Sunteți pe pagina 1din 8

PSIHANALIZA

Adina Rebeleanu
Conf. dr.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
UBB, Cluj-Napoca
Sigmund Freud
 Carl Jung, Alfred Adler, Otto Rank,
Anna Freud, Erich Fromm, Karen
Horney, Wilhelm Stekl, Melanie Klein,
Ernest Jones, Margaret Mahler, Bruno
Bettelheim, Ferenczi Sándor
Concepte fundamentale
 Determinism

 Instincte şi porniri

 Stadii de dezvoltare psihosexuală

 Stări mentale inconştiente


Sigmund Freud - Structura
personalitatii
 Id-ul, reprezintă structura primitiv-instinctuală a
omului, care cuprinde dorinţe şi motivaţii inconştiente.
El tinde la satisfacţii imediate şi la reducerea stărilor
de tensiune datorate amânării satisfacerii trebuinţelor.
 Ego-ul, structura Eului raţional, are ca sarcină
principală adaptarea la realitate, se orientează
conştient, cu ajutorul unor procese psihice ca
percepţia, gândirea, decizia etc.
 Superego-ul este structura care cuprinde perceptele
morale şi valorile sociale după care se conduce
individul, aşteptările sale de la sine însuşi, idealurile
spre a căror realizare tinde; acestea fiind interiorizate
prin intermediul părinţilor, al educaţiei, al culturii.
Importanţa pentru asistenţa socială
 Explicaţia dificultăţilor de adaptare la
societate (conflicte neexplorate, traume ale
copilăriei, lipsa de conştientizare a
frustrărilor)
 Metodă de intervenţie în vederea
tratamentului pacienţilor (îmbunătăţirea
sănătăţii mentale, facilitarea adaptării
sociale)
 Problematica relaţiei pacient-terapeut
(importanţa disponibilităţii ambilor, a
compatibilităţii lor reciproce)
In concepţia lui Freud
 Relaţia de ajutor este un teren adecvat apariţiei
unor proiecţii asupra intervenientului (transfer) şi al
acestuia asupra pacientului (contratransfer), dând
astfel naştere unui câmp de sentimente în care de
obicei sunt reactualizate conflicte şi frustrări
intrapsihice şi unde apar identificări cu proprii părinţi
sau copii sau cu alte persoane semnificative.
 Aceste proiecţii pot eventual tulbura bunul mers al
relaţiei şi scădea valoarea ei terapeutică. Pentru o
bună colaborare în cadrul relaţiei de ajutor, terapeutul
trebuie să devină conştient de propriile proiecţii
asupra pacientului său, dar şi de proiecţiile acestuia
asupra sa.
Reprezentanţii AS
 M. Richmond, Anette Garett, Gordon
Hamilton, Charlotte Towle, Louise
Bandler.
Austin - trei forme de psihoterapie:
 psihoterapia psihanalitică, care tinde spre o profundă
restructurare a personalităţii pacientului;

 terapia de nivel intermediar, care recurge parţial la


metodele de cunoaştere de tip analitic, interpretativ şi
al cărei scop este inducerea unor schimbări în reacţiile
emoţionale ale pacientului, prin metode emoţional-
corective care îşi au sursa în relaţia terapeutică;

 terapia suportivă (de sprijin) ale cărei metode


principale sunt ventilarea emoţiilor, consilierea şi
reducerea anxietăţii prin ridicarea stimei de sine a
pacientului.

S-ar putea să vă placă și