2 Iunie 1997-Emil Constantinescu Renunța La Basarabia Si Bucovina Prin - Tratatul de La Neptun" - Razboiul Informational

06.06.
2020 2 iunie 1997 Emil Constantinescu renunța la Basarabia si Bucovina prin "Tratatul de la Neptun” - Razboiul Informational
2 iunie 1997 Emil Constantinescu renunța

la Basarabia si Bucovina prin “Tratatul
de la Neptun”
"TRATATUL DE LA NEPTUN”
Tratatul de la Neptun
La 2 iunie 1997 are loc trădarea lui

Emil Constantinescu care renunță la
Basarabia și Bucovina prin “Tratatul de
la Neptun”
În data de 2 iunie 1997 a fost semnat „Tratatul de la Neptun”, „Privind Relațiile de Bună Vecinătate
și Cooperare între România și Ucraina”, tratat semnat de către președinții Emil Constantinescu și
Leonid Kucima. La acea data președintele Senatului era Petre Roman iar ministrul de Externe Adrian
Severin.
Tratatul a fost semnat în mare secret nu la București si nici la Constanta ci la Neptun, în condiții de
maximă securitate, mai multe autocare ale tineretului P.R.M și Vatra Românească care intenționau să
protesteze fiind blocate pe drum de politie. Populația României nu era informată și întreaga poveste
https://razboiulinformational.ro/site/2020/06/2-iunie-1997-tratatul-de-la-neptun/?fbclid=IwAR0fW9e_2CsGHOlK8k0pgitvg5iUmfd9e159J6awLira5u… 1/9
06.06.2020 2 iunie 1997 Emil Constantinescu renunța la Basarabia si Bucovina prin "Tratatul de la Neptun” - Razboiul Informational
era trecută sub tăcere. Era vorba de o rușinoasă recunoaștere, a anexărilor ilegale făcute de URSS în
iunie 1940, la 57 la ani distanță, după ce chiar PCR ezitase să facă asta.
“Tratatul de la Neptun” Preambul
În urma ultimativelor din 26-28 iunie 1940 U.R.S.S avea să anexeze Basarabia, nordului Bucovinei,
Ținutului Herței, Brațului Chilia, și Insulei Șerpilor, astfel se punea în aplicare înțelegerea secretă
dintre Hitler și Stalin ratificata în anexele Pactului secret Ribbentrop-Molotov, încheiat, la 23 august
1939.
După preluarea abuzivă a Basarabiei și Bucovinei de Nord de către U.R.S.S, la 10 iulie 1940, în
Ședința Biroului Politic al C.C P.C și Consiliul Comisarilor Poporului din U.R.S.S, ținută la Moscova,
se ia decizia de “reunirea populației moldovenești a Basarabiei cu populația moldovenească din
RASSM“. Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) era o entitate teritoriala
creeata de Stalin in 1924 care oglindea Basarabia si justifica pretențiile rusesti asupra Basarabiei.
R.S.S.M
La ședința din 10 iulie 1940 printre alți luau parte și I. V. Stalin, V. Molotov, K. Voroșilov, M. Kalinin,
L. Kaganovici, G. Malencov, A. Andreev, A. Micoian, L. Beria, N. Svernic. Urmările acestei ședințe nu
a fost crearea unei ”Basarabii Mari” care să se întindă pe amândouă malurile Nistrului, ci crearea
viitoarei R.S.S.M fără Bucovina de Nord, Ținutul Herței, sau județele Vechi Basarabi ( Akkerman,
Ismail, Hotin). Bucovina de Nord, Ținutul Herței si vechea Basaranie aveu sa fie înglobate in
Republica URSS Ucraineana, faptul a fost consfințit la 2 august 1940, când sovietul suprem U.R.S.S
hotăraște oficial crearea R.S.S.M in granițele Rep. Moldova de astăzi.
La 22 iunie 1941, România intră în război cu dorința dezrobirii teritoriilor ocupate abuziv de U.R.S.S.
În cursul lunii august 1944, Moldova de dincolo de Prut este aproape în întregime ocupată de
armatele sovietice. La 2 august 1944 când războiul sovieto-român era încă în desfășurare, autoritățile
sovietice reinstalate în Basarabia refac vechea administrație cu un R.S.S.M de 33.700km2. Județele
Ismail, Akerman, Hotin ca și Nordul Bucovinei erau re-incluse în componența. Ucrainei.
Surprinzător, autoritățile comuniste din RSSM nu au renunțat ușor la aceste teritorii și, la 29 iunie
1956, conducerea RSSM îi trimite lui Stalin o scrisoare, din partea CC al PC (b) al Moldovei și
Prezidiului Sovietului suprem și consiliului de miniștri al RSSM, în care îl rugau să studieze
chestiunea privitoare la reîntoarcerea fostelor județe Hotin, Ismail și Akerman în componența RSSM.
O cerere similară este trimisă cândva după 1950 de câteva grupuri de intelectuali și veterani de
război. Toate aceste demersuri rămân fără nici un răspuns.
Dupa destrămarea URSS
În data de 24 august 1991, Ucraina își proclamă independența păstrând teritoriile primite abuziv de
administrația defunctului URSS, cu toate că conform legislației internaționale un stat succesor nu
poate moșteni ceva preluat ilegal de statul defunct.
Indiferent dacă vorbim de Ucraina, Ungaria, Rusia modernă, acestea nu pot avea pretenții asupra
teritoriilor deținute abuziv de Imperiu Austro-Ungar, Rusia Sovietică și respectiv Imperiu Țarist. Mai
mult, singurul succesor legitim al U.R.S.S nu putea fi decât Rusia, care la data respectiva era
neinteresata de Basarabia de dincolo de Nistru.
Un Mic istoric …
In Tratatul de Pace de la Paris 1947 granița de est a României mutilate de pactul Ribbentrop-Molotov
din 1940, este reconfirmată, nu a exista o altă înțelegere sau vreo alte negocieri care să ia în calcul
structura etnică a Basarabiei sau dreptul istoric.
Partea I Frontieră, Articolul 1 “Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de

față (Anexa I), vor fi cele care erau în ființă la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei
româno ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de față.”
Denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost denunțat în 1989 de Sovietul Suprem al URSS, și la 24 iunie 1991
de Parlamentul României care îl declara “ab initio nul și neavenit” (nul de la bun început
Recunoașterea Republici Moldova și implicit a actualei granițe cu aceasta
In niște condiții extrem de tensionate in 1991 pe fondul destrămării URSS, Marea Adunare Națională
de la Chișinău proclama independența Republicii Moldova. Parlamentul adopta Declarația de
Independență și fixează ca imn de stat “Deșteaptă-te romane” ca steag este adoptat tricolorul (rosu,
galben si albastru).
“recunoscând că declarațiile de către parlamentele multor state consideră acordul de la 23

august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, nul și neavenit ab initio și cer
lichidarea consecințelor politico-juridice ale celor de mai sus să fie eliminat, fapt dezvăluit, de
asemenea, de declarația de Conferință internațională “Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele
sale pentru Basarabia”.
La nici o jumătate de oră, Petre Roman, primul ministru al României, fără nici o dezbatere publică
sau consultare prealabilă cu celelalte puteri ale statului, recunoaște în numele “României”
independenta Republicii Moldova.
Republica Moldova nu își proclamase independentă fata de România, Petre Roman punea astfel
statul român în imposibilitatea juridică de a mai emite pretenții vreodată asupra acestui teritoriu.
In 28 noiembrie 1991 Parlamentului României emite o declarație prin care Parlamentul României
reamintește originea românească a teritoriilor din dreapta Prutului moștenite de Ucraina de la fostul
URSS.
In aprilie 1993 Guvernului României adresează o cerere guvernului Ucrainei prin care se atrage
atenția asupra faptului, ca, prin dispariția URSS și apariția a două state noi la granița de est a
României, Republica Moldova și Ucraina, fostul Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-
sovietice din 1961 a devenit caduc.
Prin urmare: “Partea romana își manifesta disponibilitatea de a începe negocieri cu partea
ucraineană pentru un acord în acest domeniu.”
Tratatul de la Neptun
Situația rămâne neschimbata pana în iunie 1997 cand este semnat tratatul de frontiera cu Ucraina.
Președintele Emil Constantinescu declanșase o adevărată isterie naționala privind aderarea imediată
și necondiționata la NATO. În acea perioadă s-au spus multe neadevăruri despre necesitatea unei
alegeri istorice între “teroriști arabi” și “lumea civilizată”, sau între întoarcerea sub influența Rusiei și
prietenia Anglo-Americană.
“Suntem dispuși să recunoaștem granițele actuale. Aceasta recunoaștere a realității va forma, într-
adevăr , baza Tratatului […] Insula Șerpilor este și ea teritoriu Ucrainean.” (interviu acordat de
Emil Constantinescu postului de radio NovaMova din Ucraina.
Trădătorii Emil Constantinescu (înaltă trădare) si Adrian Severin (trădare) au călcat in picioare
declarațiile solemne ale Parlamentului României din iunie si noiembie 1991, deși din Statele Unite se
primise semnale sa nu renunțam asa ușor.
ANEXE
DECLARAȚIE din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov și
consecințele acestuia pentru țara noastră (declarație încălcata
de Tratatul de la Neptun)
Evocăm în aceste zile momentele tragice trăite de România în iunie și august 1940, la numai
două decenii dupã împlinirea aspirației de veacuri a poporului român-reîntregirea neamului
prin Marea Unire din 1918 și crearea Statului național unitar roman în hotarele lui firești, din
punct de vedere istoric, etnic, social, politic și cultural.
Evocam acele dureroase evenimente, când părți importante din trupul tarii au fost rupte cu
forța și anexate samavolnic prin implicarea directă sau complicitatea puterilor semnatare ale
pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii

politice europene instaurate dupã primul rãzboi mondial.
În contextul acestor evoluții din Europa, de la sfârșitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul
de tratate și alineate ale României, construit cu migală și inteligența de diplomația româneascã
și ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar și sistemul general al Societãții Națiunilor s-au
dovedit fragile.
În fata forței brutale, a politicii agresive din Est și din Vest, încercarea de înțelegere și de
preîntâmpinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fãrã efect.
Atitudinea de cedare a unor țări în fata politicii statelor agresive a fãcut posibile Pactul
Ribbemtrop-Molotov și Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietică anexa Basarabia,
Ținutul Herței și Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania –
sfinte pământuri românești.
Prin jertfă de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente –
Dictatul de la Viena – a fost abolit. Celelalte teritorii românești continua să fie
înstrăinate.
Nici un fel de politică, nici chiar cea stalinista de înstrãinare a populațiilor din aceste teritorii, nu
a putut anihila conștiința apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herței la
România.
Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. și Germania își stabileau “sferele de interese” de
la Marea Baltica la Marea Neagră – hotãrând, cu de la sine putere, destinele unor state
suverane, între care și România-, contravine în mod flagrant principiilor și normelor
fundamentale ale dreptului internațional.
În consecință în numele poporului român, parlamentul condamna acest pact ca

fiind ab initio nul și neavenit.
Tot astfel trebuie să fie consideratã și consecință directă a acestor înțelegeri secrete dintre Stalin
și Hitler – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 și 27 iunie, urmate de ocuparea cu
forța la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herței, împotriva voinței
populației din aceste străvechi teritorii românești, acțiune care a reprezentat o încãlcare brutală
a suveranitãții, independenței și integritãții teritoriale a României.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost și este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie

1989, Congresul Deputaților Poporului din U.R.S.S. a condamnat “semnarea Protocolului
adițional al Tratatului din 1939… și a altor înțelegeri secrete cu Germania” și a recunoscut ca
acestea “sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate, din momentul semnãrii
lor”, venind “în contradicție cu suveranitatea și independentă unor state terțe”.
Împărtășim aprecierea din Hotãrârea Congresului Deputaților din U.R.S.S.,

potrivit cãreia protocoalele sovieto-germane “au fost folosite de Stalin și anturajul
său pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni, prin recurgerea la forța
asupra altor state, încălcând obligațiile juridice asumate fata de acestea”.
Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnantă manifestare a politicii imperiale de

anexiuni, a dictatului și agresiunii fățișe, expresia cea mai gravă a încãlcãrii moralei
internaționale și a dreptului internațional, cea mai condamnabila conduita în relațiile
internaționale.
Noile relații și evoluțiile pozitive ce au loc în Europa și în lume creazã premise favorabile pentru
identificarea modalitãților vizând înlãturarea pe cale pașnicã a consecințelor nefaste ale actelor
nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu
principiile statuate în Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și în
Carta de la Paris pentru o nouă Europă, cu normele moralei și dreptului internațional.
Parlamentul României afirma hotãrât poziția sa de a aborda cu deplina responsabilitate această

problemă. În acest sens, solicita Președintelui tării, Guvernului României, tuturor forțelor
politice din țara noastrã să acționeze în spiritul acestei declarații, în vederea împlinirii
năzuințelor legitime ale populației din teritoriile românești, anexate cu forța în urma
înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Parlamentul României își exprima convingerea că deplina afirmare a aspirațiilor legitime ale
romanilor – astfel cum istoria, justiția și morală le consacra de drept – trebuie să reprezinte o
misiune nobilă și înălțătoare pentru toate forțele responsabile ale țării, indiferent de opțiunea lor
politică.
Această declarație a fost adoptatã de Parlamentul României în ședința din 24 iunie 1991, cu
unanimitate de voturi.
DECLARAŢIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind

Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991 (declarație
încălcata de Tratatul de la Neptun)
Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independența să, dar acest
referendum nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta
U.R.S.S., teritorii care nu au aparținut niciodatã Ucrainei și sunt de drept ale României.
2. Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului înalt al Conferinței

C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe cai pașnice,
diplomatice.
3. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãțile de la Kiev în

teritoriile românești încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de
Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și în județele din sudul Basarabiei – este nul și
neavenit, precum și consecințele acestuia.
4. Parlamentul României cere parlamentelor și guvernelor tuturor statelor care vor recunoaște
independenta Ucrainei să declare expres că această recunoștințã nu se extinde asupra
teritoriilor românești menționate.
5. Parlamentul României se pronunța pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în

vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relații de bună vecinãtate și
colaborare între România și Ucraina și invita, în acest scop, o delegație parlamentarã
ucraineana urmeazã să efectueze o vizită la București, cât mai curând posibil.
6. Parlamentul României solicita guvernului țării să înceapã de urgență negocieri cu autoritãțile

de la Kiev în problema teritoriilor românești anexate cu forța de U.R.S.S.
Această declarație a fost adoptatã de Parlamentul României în ședința din 28 noiembrie 1991, cu
unanimitate de voturi.
SURSE:
# dri.gov.ro
Lege nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de buna vecinătate
și cooperare dintre România și Ucraina
# cdep.ro
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997
# dogaruvictor.blogspot
O declarație uitată … cu privire la Basarabia
Partajează asta:
 Listare  Telegram  WhatsApp Share
Apreciază:
Apreciat
Tu și un alt bloger ați apreciat asta. Urmărești acest blog?
Similare
[:ro]A trecut la Domnul Ing. [:ro]Naţionaliştii europeni s-au [:ro]La alegerile prezidenţiale
MANU Iosifescu Valentin, fost întrunit la Paris 11-12 mai din 2019 PSD se prezintă cu 5
preşedinte al Asociaţiei Pro 2019[:] candidaţi[:]
Basarabia şi Bucovina[:] vineri, 24 mai 2019 duminică, 8 septembrie 2019
miercuri, 3 iunie 2020 În „naţionaliştii europeni” În „Opinii”
În „Basarabia”

2 Iunie 1997-Emil Constantinescu Renunța La Basarabia Si Bucovina Prin - Tratatul de La Neptun" - Razboiul Informational

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 Iunie 1997-Emil Constantinescu Renunța La Basarabia Si Bucovina Prin - Tratatul de La Neptun" - Razboiul Informational

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06.06.

2 iunie 1997 Emil Constantinescu renunța

La 2 iunie 1997 are loc trădarea lui

“Tratatul de la Neptun” Preambul

Dupa destrămarea URSS

poate moșteni ceva preluat ilegal de statul defunct.

Partea I Frontieră, Articolul 1 “Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de

Denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov.

Recunoașterea Republici Moldova și implicit a actualei granițe cu aceasta

“recunoscând că declarațiile de către parlamentele multor state consideră acordul de la 23

pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii

În consecință în numele poporului român, parlamentul condamna acest pact ca

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost și este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie

Împărtășim aprecierea din Hotãrârea Congresului Deputaților din U.R.S.S.,

Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnantă manifestare a politicii imperiale de

Parlamentul României afirma hotãrât poziția sa de a aborda cu deplina responsabilitate această

DECLARAŢIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind

2. Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului înalt al Conferinței

3. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãțile de la Kiev în

5. Parlamentul României se pronunța pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în

6. Parlamentul României solicita guvernului țării să înceapã de urgență negocieri cu autoritãțile

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997

O declarație uitată … cu privire la Basarabia

 Listare  Telegram  WhatsApp Share

S-ar putea să vă placă și