BILANȚUL ELECTRIC AL UNUI COMPRESOR DE

AER

5.8.1. Caracteristicile tehnice ale instalației

Compresorul este cu pistoane, fabricat la Reșița, tip L 50, având un debit

nominal de 50 m³/min, viteza de rotație 428rot/min, comprimarea realizându-se
în două trepte; el este antrenat prin curea de un motor sincron de caracteristici
nominale Pn = 330kW, Un = 6kv, In = 37 A, cos φu = 0.86 capacitiv.
Motorul este alimentat printr-un cablu de 24 m lung, 3 · 50 mm² Al.

5.8.2. Întocmirea bilanțului real

Fiind vorba de o acționare elecrică, întocmirea bilanțului real se reduce
la determinarea puterii electrice active total consumate și a diferențelor
pierderilor în motor și copresor și anume, conform punctului 3.4.3.1, vol. 1, a
pierderilor în cuprul motorului și a ansamblului pierderilor în fierul motorului și
a celor mecanice pe tot agregatul, precum și a pierderilor în linia de alimentare.
În plus, în cazul compresorului fiind posibil a se calcula direct energia
utilă (egală cu lucrul mecanic de copresiune) se va determina direct această
componentă (renunțându-se la deducerea ei după prevederile punctului 1.5.1.2
lt. a. vol. 1, adică prin diferența între energia consumată și suma pierderilor
calculate).
Bilanțul s-a tocmit sub formă de bilanț orar, la sarcina medie zilnică, de
60 m³/min .
În scopul întocmirii bilanțului, s-au determinat prin măsurări:
-debitul mediu al compresorului : Q = 60.6 m³/min ;
-energia activă medie comsumată orar : E i = 293 kW/h precum și energia
activă consumată orar, timp de 24 ore ;
-energia reactivă capacitivă medie consumată orar : Er = 108kW/h ;
-tensiunea de alimentare : U = 6 kv ;
-presiunea areului la intrarea în prima treaptă : P 1 = 1 atm și la ieșirea din
ultima treapta (a doua) : P2 = 4.9 atm
-temp. medie a aerului ambiant : T1 = 11°C(T1 = 273 + 11=284 k) ;
-puterea absorbită de agregat mergând în gol (cu supapele deschise ) P o =
111.5 kW și curentul absorbit respectiv : Io = 13.4 A ;
-rezistenta ohmică a statorului R1 = 2.15 Ω.

Energia utilă se calculează cu formula :

En = Pe · τ [kWh] (5.61)
 În care : Pc este puterea necesară pentru compresiune, în kW.
Q·γ·Lpol
Pc = ———— [kW] ; (5.62)
102 · 60
τ - timpul de funcționare, care, în cazul bilanțului orar, este τ = 1 oră, E u
rezultând deci kWh/h ;
Lpol- lucrul mecanic de compresiune politropică pentru 1 kg f/aer, în kgfm/kgf
aer .

n
Lpol = I · —— · R · T1
n- 1

γ – este greutatea specifică aerului la presiunea P 1 și temperatura T1 de

intrare în compresor .

γ = 1.293 · 273/T1 · 1/P1 = 1.293 · 273/284 · 1/1 = 1.24 kgf/m³ ;

I - numarul de trepte de comprimare, în speța I = 2 ;

n – indicele de comprimare politropică, n = 1.2…….1.25 ; se va lua
n =1.2 ;
R – constanta universală a gazelor; în cazul aerului R = 29.24 kgfm/kgf ·K .

Introducând în formulele (5.61) – (5.63) valorile numerice se obține:

1.2
Lpol = 2 · —— ·29.24 · 284 = 14150 kgfm/kgf aer ;
1.2-1

60.6 · 1.24 · 14150

Pc = ———————— = 174 kW
60 · 102

Pierderile în linia alimentară a motorului, Δel, se calculează determinând în

prealabil, ca în subcap. 5.6 și 5.6.2. :

Imed = √293² + √ 108² / √3 · 6000 · 1 = 30 A

Kf = 1.01*
1 24
Rl = — · — = 0.0137 Ω ;
35 50
 În final rezultă :

Δ Er = 3 · 1.01² · 30² · 0.0137· 1· 10¯³ = 0.038 ~0.04 Kwh/h .

Tabelul 5.19
Bilanțul real al compresorului electric

DENUMIREA COMPONENTEI kWh/h %

Energii intrate:Energia absorbită din retea 293.00 100.00
Energii ieșite:
1.Energia utilă 174.00 59.33
2.Pierderi în cuptorul motorului 5.93 2.02
3.Pierderi în fierul motorului și pierderi mecanice 111.34 37.14
în motor și compresor
4.Pierderi în linia electrică de alimentare 0.04 0.01
Total de pierderi 116.31 39.15
Eroare de închidere a bilanțului 5.69 0.92
TOTAL IEȘIT 293.00 100.00
 Fig. 5.8. Diagrama Sankey pentru compresorul de aer

Pierderile în cuprul motorului Δecu , se calculează cu relația (3.152)

ΔEcu = 3 · 1.01² · 30² · 2.15· 10¯³ = 5.93 kWh/h .

Pierderile în fierul motorului și pierderile mecanice în motor și

compresor, se determină prin formula (3.159) :

ΔEfe + ΔEmec=(111.5 - 3· 13.4² · 2.15 · 10¯³) · 1 =110.34 kwh/h .

În concluzie, bilanțul real al compresorului este cel din tabelul 5.19,

reprezentat și în fig. 5.8 sub forma de diageama Sankey .

5.8.3.Măsuri de raționalizare a consumului de energie electrică și de

aer comprimat

Prima măsură de economisire a energiei electrice constă în raționalizarea

maximă a consumului de aer comprimat deoarece producerea acestuia se face cu
un consum specific ridicat (0.1 – 0.125 kWh/Nm³ aer comprimat la 6-7 atm), iar
a doua măsură consta în îmbunătățirea condițiilor de producere a aerului
comprimat.
 Măsurile de raționalizare a consumului de aer comprimat care se impun
sunt:
a) Folosirea aerului comprimat să fie limitată la cazurile în care, din motive
tehnologice sau de securitate, nu se pot folosi alți agenti; se menționează, spre a
arăta importanța acestei probleme, că acționările pneumatice au un randament de
folosire a energiei electrice consumate la producerea aerului comprimat, de
numai 10%.
b) Aerul comprimat să fie înlocuit cu aer ventilat ori de cate ori este vorba de
presiuni reduse.
c) Presiunea de utilizare a aerului comprimat să fie redusă la maximum
posibil, spre a micșora pierderile prin neetanșeități și consumul specific de
energie electrică la producerea aerului comprimat.
d) Asigurarea unei etanșeități mai mari decât a rețelelor, racordurilor și
ventilelor de aer comprimat, precum și a utilajelor pneumatice, prin întreținerea
corespunzatoare și încercări periodice.
e) Preîncălzirea aerului comprimat utilizat : se obține astfel o economie de
consum de aer, la utilajele (cicloane,vibratoare etc) care folosesc energia
pneumatica de :
T1 + 273
e = (1 - ————) · 100 [%]
T2 + 273
Respectiv la utilajele (duze etc) care folosesc energia cinetică a aerului
comprimat de :

e = (1 - √T1+273/ √T2+273) · 100 [%]

în care T1 și T2 reprezintă temperatura, în °C, la intrarea în utilaj a aerului

comprimat în cazul în care nu este preîncălzit, respectiv în cazul când este
preîncălzit; dacă T1 = 30°C și T2 = 130°C, economia este de 24.8% în cazul când
e vorba de utilizarea energiei pneumatice, și de 13% în cazul când este vorba de
utilizarea energiei cinetice. Temperatura de preîncălzire a aerului comprimat nu
poate depași 140-160°C (spre a evita pericolul de explozie al gazelor din
uleiurile de ungere), iar în cazul folosirii furtunurilor de cauciuc, 70°C.
Conductele de aer comprimat încălzit trebuiesc izolate. Foarte adesea, încălzirea
se poate realiza prin folosirea de resurse energetice secundare termice, iar dacă
se izoleaza rezervorul de aer din stația de compresoare și conductele până la
locul de consum, se poate evita preîncălzirea specială, aerul comprimat ieșit din
compresor având o temperatură de peste 100°C .

Măsuri de reducere a consumului de energie electrică la producerea

aerului comprimat, recomandate sunt :
 a) Verificarea perodică a compresoarelor, spre a elimina eventualele
deficiențe de funcționare .
b) Creșterea productivității compresorului, prin mișcarea spațiului mort,
mărirea etanșeității pistonului și presetupelor, utilizarea la aspirare de aer cât
mai rece și cât mai uscat( o creștere cu 1°C a temperaturii micșoreaza debitul
compresorului cu 0.35%), limitându-se viteza aerulu în conducta de aspirație la
10-12 m/s .
c) Curățarea aerului aspirat, spre a evita depuneri pe supape, piston,
cilindru și conducte; filtrele montate în acest scop trebuiesc curățate imediat ce
manometrele diferențiale de pe filtru indică peste 20-25 mm H 2O, la filtrele
mecanice , sau peste 10 mm H2O la filtrele cu stofă (o creștere cu 10 mm H 2O a
rezistenței filtrului reprezintă o creștere cu 0.05% a consumului specific de
energie electrică).
d) Temperatura de ieșire a apei de răcire a compresorului să nu
depășească 35 – 10 °C.
e) La funcționarea în paralel a mai multor compresoare, să se
întocmească un grafic prin care să se asigure pe cât mai posibil încărcarea
completă – conform necesității consumatorilor – a agregatelor în funcțiune;
pentru stabilirea și respectarea unui regim în care să se realizeze consumul
minim de energie electrică, compresoarele trebuie să fie dotate cu toate aparatele
de măsurat și automatizate necesar, atăt pe partea de aer cât și pe cea de energie
electrică.