BECURESCI, MARTI 20 APRILIE S. V. 1871. - 15.

Abonamentul: Amiunciurl:

LEGRAP ULU
. 3 n. Linia . . 10 b.
.
6 . . 15 Reclame . . . .

. 30 Fapte diverse n.

Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate se
arde. refusa
Unú Numerú 10
Strada Lipseani Nr. 11.

ciume pace alesii ferice de noi de ... acuma loca se

MINISTERULO
litie ai cantându-le de copii urmasii nostri; traga la o parte, faca penitenta

DIPLOMATIA osanaoa triumfului guvernamen- ne In pentru a contra

natiuneT, - contra
talti. pe patulti de mórte
are
o
Bucurati-v , , pregatesce inamicii din temeritatea insolentd se la
legalitatea constitutionahsmuln de tóta de din afara. pentru a conduce de-

ministerului actuale care ne de progresulti ce Ca probe incontestabile despre parte destinele care arun-

msura ce trebue pe ia cele la alegerile comunali cat'o

, ministeruln de de o cam-data In din 20 a adu-
pe promisiunile declara-
sub-scristi de sute la Versailles deputatd
rile séle oficialt Alegerile comunah D-lui Lascar Catargiu. din presentandd o
se facura totn dup vechea sis- de alegatori, martori oculari,
in privinta pacificatiuneI Comuna
a bandelorn, ba pe care constitutiunea v'a care vederea din Paris, odata a pro-
o nuoa inventia o sistema desrobitti de vernului a publicului. ca adunarea de

rafinata. In de a merge cu larea dându-v adreseze manifestd pa-

a face ale- pe cari nu sciti a le a Guvernuld umi comunicatd cificatiune , ordonandd ca neamicitia
le apretui ; bucurati-v , In care sgomotuld a de pentru
prin ,
plati scumpti despre arestarea elaborarea de pacificatiune
capii de bande ga-politia de 25 membri,
face
sira cu cale reserva bâtele sarea vóstra, inertia vóstra! Bu- locd de a da comunicate 5 membri
la secretn curati-v toti burta verde cari ca parlamentart a tracta
sa
a ocupa biurourile nu la ora nu vé de la satis-
ordone ca sa nu Comuna din Paris.
, la interesele
9 de prescrie facerea ca acea propunere patriotica s'a
legea, ci pén de materiale, uitati interesele cele despre arestarea desbatere urge*?
, interesele generale ; uitati Serurie timpuld de ; din , majorita-
tea de séra ceea-l-alta, dup
ca aveti o patria care trebue nail, in- tea a primit'o cu dispretd
spusa unora ; ca ,
sa lasati demna intacta co- de a intimida nu e datina a tracta cu revolu-
venira adevratii alegtori, sala turburatort or-
popri
de alegere era ocupata , ba la vostri.
drepturilord lord electoral dine.
unele , precumn la aceea
, déca
Propunerea n'a fostd
de negru, a unei capitale de luata consideratiune, majoritatea
unde s'a maltratatti onor. 200,000 locuitori se BULLETINO a la ordinea
btrânii, D. Perieténu, etc., biu- intelegea drepturile datoriile, déra sci ca nu mal
roulii era scia a lupta libertatile de la Versailles póte vorM pacificatiune,
o rapida suprimare a va reactiunea la Ver-
de scóte din voesci
privinta acésta sailles Comuna din Paris.- Trebue
sa-ti rupa spinarea , sa-ti sparga apoi ce face o
incetd. nimicéscd una alta,
capult, ,care e la dis- de cumprati, tóta
nimicesce apa, candd a-
positia bandelorn conductórea litia s'arti gura mare, antagoniste se
sa te sa te are- alegétoril viéta lord talnescd prin casualitatea evenimente-
steze D-ta, care te-ai fostn picere la , pentru temeritatea de a nu lord.
lege legalitate , capitala nu fi fara conditiune in se
asupra-I rusinea de a fi la Versailles ; confirma positivitatea ca In guvernuld
atâtea esemple
tuta de o de pun- mult curagiuld la Versailles de multd a o

ca scisiune de principid, a a-
In fa6a acestel anor- !
singura scapare este - invinge- sa produca o crisa ministeriale,
male neasceptate, multimea ale- Bucuresci- rea moartea !
gtorilorn adevarati de reac- Éta ce estremitate a de la Ver-
de la votii, protestatn amenintarile Nemtilorn starea lucrurilord cerbic6sa fudulie a sailles.
ast-feht alegétorii nemtitilorn a de o parte la Versailles ! Fóia publica

guvernulut mânele In , privindu

Comuna din Paris acuma nu decretd, prin care se ordona
póte spera de la acestd mare compagnie de aeronautf ci-
urna sa pro- se sacrifica
Molochu ;- reactiunea militart, care va
prin de drepturile intere- de 300 fr.
inchide pericolulut fatale luna),
foile !
ce l'a provocatd propria sa neprudinta locoteninte (cu 200
gazetele Déca la viitórele alegeri Mutate ; - ea e surda la va- sub-sergentt,
nemtesti sa bu- deputati , face nenorocite prin reac- 12 gregarl.

www.dacoromanica.ro
 TELEGR
indirecta domnésa va esercia o interimara, era deja -
a esecutive. - impresiune bund asupra votarea a se ivi Galatz,
Jules Durnof este - de la 2. sala alegatort, pe formatiunile de acolo.
Nadar aeronautilora. - imperatorele a gratulata mica de , era
pentru infiintarea I pentru priimirea individe, dreptula de a - (Buna menagerd). Sub
compagnie se motivéza, prin aceea, cu care a vota, cart de cunoscutt va apare la
la cast, la Prin urmare trebue bandele electorah, o carte Economia

tóte prin acésta se mare bucuri Ierichon. pe renumitula In casnica, de D-na

cu provinciele. - ;
a-
de folosi cu 3. individele aratate mai tentiunel nostri cetitort,
Abia incorperata cele pro-
la positiunilorA Costache cart pu-
ale Germania,
ale Stefan Anghel, per- tea face (cadot)
introdus ordinatiunile cele
Telegraphe " condamnate töte instantele amabilelora económe
mat aspre pentru germanisarea
Ducrot la Versailles a decatoresct, pentru fapte de
provincit, tóte germanit necon- - (D. Ion Lerescu,) doctora
sine 4 de 8,000 de tenita cum ele alegerile din ;
sciintele politico administrative , a
osta0, cari le-a la Rheims, sunta germane deja, - ast-fehl 4. individe
literatura : Elemente
ans demi- ,Provinzial-Correspond", spre a turbu-
ade-
siunea, de óre-ce tr'una articola Alaturarea rarea alegötort.
vrata-t valóre o recensiu-
nu de ata- Elsasalut Lorenet la Germania" la cererea
ne competinte, numat respectivit
care. Populatiunea Elsasulut lut de alegötort ca s face mat politica mat
Mac-lVlahon cuartierula ge- Lotaringiet are curatti numele alegtorilort" mat
da
nerale acuma se la Fontenay,, ea nu are a abdica nimict din mat citea repede
nóstre literarie - !
de unde , i

a lua
pare a
asalta,
la de
bine,
bunurile sae, nu a ignora tipula et
pentru de a se provocatorti: o
de la Pompieri, cart
a- - duel la
In urma
tura Diferite simptome do- o unet intro D.
prin acésta n'ara la vedesca spiritula n'a se longa a- pitana Tell D. George A.
resultata favorabile, prin ci
Gradina-cu-Cat. biserica Buna Vestire,
mare a preferata prusienilora favorabill se va de- 5. sala trebuia se
de a la predare prin intréga lut putere sta inghesuitt intr'insa Politia a vruta se duelult.
s'a la previne ra- a de bune infor-
Metz Paris. mulut desbinata sinceritate alegatort stimabilula D. Profesore C. despre avea a se
In de doresce ca mat se
Codreanu, respire opera due-
Parisulut, a de bine casa unula din individe , aduse listit se la D.
12 ore, pentru ca din As- tésca. acolo alerga la a-
Clichy asigureze viéta toiu, din suburbea l'a la estremitate a
averea. In acesta o la Odessa se data pe la spate cu gulut. -
din Paris a din 22 ale curentet, acolo a altit huido. focurt a se atin-
nele grozave ce trecuta grecescti 6. electorala de acolo, D. a
in luptele din din tis , spre Athena de ca cele a- nu mat a
din ambele Patriarchulut Gregorie, care ratate, nu opera o legala, ci adversarulut a con-
artileria a operata focti de 50 de ant a murita ca o trista comedie. tinua duelula cadea unula
teribife. Pe in parte a resbelula pentru eliberarea Greciet. Not nu din duot de onóre. In
era armistititi, partea su- Scirile mat din a- a ne juca legile cu sórta urma acestora sosi Politia,
se forturile cu vehe- ceste oseminte sante la rit nóstre, ca se probamt, de agera !
se Issy locula lora destinata, ca totti-d'auna fosta
are se predea. priimite mare ostentatiune. adevörata - (Trompetta
ordine, ca scandalurile o n'a
scire de la Paris su data din la care Natiunea
La dorinta respective
curinte : Pe s'a de la este de voi s
a comunica de mare importan11;-
o de aceia ce a res- ea o
ofensiva contra fortu- domnilorti alegétori , despre care regimult nostru Constitutionala; cele mat
rilorn Montrouge , Vanves Issy. a amintire mai susti. ne retrasa din sala alegeret vate sunta de mare
multe de mare numele leget proclamamt de portanta, de óre-ce
pentru ca strice lucrarile gala nu ea s le
lucrittorilora de arediare. Lupte serió-
se la Bagneux, Clamart Chatillon.
sunA :

Bine-voitt, v Domnule Mi- mat - ade-

nistre, a priimi incredintarea de
pare din respectula ce v
violinte din partea sudului, culórea de Verde, legea subscrierile)
batalikele cele bune. manifestula ministeriala data VARIETATI
La Montrouge federalit su- in actuale,
ficiente respingerea credintatt de promisiunile de
INTERNE - (Moltke) positivitate
sive puternice. ministru de interne, de va la
data delegatiunet tramise de - (Scomotulg) aresterea d-lut la Crapina-Toplitz
de la cu data din Capitala, cerert le- Candiano-Popescu, s'a respan- tia. -
25 ammci mergondti la sectiunea dita prin Capitala, recomendabile pen-
torula Carola I a la Ia§I spre a ne esercita electorala n'a fosta tru Moltke.
in cercurile ce ne consta- sacta guvernulut Diplomatit austriact acuma
ale se cele : s'a o asemine Rime capula nu acesta
la prin Mol- mat 'nainte de ora 9 grava, mat de se vre-o mare ca studieçle
dova, ferma speranta, a- de lege de onor. comisiune situatiunea strategica in su-

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
dice a le Austria, casa de e de des ressources considérables de la Rou- eclesiastici pri-
! Pentru manie. spera se
Pentru La guerre n'occasionne aucune va lua in deliberare.
- (La o licitatiune Viena) terruption dans la publication de ce
Ce de mai curse ! VERSAILLES, 28 -In o
cunoscuta speculanta ovrea a vaste recueil de biographies , de
se supse ! a republicane,
rata de 1000 moires et de documents qui ont un
Ce
face vre-o avendu-se vedere alegerile munici-
caractre d'authenticité.
buna, pall Francia pentru 30 Aprilit,
Biata Primarie, Quatre magnifiques volumes de cette
tuta coreligionarula s'a de a se adresa o
Sta in riche publication illustrée
cu piciórele numal l'a circular municipah spre
acuma, prix de fr. par volume
a le s formeze o
Bandele voióse broché, - relié fr. 125. - Les quatre
care sé se adune
-(In sala de Pesta) batele gróse volumes brochés de fr. 400 ; -
provincia, la Lyon Greno-
la et dorés sur tranche fr. 500.
in se va pune portretult Se congresula va putea
On peu demander des volumes
Nyari, despre care s'a face sé se accepte la Versailles o tran-
arunce-nde-se din a patra a- tachés , soit un seul : et aussi
sactiune onorabile.
Urna fu des articles qui extraits de l'ou-
sala e
portretuln P. Eszterhazy, pe care
De nóptea chiara. vrage. prix de chaqua article VERSAILLES, 28 -In
se dete publié est de fr. par feuille ou demi- adunare, Pouyer-Guertier depune
proprh de
bandele bete feuille. proiecta de lege pentru deschiderea
natóre ; - a Alexandru ,
Primara. Pour simplifier de nombreux credita pentru plata
care a la fool
de correspondance dans pays, thierea trupelorti prin pre-
artificiale ; a Széchenyi
D'acumt cine, la Direction a établir un seul lungirea insurectiunel. Pouyer-Guertier,
cari sinucis cu arma, prin
Vede fórte bine, de paiement : on adresse avec chaque la recentele asertiu-
urmare cu mórte ne-
s'a pust, demande le prix des volumes et des D-lui de Bismarck reich-
natural.
Pe cale curata, extraits qu'on recevoir. Ce mode stagula prusiang,
cuma fu data, de paiement est adopté également pour mentele de fosta tinute
Porunca de SUSU. M. M. les Conservateurs des biblio- regularitate scrupolositate. Con-
SCIRI thèques Rationales. forma coprindera
Estrase din Monitora. Prin urmare, déra, Les paiements s'effectuent, soit par la
nu ne para, des mandats de poste ou de banquiers, trupelora ger-
In urma contra ciocol; mane va continua. Ingagiamentele con-
par des lettres de change ou des
Eminentia tractate, sé fie de oneróse,
ne cruce ; billets de banque, ou par les messa-
de catre lealminte implinite , asta-fela
nu ne aduce genies. - Les volumes bien emballés
Climent se cuvine din partea guvernulul
nemtoia. s'expédient môme dans
mitropolitana convocata ad- francesti.
les pays les plus éleignés.
hoc a se pronuncia, vedere
Pour les volumes suivants, la
privinta pentru IN FIJNCTIUNI continue recevoir des commu-
faptn, prin ce a emisa,
nications dans toutes les langues; elle
escluderea D. George Popovici sub-prefectn la de interne.
se charge des traductions môme pour
din trépta de cleric, remane sim- plasa Muntele, Némtu ; D-nu
les mémoires les plus étendus. Les La 3 a. pentru 200
plu sub Constantin Pandele Ostianu, la curtea de lemne trebuinci6se
dépenses qui doivent couvertes
apela din ; D. M. Ciupelni-
s' indiquent lorsque les communica- La 10 , respectivu-
teanu, membru la Praho- lui ministert , pentru darea intreprin-
tions été examinees.
D. Bartholeyn de Fosselaert , con-
va ; G. Mihulet, suplininte la tri- a confectionarei objecte de
Cette Histoire Générale qui doit com- necesarie atelierului de ma§ini
bunalulti Ilfova ; D. V. Dimitriu, su-
prendre des Articles ou des Mémoires Imprimeriei Statului. in
unti congedia de la guvernuln D-see, plininte la tribunalula Prahova ; D.
assez étendus aux noms des personnes Monit. Nr. 77).
Al. Halepliu , jude de pace la plasa
va Bucuresci la qui ont pris part dans les affaires les Eforia spitalelorü pentru aren-
Prahova ; D-nu N.
absenta D-séle, plus importantes de pays, doit darea Morunglavu contult
afacerile Theodorescu, de de pace la tualului de 4 Mai
generale vora aussi comprendre des mentions ou des
gera de catre D. plasa judetula Prahov ; D-nu viitort, la Eforil.
citations tous les hommes honorés
Klein. Frangopolu , portarela la tri- - La 23 Apriliti, la Eforia spitalelor6
dans chaque pays.
bunalula Ilfovt. civile pentru inchirierea pre trei ani
C'est pour assurer l'exactitude de locului de Coltea, strada
ces citations de que Eexactitude
PARTEA UMORISTICA
Bibliographie. des Articles, des Portraits et des
Réproductions, qu'il est nécessaire que,
Primar On a lu, y a quelque temps dans de chaque pays, des communications In çliva de 3 la ministerult res-
, pentru intreprinderea de
le Moniteur universel" de France un soient adressées sans retard la
se sionarea de ,
article sur des plus grands rection. la Oltenita la port.
De catre ciomege, qui se publient dans notre Cette L'ADRESSE est M. Jean Goncet, Conditiunile se vedea in Mon. Nr. 77).
Comuna la doit évidemment intéresser la la Direction de l'Histoire Générale
Ura! Roumanie aussi que les autres Genéve Terrassière). Suisse.
pays. - Les hommes existants , de Jalnich
de de perderea
! que les hommes morts, qui ont DEPW TELEGRAF10E iubitei lord mume Tita Ana-
pris part dans les affaires importantes din
se numesce, de leurs pays surtout dans les BERLIN, - In urma pe la 8 ore
se intaresce, ments qui ont lieu dans les temps intervenirit generalulul anun- pe amici
Marele bine-voésca a asista la immor-
nous vivons, - doivent y tons de D. de Bismarck, favórea
ce va avea loca la Mo-
Ura! posta mentionnés. - Une place est aussi arhi-eveculut de Paris, generalula Clu- nastirea Icóna, 20 a cor.
E rosta réservée aux fondateurs des Etablis- seret a va presinta co- la órele p.
Pentru qui servent aux développements o motiune pentru eliberarea

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

la an. 1809 ) SOCIETATEA la 1809

NORTH BRITISH AND MERCANTILE

LONDRA SI EDINBURG
DOMICILIULO IN BUCURESCI
Fond 50,000,000 reserva la 1869,
cu Malta positie ce societate privinta , a Englitera pretutindenea, Comitetulti BINCEI
a invitatt pe directorele din Bucuresci a priimi representanta pentru
pentru
Societatea contra de felurile de Asemenea contra incendiului : fabrici, po-
cereale pe in cursulti , mobile, a cu cu deosebire sohde,
la transportarea magasie la asigurare pe cu anticipatg,
Pentru contractarea precum pentru orl-ce necesare se
CENTRAL DIN AUGUST din GALATI JOAN
la Geogre-Noü, cassele Hillel, Banca generalü, din Craiova.

SE CONTINUE DE ACTIUNI LA
Prima societate reg. priv. IMP. FIRE
de Navigatiune

NAVIGATIITNEL
pe Dunare.
"DACIA"
ACCELERATE (FONDATA LA 1803) TOT FELUL DE
actiune este de 500 lei de dividente , actiunile
: : nuol. : la subscriere 50 produc 8 la Celor
PLECAREA la PLECAREA din Constantinopolu, lei alti 100 lei nuoi ce vor voi de
jum. ore dimioéta; din la 4 ore ; din LA 1864) de la incheierea subscriptiu- actiunei li se vor
Luni la 7 ore dimioéta ; din Odesa, (I. plecare, 13 Apri- nei ; restul se va vr- 10 lei
sia§, Marti la ; Galati , Vineri UN CAPITAL PESTE lunare de câte 50 lei de actiune.
din Ruscinc-Giurgevo, la 4 ore; din Giurgevo- de actiune.
la 11 ore la la 6 ore séra.
SOSIREA Galati, ; Basias, la 4 ore
Constantinopoln Luni la séra ; Pesta, Mercuri diminé- CONCESSIONATE DE INALTUL GUVERN SUBSCRIEREA DE SE FACE
ta ; Juoi dup-amédg. La biuroul calea Nr. 30, la T. Ne-
PLECAREA din PLECAREA din Constantinopolu, groponte, strada d'assupra Ovessa (intra-
la 9 ore din Marti la 4 ore ; din Galati, Renumele mare bine meritat de care societile de assicurare rea prin strada Stavropoleos). La Germani, strada
Duminica la 9 ore la Marti la 4 ore sra ; din Giur- representate de noi se térrile , Nr. la d-nu Mehedintianu, strada ,
gevo-Rusciuc, la ore unde ele ail essersat operatiunile pentru promptitudine Nr. 6 ; la d-nu St. strada Nr. 21.
in daunelor, ne permite a spera, viitor vor o-
in la Vineri la 4 norate confienta onorabilului Public. PENTRU PRINCIPALELE DE
; Odesa, Marti ore a assicura contra preciurile cele SE FACE SI SE PRIMESCÚ
plecare din Galati, 17 moderate conditiuni liberale, objecte : la Banca
Negroponte la d-nu Leonida
Observatiune : Voiagiul la Constantinopole are de la a) Cladiri de ori-ce natura ; b) Mobile, magasine cu mar- a comptuarulâ d-lui Neuschatz. Sachelarie.
la cu drumul de fer, de aci va- fury tot felul de objecte miscatóre ; Tot felul de bucate, comptuarulâ d-luI pentru subscrierea de
porul Lloyd-austriac, acela la Odesa de la Galap cu in magazi1, pätule pe d) Poverne I. I. Haggiadi, actiuni la
la d-nu Mihail. tate de assicurare,
vaporul de Lloyd-rusesc. de ori-ce e) Vite de etc. GALATZ la a econ. Cea
informatiune relativ la se pot la Ulisse Negroponte la d-lui mare parte de din
VAPOARELE DE PASAGERI Biuroul generale strada Nr. 6, Sgardelli. suma- 2,000 emisse la in-
jos: in : MARCUS &
generan pentru G.
: la comptuaruld d-lui se deja subscrisg.
Aceea ce va mai rmânea
De la Viena, la Pesta De la Sulina la Tulcea, : la comptuaruld d-lui la implinirea a 3,000 se
la 6'12 ore ; Galati, Lunea Vinerea, 6 ore SOCIETATEA DE C-nie. va dupa 31
De la Pesta la Semlin-Belgrad, ;
: la compturulii se va anuncia
de tóte De la la Giurgevo 1i Or-
ore diminéta ; Lunea Juoia ; ASSICURAZIONI GENERALI fondatori consiliari de administratie :
Preiedinte : Y. BOERESCU Vice-preledinte : T. NEGROPONTE Mem-
De la la Orso- De la Galati la Giurgevo Se-
va, Giurgevo, Constau- diminéta; : G.
V. G. PORUMBARU, ST. VACARESCU,
tinopole Juoia Duminica , di- De la Giurgevo la Orsova, Mar- un capital pentru 76,350,000 lei
néta ; Vinerea, la 12 ore din gubire sumg de totale
De la Orsova la De la Giurgevo la Turnu-Seve- ce a effectuat acest institut, cum se póte proba, se la 72,437,677
Vinerea, la 11 ore rin, Dumineca, Martea Vinerea, sail 181,094,192 lei
anti-meridians ; la 12 ore din societate are ramurele de assigurare; de essemplu con-
De la Turnu-Severin la Giur- De la Orsova la tra pentru mobile productele
gevo Galati, Lunea, grad-Semlin, Lunea Vinerea, precum asupru vietei omenesci, mórte favoruld St. se adresa la Preotulti
Vinerea diminéta ;
De la Giurgevo la
la 5 ore ;
De la Belgrad-Semlin la Pesta Representanta
rente personale.
L.
curtea -7
tea, Juoia 1i la 2 ore post- de Vinerea, tóte BucurescI, strada No, 20.
meridian; de la 6 ore ;
De la Galati la Ismail, Tulcea, De la Pesta la Viena, Pentru mai bune se póte adressa tóte de la
Dumineca Juoia, 7 ore lele la 6 ore la 7 ore
diminéta ; 9 amédi la D. L. WEISS, strada Selari, No, 20.
vis-a-vis de Hotelul Fieschi, la care se vor face as-
bune. -A se
Agent, Jon Zepeniag. sigurgri. sa Udricani, No. 8. 6-2

RANSOMS SIMS FABRICANTIJ DE

HEAD
AGRICOLE (Englitera).
ET
Aginte la Galati,
stabile , locomobile , de móre, usca de la 30-50 chile masine de lemne,
, de (porumbil) , masine de
seceratil englese americane , 1, 2 Reserve de locomobile masine de treerat,
fére, tulumbe, masine de se Strug instrumentele.
atelierul6 Macduff, aprópe Agentia imperiale din Galati, face reparatiunile ma§ine.

PROCTOR LINCOLN
din pentru vinderea machinelorti din renumita Domnil
Strada Decebal Nr. 9, Cassa Nr.9.
NB. de de machine de , ne adreseze
comandele, spre a li se putea procura la timpg. (1 5-1 5 24.)
resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipseani, No. 11.

www.dacoromanica.ro