Examen drept roman

Speța 1:

Acțiunea se desfășoară în anul 10 î. Hr, în timpul Romei Imperiale și datorită

faptului că pocesul se desfășoară între un cetățean roman, Sabinus, și un peregrin
Brasus, procesul va avea loc la Roma în fața magistratului și a judecătorului, iar
magistratul care va organiza procesul va fi pretorul peregrin. Ținând cont de anul
10 î. Hr., procedura de judecată utilizată va fi procedura formulară. Procesul va
avea două faze: faza in jure și in judicio.

Faza in jure:

În urma citării peregrinului Brasus, acesta era obligat să se prezinte la proces. În

cazul în care Brasus nu se va prezenta la proces și nici nu va indica un garant în
favoarea lui, magistratul îl va putea obliga la plata unei amenzi. Totodată, există
posibilitatea ca pârâtul să fie adus prin folosirea forței, dacă se constată că există
mai mulți martori la refuzul acestuia. În cazul prezentării peregrinului Brasus în
justiție, reclamantul își va expune oral pretențiile în fața magistratului. După ce
formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural în fața magistratului și
anume “litis contestatio”. ”Litis Contestatio”, constă în remiterea unei copii de pe
formula sau în dictarea ei de către reclamant pârâtului. Astfel, indiferent de
obiectul pretențiilor reclamantului, în care acesta câștiga procesul, urma să
primească o sumă de bani. Daca una din parti murea dupa litis contestatio,
moștenitorii acesteia nu se puteau prezenta în fața judecătorului, așa încât
trebuia operată o modificare a formulei.

Faza in judicio se desfășoară în forum, în fața unui judecător. În această fază a

judecății, dezbaterile judiciare fiind libere, părțile își expun argumentele, singure.
De asemenea, se vor folosi mijloace, precum: jurământul părților, proba scrisă,
proba cu martori și mărturisirea. În speță, peregrinul Brasus va arăta că a închiriat
o casă la Mediolanum, pentru o perioadă de 1 an, începând cu luna ianuarie, ziua
a-5-a, în anul 10 î. Hr., chirie cu o valoare de 100 sesterți. Va arăta că, odată cu
mutarea sa în casă, i-a plătit lui Sabinus suma de 40 sesterți, iar celelalte plăți
urmau făcute în cuantum de 20 de sersteți în următoarele 4 luni. Brasus arată
faptul că reclamantul a fost cel care nu a respectat înțelegerea pe care au avut-o,
respectiv în luna septembrie, cu ocazia penultimului termen de plată Sabinus
trebuia să îi ceară lui Brasus doar 20 de sesterți, și nu toți cei 40 de sesterți.
Pârâtul arată că reclamantul este cel vinovat pentru litigiul creat, și că el este
nevinovat. Astfel, acesta cere judecătorului să se respecte înțelegerea dintre el și
reclamant.

Sentința: Reclamantului i se va atrage atenția despre faptul că a avut o

întelegere cu pârâtul pe care nu a respectat-o, judecatorul obligându-l să o
respecte. Pârâtul va plăti suma ramasă de plată în două tranșe, precum a fost
stabilit, reprezentând contravaloarea chiriei ramasă înca de plată, fiecare tranșa în
parte constând în suma de 20 sesterți.

Speța 2:

Familia agnatică este formată din: Adrianus Hostilius ( pater familias), Livia
Tertia ( soția acestuia), Marianus ( fiul), Lucreția( soția fiului căsătorit cum manu),
Primus și Seconda (copii fiului), Tumus( soțul fiicei căsătorite sine manu),
Sergius( fiul), Corina( soția fului căsătorit sine manu), Sabina( fiica fiului),
Rufus( soțul fiicei căsătorite sine manu), Clara ( fiica), Titus ( soțul fiicei căsătorit
cum manu), Corina și Marcus( copii fiicei)

Familia cognatică este formată din: Adrianus Hostilius, Marianus, Primus și

Seconda,Sergius, Sabina, Clara, Corina și Marcus.

Gradul de rudenie se stabilește în mod diferit, în funcție de linia de rudenie. La

rudenia în linie dreaptă , gradul de rudenie se socotește după numărul nașterilor.
Astfel, fiul și tatăl sunt rude de gradul I, iar nepotul de fiu și bunicul sunt rude de
gradul II.
 La rudenia în linia colaterală, gradul de rudenie se stabilește după numărul
nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând
de la aceasta până la cealaltă rudă. Astfel, frații sunt rude de gradul al-II-lea,
unchiul ș nepotul sunt rude de gradul al –III-lea, verii primari în gradul al-IV-lea.

Prin urmare, conform speței, rude de gradul I sunt Adrianus Hostilius, respectiv
Livia Tertia cu fii lor, Marianus, Sergius și Clara.

Frații și surorile Marianus, Sergius și Clara sunt rude de gradul II, respectiv
Primus și Seconda și Corina cu Marcus. De asemenea, rude de gradul doi sunt
părinții Adrianus Hostilius și soția sa, Livia Tertia cu nepoții lor: Primus și Seconda,
Sabina, Corina și Marcus.

Rude de gradul III sunt: Marianus față de Sabina, Corina și Maruc, Sergius față
de Primus, Seconda, Corina și Marcus, Clara față de Primus, Seconda și Sabina.

Rude de gradul IV sunt: Primus și Seconda cu verii lor primari, Sabina, Corina și
Marcus, respectiv Sabina, Cornina și Marcus cu aceași veri primari.

Adrianus Hostilius deține cel mai importat rol în familie, respectiv pater
familias și deține personalitate juridică deplină. Livia Tertia, soția lui Adrianus se
află sub puterea acestuia (alieni juris), deoarece sunt căsătoriți cum manu. De
asemenea, sub puterea acestuia se află Sergius, deoarece acesta se căsătorește
sine manu. Ceilalți fii și fiice, respectiv Marianus și Clara nu se mai află sub
puterea lui Adrianus Hostilius, deoarece aceștia snut căsătoriți cum manu.

Căsătoria lui Seconda cu latinul Tumus este valabil deoarece aceștia au primit
binecuvântarea lui Adrianus și au îndeplinitit cerințele legale.

Sergius îi dă consimțămâtul fiicei lui, Sabina, pentru a se căsători cu libertul

Rufus, fapt ce l-a supărat pe Adrianus. Adrianus a considerat că a fost dezonorat
de fiul său, deoarece ar fi introdus în familie un sclav eliberat. Astfel, Sergius fiind
sub puterea tatălui său, deoarece acesta era căsătorit sine manu, el trebuia să-i
ceară consimțământul lui Adrianus referitor la casătoria fiicei lui. Așadar, Sergius
nu are nicio putere în fața tatălui său.