Sunteți pe pagina 1din 5

Varianta 18

A. 1. B — Podisul Bârladului; G — Grupa Muntilor Fãgäras: 2. 2 — Constanta; 3 —


Tãrgoviste.
B. I — Bucegi; 2 — Muntii Banatului; 3 — oceanice.
C. I —d; 2—b; 3—b; 4—c; 5—d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predominä activitatile miniere si
forestiere pe cand in unitatea de relief cu litera E predomina activitãile industriale si
agricole; In unitatea de relief cu litera A este dezvoltata cresterea animalelor datoritã pasunilor
intinse pe când In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datoritã
terenurilor agricole cu soluri fertile; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul
montan si al sporturilor de iarnä, pe când in unitatea de relief cu litera E este mai putin
dezvoltat turismul; In unitatea de relief marcatä, pe hartA, cu litera A cäile de comunicare
sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe când In unitatea de relief cu litera E
sistemul de cãi de comunicatii este complex: sosele europene, cai ferate electrificate,
transporturi fluviale, aeriene.
E. energia electricA este un indicator important ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de
dezvoltare al unei tari; ramurA economicA importanta, constituind o dominantA a economiei
moderne; energia electricA este importantA pentru modul de viata al societatii contemporane.

Varianta 19
A. 1. 1 — CrisuI Repede; 2 — Bega; 2. 11 — Craiova; 12— Brasov.
B. 1—7; 2 — Sulina; 3-Podisul Getic.
C. I -d; 2-a; 3-d; 4-d; 5-b.
D. Exemplu de deosebiri: In unitatea de relief cu litera E sunt altitudini mai mari (2544 m) pe
când In unitatea de relief cu litera C sunt altitudini mai reduse (1374 m); unitatea de relief
marcatA, pe hartA, cu litera E are masivitate remarcabilA si fragmentare redusA. pe când
unitatea de relief cu litera C are masivitate redusA si fragmentare mare; Exemplu de
asemAnAri: atât unitatea de relief cu litera E cat si unitatea de relief cu litera C, s-au format
prin cutarea stratelor; ambele unitati de relief sunt alcãtuite predominant din sisturiIe
cristaline.
E. Exemplu de raspuns: in alcatuirea geologica a unitalii G existA argile, precipittii abundente
si panta accentuatA, conditii ce favonizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile
masive si lucràrile agricole gresit efectuate, determina frecvente alunecari de teren.

Varianta 20
A. 1 4 — Bega; 6 — Arges 2. 9— Sibiu; 12— Focsani.
B. 1 — C; 2 —3; 3 — Somesul Mic.
C. I-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-d.
D. Exemplu de asemãnãri: atât in unitatea de relief cu litera D cat si unitatea de relief cu litera
G existã relief petrografic pe nisip (dune) si relief fluviatil (terase, lunci); ambele unitãi de
relief s-au format prin depunerea sedimentelor intr-un lac; ambele unitati de relief sunt
alcätuite din roci sedimentare moi:nisipuri, pietrisuri si loess.
E. Exemplu de raspuns: Cantitatea de precipitaii este mai abundentã In unitatea A (peste 1000
mm/an), pe când in unitatea B sunt mai reduse (400-500 mm/an) datoritã: pozitiei geografice:
unitatea B se aflã sub influente climatice de ariditate (est-europene) Ce determinã precipitatii
reduse, secete frecvente, iar unitatea A sub influenta circulatiei generale vestice (oceanice) ce
determinã precipitatii abundente; altitudinii reliefului:unitatea A are altitudini ce depãsesc
2500 m iar unitatea B altitudini sub
500 m, iar precipitatiile cresc cu cresterea altitudinii; nebulozitãtii: care este mai accentuat In
regiunile muntoase (unitatea A). pe cãnd in unitatea B nebulozitatea este redusã datoritä
circulatiei locale a aerului.

Varianta 22

A. l.A — Podisul Bãrladului; B — Subcarpatii Moldovei. 2. 7— Botosani; 11 — Cluj-Napoca


B. 1. Baia Mare; 2. C (Grupa Centralä a Carpatilor Orientali); 3. H — Carpatii Meridionali Ia
vest de Olt
C. lb; 2b; 3d; 4d; 5c
D. exemplu: Grupa Centralä a Carpailor Orientali se CaraCterizeazã prin fragmentare
accentuatã iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este
alcãtuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-
SE, iar Carpatii Meridionali Ia vest de Olt sunt alcãtuiti din sisturi cristaline cu calcare pe
margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in
Carpatii Meridionali Ia vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximA din
Grupa Centralã a Carpatilor Orientali este de 2100 m In Vf. Pietrosul din Masivul Calimani,
iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m In Vf.
Moldoveanu din Masivul Fagaras.
E. De exemplu: schimbarile politice si economice inregistrate in România dupa anul 1990 au
determinat mutatii importante in structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate; a
crescut ponderea populatiei ocupate In sectorul primar, efect al retrocedárilor terenurilor
agricole si a padurilor; s-a redus ponderea popuIatiei ocupata In sectorul secundar; a crescut
usor ponderea populatiei ocupate in servicii.

Varianta 23
A. 1. A — Cámpia Moldovei (Jijiei); B — Dealurile Silvaniei 2.2 —Trotus; 6—Jiu
B. 1. D (Carpatii Meridionali Ia vest de Olt); 2. F (Delta Dunarii); 3. 9 (Galati)
C. l.c; 2a; 3b; 4b; 5c
D. Dc exemplu: Câmpia de Vest Ia sud de Mures se aflã sub influente climatice
submediteraneene si oceanice iar Câmpia Baraganului se aflã sub influente climatice
continentale; amplitudinile termice anuale sunt mai mici In Campia de vest Ia sud de Mures
fata de Câmpia Baraganului unde amplitudinile termice sunt mai man; In Câmpia de Vest Ia
sud de Mures precipitatiile medii sunt In jur de 500-600 mm/an, pe cãnd in Cámpia
Baraganului precipitatiile medii anuale sunt intre 400-500 mm/an; in Câmpia de Vest la sud
de Mure bat vânturile de vest iar in Câmpia Baraganului bat Crivatul si Austrul; In ambele
unitãti de relief temperatura medie anuala este de 10-11 C; In ambele unitãti de relief etajul
climatic este de câmpie.
E. De exemplu: lipsa curentilor verticali care nu favonizeazã amestecul apei; prezenta a douã
straturi de apä cu temperaturã si salinitate diferita; maree reduse datoritä pozitiei continentale
si suprafetei reduse; curenti cu caracter compensator datoritã diferentelor de salinitate Intre
apele Mãrii Negre si Märii Mediterane.

Varianta 24
A. 1. F — Câmpia Transilvaniei; G — Muntii Poiana Ruscä 2.3 — Prut; 4— Olt;
B. 1. influente climatice scandinavo-baltice; 2. 9; 3. Trotus
C. 1.a; 2c; 3d; 4b; 5d
D. De exemplu: In Podisul Sucevei sunt caracteristice influentele climatice scandinavo-
baltice, iar in Podisul Mehedinti influente climatice submediteraneene. Temperatura media
anualä din Podisul Sucevei este de 8-9°C iar in Podisul Mehedinti ternperatura medie anualà
este de 9-10°C. Ambele unitäi de relief se aflã In etajul climatic de deal-podis.
E. De exemplu: navigatie; comert; exploatarea petrolului de pe platforma continentalã;
potentialul heliomarin; pescuit.

Varianta 25

A. 1. C — PodisuI Bârladului; E — Muntii Poiana Ruscã; 2. 7— Resita; 10—Alexandria


B. 1. Sibiu; 2 Arges; 3. H (PodisuI Mehedinti)
C. 1.b; 2b; 3d; 4c; 5a
D. De exemplu: in Grupa Bucegi altitudinile maxime depãsesc 2000 m (2505 m — Vf. Otnu.
Muntii Bucegi). fata de altitudinea maxima de 1374 rn — Vf Pades din Muntii Poiana Ruscã;
Grupa Bucegi este alcãtuita din conglomerate, sisturi cristaline si calcare, iar Muntii Poiana
Ruscã sunt alcätuiti din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare; Grupa Bucegi este alcãtuitã
din trei culmi diferite din punct de vedere al alcatuirii petrografice, pe cand Muntii Poiana
Ruscä reprezinta un masiv muntos izolat, inconjurat de zone depresionare mai joase.
E. De exemplu: altitudinea Muntilor Carpati determina etajarea climatica; depresiunile
intramontane si culoarele de vale largi determinä modificãri ale directiei de deplasare a
aerului, stagnarea maselor de aer rece si inversiuni de ternperaturã; prin dispunerea
cvasicircularã, Muntii Carpati reprezintã o barierã climaticã care släbeste spre est actiunea
mase lor de aer vestice, modificã directia celor estice si nordice. Ie opreste pe cele sudice.

Varianta 26
A. 1. C — Podisul Bãrladului; E — Muntii Poiana Ruscã 2.1 —Siret;3—lalomita
B. I. Tulcea; 2.Crisul Repede; 3 A (Muntii Bucegi)
C. 1.d; 2d; 3b; 4a; 5c
D. De exemplu: media anualã a temperaturii aerului este de 10°-11°C In ambele unitãi de
relief; atát Cârnpia Olteniei cat si Podisul Dobrogei de Sud au un climat de cimpie;
o deosebire cu litera F si cu litera G De exemplu: In Câmpia Olteniei se resimt influente
climatice submediteraneene, iar in Podisul Dobrogei de Sud Se resimt influente clirnatice de
ariditate (est-europene) si pontice In est.
E. De exemplu: reteaua feroviarä are o dispunere radiarã fiind influentata de pozitia capitalei
reteaua feroviarã are o dispunere convergenta impusã de configuratia reliefului carpatic.

Varianta 27
A. 1. A — Cámpia Transilvaniei; F — Subcarpatii Moldovei 2. 8 — Cluj-Napoca; 9 —
Craiova
B. I. Ploiesti; 2Mures; 3.G (Campia Moldovei)
C. 1.a; 2a; 3b; 4a; 5b
D. De exemplu: In Munti Apuseni altitudinile maxime abia depasesc 800 m (1849 m In Vf.
Bihor/Cucurbãta din Masivul Bihor), fatá de altitudinea maxima de peste 2000 m din Grupa
Nordicã a Carpatilor Orientali (2303 m In Vf. Pietrosu din Masivul Rodnei); Muntii Apuseni
sunt alcãtuiti dintr-un mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, roci
eruptive dispuse neuniform), iar Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali este alcätuita din roci
vulcanice sisturi cristaline si flis dispuse in trei siruri paralele orientate NV-SE. In Muntii
Apuseni este reprezentativ relieful carstic iar in Grupa Nordicã a Carpatilor Onentali
reprezentativ este relieful vulcanic si glaciar. b) o asemãnare cu litera D si cu litera H
exemplu: Atât Muntii Apuseni cat si Grupa Nordicã a CarpatiIor Orientali s-au format prin
incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine si prin eruptii vulcanice. Ambele umitãti de
relief sunt fragmentate de vai si depresiuni.
E. De exemplu: scãderea ratei natalitatii; scáderea accentuatã a sporului natural (Cu valori
negative din anul 1992); sporul migratoriu negativ.
Varianta 29
A. I. B-Câmpia de Vest; D-Subcarpatii Moldovei; 2. 1-Somes; 3-Moldova.
B. 1. Maramures 2. Mures 3. Botosani.
C. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. a.
D. 3 deosebiri : Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin procese de cutare si
Inãltare scoarei terestre si prin vulcanism iar Podisul Bärladului prin sedimentare; altitudini
diferite (peste 2000 m In Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei si putin peste 500m In
Podisul Bãrladului); alcatuire litologica — varietate petrograficä in Carpatii Maramuresului si
ai Bucovinei (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis), roci sedimentare In Podisul Bârladului;
prezenta reliefului glaciar si vulcanic Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, relief structural
(cueste) In Podisul Bârladului.
E. 2 premise naturale: reliefull plan, orizontal, favorabil desfasurärii lucrärilor agricole;
existenta resurselor de sol cu grad ridicat de fertilitate; conditii climatice optime dezvoltárii
culturilor agricole.

Varianta 30
A. C - Cãmpia Moldovei (a Jijiei) E- Delta Dunãrii; 2. 7-Pitesti; 9-Constanta.
B. I. Piatra-Neamt; 2. Ialomita; 3. Muntii Banatului.
C. I. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D. 3 deosebiri climatice - temperatura medie anualä depaseste 11°C in Delta Dunärii si
cuprinsã intre 6-10°C in Muntii Banatului; precipitaiile medii anuale nu depasesc 400 mm/an
in Delta Dunãrii si depäesc 1000-1200 mm/an in Muntii Banatului; vänturile dominante sunt
brizele marine si crivätul in Delta Dunàrii si austrul in Muntii Banatului; influentele climatice
predominante sunt cele de ariditate In Delta Dunãrii si mediteraneene Muntii Banatului; Delta
Dunärii se incadreazã etajului climatic de lunca si delta si de litoral, iar Munii Banatului celui
de munte.
E. Douã cauze: varietatea treptelor si formelor de relief; varietatea conditiilor climatice;
vegetatia ca factor al pedogenezei.

Varianta 31
A. D-Podisul Dobrogei de Sud; G-Subcarpatii Curburii; 2. 2-Brasov; 5-Satu-Mare.
B. 1. Bistrita; 2. Scandinavo-baltice; 3. C.
C. 1.b; 2.d; 3.d; 4.c; 5.a.
D. Asemänãri: modul de formare in orogeneza alpina; Deosebiri:- alcãtuire litologicã diferitã
(diversitate petrografica in Carpatii Moldo-Transilvani — roci vulcanice, sisturi cristaline, flis
si predominana rocilor dure In Muntii Fagaras — sisturi cristaline, granite); relief glaciar In
Muntii Fagãras si relief vulcanic in Carpatii Moldo-Transilvani; grad de fragmentare diferit
(prezenta depresiunilor si vãilor in Carpatii MoldoTransilvani si lipsa acestora in Muntii
Fagaras).
E. 2 argumente: scurteazä distanta Dunãre — Marea Neagra (aproximativ 400 km); faciliteazã
Iegatura fluvialã cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin); resursã de apã
In Podisul Dobrogei de Sud (apá industrialã, irigatii).

Varianta 32
A. A-Subcarpatii Curburii; H-Podisul Barladului; 2. 8-Tãrnava Mare; 10-Somesul Mare.
B. 1. F; 2. 5; 3. Bistrita.
C. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.
D. 3 deosebiri: alcãtuire petrografica diferitã (,,mozaic petrgrafic” in Muntii Apuseni —
sisturi cristaline, roci vulcanice, calcar, roci sedimentare si predorninanta rocilor dure In
Muntii Parâng — sisturi cristaline, calcare); altitudini maxime si medii diferite; fragmentare
mare in Muntii Apuseni si masivitate in Muntii Parâng, prezenta reliefului vulcanic in Muntii
Apuseni si a celui glaciar in Muntii Paráng; Muntii Apuseni s-au format si prin eruptii
vulcanice.
E. 2 cauze: exodul rural in perioada comunistá; declararea localitatilor rurale ca centre urbane;
subordonarea administrativa a unor localitãti rurale situate in vecinãtatea centrelor urbane.

Varianta 33
A. 1. C-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tárnavelor;2. 9-Timis; 11-Arges.
B. 1. mediteraneene: 2. Crisul AIb: 3. Vâlcea.
C. 1. d; 2. a; 3. b; 4. d; 5. a.
D. 3 desebiri climatice: temperatura medie anualã cuprinsä intre 8-10°C in Podisul SomesuIui
si cuprinsà Intre 10-11°C in Cãmpia Baraganului; precipitatiile medii anuale cuprinse intre
500-700 mm/an in Podisul Somesului si intre 400-500 mm/an In Câmpia Baraganului;
vânturile dominante sunt vãnturile de vest in Podisul Somesului si crivãtul in Câmpia
Baraganului; influentele climatice predominante sunt cele oceanice In Podisul Somesului si de
ariditate Câmpia Baraganului; Podisul Somesului se incadreaza etajului climatic de dealuri,
iar Cimpia Baraganului celui de cãmpie.
E. 2 argumente: suprafata ocupata de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicatã si
moderatã (Circa 40%); sunt pretabile tuturor grupelor de plante de culturã specifice zonei
temperate; productia agricolã constituie baza hranei populatiei si a cresterii animalelor.

Varianta 34
A. l.A-Muntii Apuseni. B-Podisul Dobrogei; 2. 8 Dãmbovita, 11 Siretul.
B. 1. F, 2. Suceava, 3. H.
C. 1.b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a.
D. Asemãnãri: ambele unitãi de relief fac parte din etajul climatic montan; in unitile C si E
sunt temperaturi medii anuale cuprinse intre 6°C si — 2°C; in cele douã unitãti de relief se
inregistreaza precipitaii medii cuprinse Intre 800 si 1200 mm; Vánturile de vest si brizele
montane bat atât in unitatea C cat si in E. Deosebiri: in unitatea C sunt influente baltice, iar in
E submediteraneene.
E. Unitatea de relief cu litera F este o cãmpie in formare pt ca: altitudinea medie este de 0,5
m, iar cea maxima de 12.4 m pe grindul Letea, aceste valori altimetrice corespunzänd unei
cãmpii joase; relieful pozitiv ocupa pondere redusã (uscat predeltaic. grinduri. ostroave), iar
cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri, brate, gãrle, mlastini);
procesul de aluvionare si inaltare continua si in prezent, Dunãrea aducând o cantitate mare de
aluviuni.

Varianta 35
A. I. E-Grupa Muntilor Retezat-Godeanu; F-Delta Dunãrii; 2. 2-Galati; 3-Sibiu.
B. I. A; 2. Mures 3. Crivatul.
C. l.b; 2.d; 3.a; 4.c; 5.b.
D. Deosebiri: Clima In unitatea C este temperat-continentalã cu intluente baltice, iar in
unitatea H este tot
temperat-continentala dar cu influente mediteraneene. In unitatea C este prezent vãntul de vest
iar In unitatea H este intálnit austrul. Temperatura medie anuala In unitatea C este cuprinsa
intre — 2 si 6°C, iar In unitatea H temperatura medie anualã este cuprinsã Intre 0 si 8°C.
E. Fragmentarea accentuatã de natur tectonica si adâncirea râurilor, pasurilor, trecatorilor,
depresiunilor. culoarelor de vale. Alcãtuirea petrografica diferitã. Modul diferit de formare.
Alternanta climatelor glaciare - periglaciare si inerglaciare