EXAMEN LA DISCIPLINA DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI

INSTITUȚII POLITICE II

SESIUNEA IUNIE 2021

ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ, DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE

PUBLICĂ

SPEȚA NR. 1

G.L. este un absolvent al Facultății de Drept, neafiliat vreunui partid politic.

În anul 2018, a exprimat, pe conturile sale de Facebook și Youtube, opinii cu
privire la chestiuni de actualitate, sociale și politice. În unele postări, G.L.
făcea afirmații dure la adresa unor politicieni, inclusiv miniștri, numindu-i
„gașcă de infractori”, „analfabeți funcțional”, „impostori” etc. În anul 2019,
G.L. se prezintă la un concurs de angajare pentru un post de jurist din cadrul
unui Minister. Deși îndeplinește atât condițiile privind media generală,
având cea mai mare medie dintre candidați, cât și pe cele privind
cunoștințele de specialitate, este respins la concurs. Ulterior, i se comunică
decizia de respingere. G.L. află de la un fost coleg, angajat al Ministerului,
că respingerea sa a fost cauzată de analiza, de către comisia de concurs, a
paginilor sale de pe rețelele de socializare. G.L. acționează în instanță
Ministerul, dar instanța îi respinge acțiunea, pe motiv că nu corespunde
condițiilor „morale” de angajare pe postul respectiv.

1. Poate invoca G.L. încălcarea vreunui drept fundamental? Argumentați.

2. Care sunt limitele libertății de exprimare în acest caz?

SPEȚA NR. 2

La data de 1 martie 2020, Guvernul emite o ordonanță de urgență prin care

modifică legea electorală (pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului),
în sensul limitării dreptului de vot doar pentru cetățenii români domiciliați în
România și al introducerii votului obligatoriu, sub sancțiunea unei amenzi
administrative. Un proiect de modificare a legii alegerilor parlamentare,
cuprinzând amendamente legate de procedura de organizare și desfășurare a
alegerilor, se află și la Parlament, în dezbaterea primei camere sesizate, în
sensul introducerii votului electronic la alegerile parlamentare.

La data de 1 septembrie 2020, Parlamentul aprobă ordonanța de urgență prin

lege, care este trimisă Președintelui spre promulgare.

Două zile mai târziu, Președintele solicită reexaminarea legii invocând faptul
că există un proiect de lege în dezbatere parlamentară și că amendamentele
aduse prin ordonanță ar fi trebuit incluse în acel proiect. În aceeași zi,
Președintele sesizează Curtea Constituțională în privința legii de aprobare a
ordonanței. Între timp, Guvernul își angajează răspunderea asupra unui
proiect de lege având ca obiect aprobarea ordonanței de urgență.

Cerințe:
Care sunt problemele constituționale ale Ordonanței de urgență?
Comentați, din punct de vedere constituțional, comportamentul autorităților
implicate.