

de
s'at din autoritatilor Prin a Thillau,
politico-juridice functiunile de vice-consult, va gera,
pentru dinastia, o spunt
MM.
- (Foia de séra) a se scie absenta afacerile a-
spre Romania
vinde" cu 5 bant - Si generalti.
e - prea de publi-
Face fericirea,
de dincolo de a (!)
a mirositt, ferbe a-
- Maria Sa urma
opiniunea de acolo, aducAnda Se curatt raportuluI ministrula stre-
imense (!), cir- cazant - cru
Acestt No. 2,809, de
cumstantele de ce ViitoruM (ciocoilort).
Greciei
ce No. 351 , a bine-voitn a da execua-
- (de care de rigóre pentru
ne :
VAR I
alto a Constantin Anagnostara
MM.
circ). in cualitate de vice-consuhl Ma-
Dómna pleca astea
de la Florenta pantomi- Cu comunicatt. jestatiI elenice la
partea a Romania.
din aventurele banditula Cipriano
ce va aduce au-
la semi-lupta cu
gusta visita a
statistt a nime- cata, DEPESITELEGRAF10E
imense alest in circum-
stantele actuale,
ritt de numal La
cualitiunea
a nu s'a pututt Ca vi s'a
de resturnare PARIS, 20 Aprilitt. - Dombrowski
constata causa acestul incidente
agita spiritele la
iubitI
contra suve-
de
norocitt, investigatiunea
Victore Emanuele a fostt
- Acestt comunicatt.
din
de
a favora-
de mintea (m). nu dreptate, bile oscirea Comunel.
de la a e libertate,
ce face MM. dechiarare a de la
a
va cadea la anima De nu pe spate, Aprilit; scopult mi§cariI; ea
1000 de lire.
disolvante,
balsamt peste multe rane din acea
ea va
- Pe ca-
la Boston spre Farming-
E
Prin comunicatti.
drepturile
asociarea
co se

parte a piósele prin federatiune pentru garantarea

ton patru comersanti
darnicele MM. constitutiunea, francese.
scopt, pentru ca
Cocóna Pressa" trebue
la tribu-
cestiunea Comuna nu va
pe totI situatiunea, lupta prin compromist
nalult din Farmington contra
de ca curatt apehl Franciel d'a
falitti. -
atare a comunicatt. uni de
ajunst la
triumfat peirea co-
ocupatt unica cu unt call ce
indreptare Tomnu Rom.
era acolo, lord,
Suverana
are rarult privilegit de a
"- Pressa -
Acosta
cu
de
- Pe o iubesce,
binele-I voesce,
PARIS , 20 Apriliti, diminóta -
Raportuln Dombrowski din A-
ce se va Se vede-adevratt
intentiunea a o
Charmant ! Din comunicatt.
ratt birjarulul, s'a cala- positiunile
a pe combaterea
Guvernulti de
INTERNE sositt acestia Artileria inamica, de de
iubitti de
secuestrase Courbovoie projectile,
tare afara,

II.
(Din MonitoruM). Priimirea
la Ploesa a :
te).
- din Roma
de V'o
Prin astt
adevdratt, cea
vioiciunea foculul, aripa
acestA
era picióre. In momenta mi§care, de
multo spre de suntt
lungult MM. frumke co- Ba Sultan-Azist
vóre ferestrele caselorti de undo
sub ascunst adese-orf a ingagiate tre-
din aceste carte-a scrist,
aruncat buchete de bue 2,000 de fortele
inlocuia alte oseminte le cum- oa mice
- (Theatru Bugarl4). Maine Du-
mal efting de la Cumt vetI vedea, Bahatü, Raporturile statula-majort
va loct in sala Bosselt
de pentru morti. Prin comunicatt. eclerorilort versaillesi Croix-
o representatiune theatrale in limba
bulgara. - Piesa e
ba la timpt, la Thiais , Villejuif
marele
: pe prinst pe inamice considerabill de
Cu
Bulgarid, de sfinte. Hautes-Bruyères.
Thalia din capitala
va limbele,
- Le-a
E
Comuna invita a se face oferte
cumptrarea colóna care
romanesce nu. - Onóre PARTEA UMORISTICI comunicatti. se va vinde patru
theatrale, - celort ce sustint
!
SCIRI
VERSAILLES, 20
Havas
-
unt
(Spargere de Nóptea venimentt n'a avutt nópte.
ca se scie, D. de Pottenburg ,
s'a sparta insurgentilort a maI
A. Rosenberg din poduld
consult alt
E pentru dinastie, , prin nota No. 3,378, de tott. Douó Martl
- Temeritatea de Asnieres.
s'a publicatt face ministeruluI de
a la cuhne, ne vomt a Trupe mare
congediù de
pomeni o furatt pre- a veni.
D. vice-consult Ladislas
fectura
procopsitt
ca scie, VERSAILLES, Aprilit. - In
cunoscutt gerarea agentieI diplomatico Adunare, Picard
(Democratia), cunoscuta a
'n alt Austria. luarea Asnires.
Candiano-Popescu , a
ca de - 0 sa- In s'a - D. de diplo-
matict consult generalt

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULIJ

BucureseT-Braila
Sosirea
CI Braila-
Sosirea Plecarea Plecarea
A Sosirea
Roman-Galati
Sosirea Plecarea
diminéta diminéta diminéta diminéta diminéta diminéta
ore min. ore

8
-
min.

31
Braila
ore min.

47
ore
6 30
20
min.
Galati
7
min.

27
6
7
min.
30
37
Roman
ore

7
min.

55
ore
5
8
4
5
am. dupe am. dupe am. dupe am. Tecuci 10 49 9 Adjud 10 48 58
1 5 1 45 4 4 20 11 54 12 4 dupe am. dupe am.
Braila 6 -- 6 40 séra duae am. am. 12 4 12 14
Adjud 1 1 20 12 59 1 19
NB. douHe din spre la 1 30 d. m. sosesce la 4 3 4 18 Barbo1i 4 31 4 41
34 d. m. din spre la dim. sosesce 11 45 dim. la Bucuresci. Roman 6 53 sera Galati 5 38 dupe am.
NB. Trenul de Nr. 2 care pornesce din Galati tóte la 6 30 diminéta s'opresce la statiunele 8 13 d. Preval 8 58 d. 10 4
12 43 d. m.
Classa I chilometruld
2 d. m. Racacinne 2. 52 d. m.
bani. Classa II 9 bant Classa
Saca 3 38 d. m. Galbini 5 41 d.
6 bani. - Preturile transporturilor de tot la
:

vice versa de la Roman la -

OFFENHEIM, ori ce
- de
militarii
este priimitg.
pe jumatate.

DE ECSPLOATARE.

CONTINUE ACTIUNI LA
CASE DE FER WERTHEIM & HARTMANN
PENTRU
DOCUMENTE
OBJECTE DE
"DACIA"
VALÓRE
ETATE
premiate expositiuni- PENTRU TOT FELUL DE
le pentru soliditatea sigu- nuot Fie-care actiune este de 500
: la subscriere 50
de dividente , actiunile
produc 8 la Celor
CLAYTON 'TLEWORTH
contra a nuoi; alti 100 lei ce vor voi de MACHINE DE SECERAT DE DIFERITE CONSTRUCTIUNI
spargeri. de la subscriptiu- valórea li se vor de la 1 20 cal de mgcinat Morisce
Aducem la cunoecinta tu- nei; restul se va v6r- nifica de 10 leI de vénturat.
lunare de câte 50 lei nuoi de fie-care actiime. perfectionate de circulare pentru tgea
tulor autoritatilor capita- de actiune. Batóle de porumb eu véntur lemne.
listilor paternoster. de de Cultivatori
et de porumb simple. de
SUBSCRIEREA DE SE FACE de fer, Pluguri, etc.
La calea Nr. 30, la T. Ne- Comengile la timp vor esecntate prompt solid.
afacerile groponte, strada Lipscani d-lui Ovessa (intra- & Hartmann
F. WERTHEIM ET COMP. rea prin strada Stavropoleos). La Germani, strada
, Nr. la d-nu Th. Mehedintianu, strada
Nr. 6 ; la d-nu St. strada Germang, Nr.

B. SUTZIANU Calea Mogosoi PENTRU PRINCIPALELE

SE FACE SI
SUBSCRIEREA DE
SE
JASSY : la Banca Moldaviei, Negroponte la d-nu Leonida
compleet de la comptuaruld d-lui Neuschatz. Sachelarie.
: la comptuaruld
I. I. Mallea 1i
Apeluld pentru subscrierea de
Haggiadi, actiuni la
PHENIX
Socie-
la Nicolae Mihail. tate nationala de assicurare, CONCESIONATA PENTRU TOTA ROMANIA
lucrate GALATZ la comptuaruld d-lui a und insemnat ecod. Cea Are a aduce la dunoscinta generale
Negroponte la d-lui maI mare parte de actiuni, din IN CONTRA INCENDIULUI TRASNFTULUI miscatóre
moderate. Sgardelli. suma 2,000 emisse la
BRAILA : la comptuaruld d-lui se subscrisg.
binale, mobile, marfuri, fabrici, po-
G. Avasioti. Aceea ce va mai r6mânea verne, morI de foc apa, tóte de producte
o. : la comptuaruld d-lui la implinirea a 3,000 se cursul treerisului la transportarea
si C-nie. va mai subscri 31 , precum NOUA
: la compturuld se va anuncia inchiderea. se in contra su premie
DE , vis-à-vis Membril fondatori consillari de administratie :
Preiedinte : V. BOERESCU ; Vice-preqedinte : T. NEGROPONTE ;
este de maI multi ani de
St. la guvern a avut ocasiuni de a da
curtea Sarindaru. -9 : G.
V. G.
CANTACUZINO
IÓNIDE, SP. AL.
Tn.
TH. VACARESCIL probe de onestitate promptitudine la casuri de pagube.

MARE MAGASIN DE

TEAM
ELEGRAPHUL
MAINE BARBATESCI IN BUCURESCI
MAI DIN ROMÂNIA.- APARE IN
LA BONAPARTE
CELLU MAI MARE PENTRU ANUNCIURI No. 10, IN COLTUL STRADEI COVACI No. 10

NUMAI 10 BANI LINIA Am primit pentru sesonul de

Toti ce de diferitelor institute
case, etc., ce antreprenori de gasi in nostru cea
teatru, etc.,
publicitate, de ce e prin JACHETE
Case de comisióne , representanti tóte districtele renumitele la
pe toti a se adresa la administratiune, Strada No. la noua
typographie a D-lui Thiel.
NB. Pentru ce voi a anunciuri cu luna cu se face fasónele cele moderne eftine de ori unde.

la an. 1809 ) ao. 1809

NORTH IN LONDRA SI
D LE
DOMICILJULÚ IN BUCURESCI
50,000/000 de la finele 1869 ,
eu positie ce societate privinta , a Englitera pretutindenea,
ANIEI a pe din Bucuresci a priimi representanta pentru Romania.
procurator generaM pentru
Societatea contra tóte felurile de Asemenea contra : orl-ce , fabriel, po-
cereale pe in , mobile, a de cu cu deosebire solide,
transportarea magasie saü la pe anticipata,
Pentru contractarea precum pentru ori-ce necesare recoma -

CENTRAL DIN BUCITRESCI AUGUST dhi GALATI RIDL

Geogre-Nog, Hillel, Banca din Craiova.

resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipscani, No. 11.

www.dacoromanica.ro