Curs Iluminat Master

7/25/2019 Iluminat Master
ILUMINATUL ELECTRIC
1. Introducere
Iluminatul artificial reprezintă una dintre componentele de bază ale
realizării unor condiţii normale de viaţă (muncă, odihnă, divertisment, circulaţie,
studiu etc.) în condiţiile în care iluminatul natural nu asigură nivelul necesar de
iluminare.
Alegerea nivelului de iluminare şi calitatea acestuia influenţează întro
măsură importantă eficienţa activitătii umane. !n iluminat de calitate are un efect
psihologic important, oamenii au o eficienţă în muncă mai ridicată, un grad mai
cobor"t de oboseală, cu efecte benefice asupra nivelului de sănătate.
#riteriul principal de apreciere a unui sistem de iluminare modern şi
eficient este realizarea unui mediu luminos confortabil, cu un consum minim de
energie electrică, cu utilizarea c"t mai intensă a iluminatului natural şi cu o
investiţie minimă.
$rincipalii parametri de apreciere a calităţii sistemelor de iluminat electric%
• nivelul de iluminare&
• neumiformitatea iluminării&
• nivelul luminaţei&
• neuniformitatea luminaţelor
• culoarea luminii&
• direcţionarea luminii&
• reliefarea tridimensională&
• nivelul efectului stroboscopic&
• nivelul zgomotului acustic al instalaţiei de iluminat&
• perturbaţii asupra reţelei electrice de alimentare.
Aspectele legate de realizarea unui mediu luminos confortabil nu trebuie
despărţite de aspectele economice şi mai ales de costurile privind energia electrică
consumată. 'n acest
energie electrică sens,aspectele
la care iluminatul electric reprezintă
luminotehnice, unul dintre
energetice, consumatorii
economice de
şi estetice
trebuie analizate împreună.
eşi costul energiei electrice consumate este important, reducerea
nivelului de iluminare sau reducerea nivelului de calitate în scopul reducerii
consumului total de energie electrică determină costuri mult mai importante ca
urmare a cheltuielilor indirecte.
educerea facturii energetice, în cazul instalaţiilor de iluminat, se poate
face numai cu realizarea integrală a parametrilor luminotehnici impuşi. $rintrun
management adecvat, respectând această condiţie de bază, este posibilă realizarea
unor importante economii în factura de energie electrică.
http://slidepdf.com/reader/full/iluminat-master 1/59
2 Iluminatul electric
*e poate aprecia faptul că realizarea unui mediu luminos confortabil cu un

consum minim de energie, cu utilizarea c"t mai intensă a iluminatului natural şi cu
o investiţie minimă reprezintă criteriul de apreciere a unui sistem de iluminat
modern şi eficient.
'n funcţie de locul de instalare a sistemului de iluminat% în interior sau în
e+terior se impun e+igenţe diferite.
2. Iluminatul interior
2.1. Aspecte generale
interior ivelul de iluminare,
pot influenţa calitatea
întro măsură şi alegereaeficienţa
importantă adecvatăactivităţii
a sistemului de iluminat
umane. !nele
sisteme de iluminat trebuie adaptate la aspecte fiziologice ale ochiului (de e+emplu
lucrările de mecanică), iar altele trebuie să aibă în vedere şi o importantă
componentă de psihologie umană (de e+emplu în şcoli sau în sălile de negocieri).
'n acest sens, alegerea unui sistem de iluminat trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte principale -, /0%
• condiţii luminotehnice&
• implicaţii economice&
• realizarea confortului vizual şi estetic.
2.2. Mediul luminos interior
1ediul luminos interior este determinat de ansamblul factorilor

luminotehnici, cantitativi şi calitativi care concură la realizarea confortului vizual, a
funcţionalităţii şi esteticii în spaţiul în care se desfăşoară activităţi umane.
Iluminatul artificial are rolul de a asigura aceste funcţiuni pe durata în care
iluminatul natural nu asigură parametrii de calitate ai iluminatului în zonă.
1ărimile caracteristice utilizate în analiza luminotehnică, energetică şi
economică a instalaţiilor de iluminat sunt -20%
• 3lu+ul luminos Φ -lm0, ca fiind flu+ul radiat emis în spectrul vizibil,
evaluat prin intensitatea senzaţiei vizuale&
• Intensitatea luminoasă I α -cd0, pe o anumită direcţie α ca fiind densitatea
spaţială a flu+ului luminos ( I α 4 dΦ5dΩ), unde dΩ este unghiul solid elementar&
• Iluminarea E -l+0, ca fiind densitatea superficială a flu+ului incident pe o
suprafaţă ( E 4 dΦ5d A), unde d A este aria elementară. #a e+emplu, pot fi considerate
valorile%
− suprafaţă iluminată de soare puternic% 6666 l+&
− suprafaţă iluminată ziua (cer acoperit)% /66 ⋅⋅⋅ 6666 l+&
− suprafaţă iluminată de lună plină% 6,/7 l+&
− suprafaţa de lucru întrun birou% 266 l+&
− suprafaţa drumurilor cu circulaţie intensă iluminate artificial%
6 l+.
Iluminatul electric 3
• 8ficienţa luminoasă η -lm590 defineşte practic randamentul de conversie

a energiei electrice în lumină. $entru o conversie ideală rezultă :;2 lm59, valoare
în raport cu care se analizează eficienţa luminoasă a surselor de lumină. <alori
deosebit de reduse ale eficienţei luminoase rezultă în cazul lămpilor cu
incandescenţă (; ⋅⋅⋅ /6 lm59), iar în cazul lămpilor fluorescente performate pot fi
realizate valori p"nă la /6 lm59. <alorile reduse ale eficienţei luminoase sunt
datorate în primul r"nd modului specific în care ochiul uman recepţionează radiaţia
electromagnetică emisă de sursele de lumină, =chiul uman recepţionează numai
radiaţiile electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 2;6 nm şi >:6 nm, cu
o receptivitate ma+imă (integrală) pentru radiaţia electromagnetică cu lungimea de
undă de 777,7 nm. $entru o sursă de radiaţii electromagnetice cu spectru continuu
φ eλ
ochiul (λ) (fig.
4 f uman recepţionează λ este lungimea
), în care numai suprafaţa de undă adelimitată
haşurată radiaţiei electromagnetice,
de curba flu+ului
luminos φλ 4 f (λ). Analiza curbelor din fig.  pune în evidenţa faptul că sursele de
lumină av"nd un spectru luminos bogat în radiaţii cu lungimea de undă în ?ur de
777,7 nm (culoare galben portocaliu) prezintă o eficienţă luminoasă ridicată şi sunt
recomandate pentru a echipa instalaţiile moderne de iluminat stradal. Aceste surse
prezintă însă o valoare redusă a factorului de redare a culorilor şi deci în cazul unor
zone cu destinaţie specială (străzi comerciale, monumente etc), alegerea surselor de
lumină trebuie să ia în consideraţie şi alte criterii dec"t cele strict energetice
φλ
φeλ
φeλ
φλ
2;6 777,7 >:6 λ -nm0
3ig.  3lu+ul energetic (φeλ) şi flu+ul

luminos (φλ).
• @uminanţa Lα -cd5m/0 întro direcţie α reprezintă densitatea superficială a
intensităţii luminoase Lα 4 d I α5(d A⋅cosα)& această mărime prezintă o importanţă
deosebită av"nd în vedere că determină în mod direct senzaţia luminoasă a ochiului
uman (nivelul de iluminare pe retina ochiului uman este proporţională cu luminanţa
unei surse de lumină). #a e+emplu pot fi luate în consideraţie următoarele valori%
− soare puternic% /66666 cd5cm/&
− lampă cu incandescenţă% /66 ⋅⋅⋅ /66 cd5cm/&
− lampă fluorescentă% 6,2 ⋅⋅⋅ ,6 cd5cm/&
− suprafaţa unei străzi iluminată artificial% 6,7 ⋅⋅⋅ /,6 cd5m/.
• 8mitanţa luminoasă M -lm5m/0 reprezintă densitatea superficială a
flu+ului luminos pe suprafaţa unei surse de lumină.
$arametrii cantitativi principali ai sistemelor de iluminat interior sunt

nivelul de iluminare şi neuniformitatea iluminării, iar principalii parametri calitativi
sunt neuniformitatea luminanţelor, culoarea luminii, direcţionarea luminii,
reliefarea tridimensională, evitarea efectului stroboscopic etc. -0
ivelul de iluminare este mărimea de bază utilizată în dimensionarea
instalaţiilor de iluminat av"nd în vedere posibilitatea relativ simplă de calcul şi
măsurare. eoarece luminanţa fondului L f este proporţională cu nivelul de
iluminare E u pe suprafaţa utilă ( L f 4 ⋅ E u, unde  este factorul de luminanţă egal cu
ρ5π pentru suprafeţe perfect difuzante, ρ fiind reflectanţa sau factorul de refle+ie al
suprafeţei), confortul vizual se poate aprecia pe baza nivelului de iluminare.
$e baza informaţiilor privind confortul vizual, a pierderilor indirecte
(reducerea randamentului de lucru, costurile cu sănătatea etc.), precum şi a costului
instalaţiei de iluminat poate fi determinată valoarea normată E n a nivelului de
iluminare în fiecare loc de muncă (fig. /). Aceste valori sunt indicate în hidul
#omisiei Internaţionale de Iluminat (#I8 !ommision International de l B Eclairage) -/0.
$entru a asigura adaptarea vizuală, la trecerea de la o încăpere la alta,
nivelurile de iluminare în diferitele puncte nu trebuie să aibă un raport mai mare
de 7.
epartiţia flu+ului luminos, în emisfera inferioară, în emisfera superioară
şi pe pereţi are o influenţă importantă asupra luminanţelor în c"mpul vizual şi deci
asupra confortului vizual. epartiţia armonioasă a celor trei componente ale
flu+ului luminos poate asigura at"t nivelul de iluminare necesar pe planul de lucru
dar şi efectul estetic al iluminatului. 'n general, flu+ul spre emisfera inferioară
defineşte eficienţa
confortul vizual -0. sistemului de iluminat, iar flu+ul superior şi cel spre pereţi
#onfortul ambiental este determinat în mare măsură de o repartiţie
adecvată a luminanţelor în c"mpul vizual. 'n general se consideră că se asigură un
confort vizual corespunzător pentru un sistem de iluminat caracterizat de factorul
i
r
u
t
s
o
#
Investiţii în
instalaţia de
iluminat
$ierderi indirecte
E n ivel de iluminare, -l+0
3ig. / *tabilirea nivelului de iluminare normat.

de neuniformitate al nivelului de iluminare " 4 E min5 E med C 6,; -/0. Asigurarea unei
repartiţii adecvate a luminanţelor în c"mpul vizual este unul dintre parametrii
Iluminatul electric %
calitativi cei mai importanţi ai sistemelor de iluminat. !n raport mai mare de trei a
luminanţelor dintre două suprafeţe alăturate din c"mpul vizual determină inconfort
fiziologic.
edarea corectă a culorilor este un parametru calitativ important mai ales
în încăperile în care este necesară distingerea corectă a acestora. 'n acest sens, se
operează cu factorul #a de redare a culorilor av"nd valorile orientative indicate în
tabelul  -20.
$abelul %
<alori ale factorului de redare a culorilor
#a 66 D6 ⋅⋅⋅ 66 >6 ⋅⋅⋅ D6 76 ⋅⋅⋅ >6 26 ⋅⋅⋅ 76 E26
edarea
culorilor Ideală 3oarte bună Fună 1oderată 1odestă *labă
cu incandes fluores fluores cu descărcare cu
cenţă (normale cente cu cente în vapori de descărcare
Iluminat şi cu halogeni)& redare normale& mercur& cu în vapori de
*urse de de fluorescente cu foarte cu descărcare în sodiu de
lumină referinţă înaltă redare bună& cu descărcare vapori de ?oasă
halogenuri în vapori sodiu de presiune
metalice de mercur înaltă
presiune
= sursă importantă de inconfort este zgomotul produs de realizarea

necorespunzătoare a balastului inductiv. e asemenea, efectul stroboscopic
determinat de variaţia flu+ului luminos al surselor cu incandescenţă cu o frecvenţă
dublă
completfaţărezolvate
de frecvenţa
prin tensiunii
utilizareadebalasturilor
alimentare.electronice
#ele două (fig.
surse2)defuncţion"nd
inconfort sunt
cu
frecvenţă ridicată (de e+emplu, G6 Hz), dar pot fi rezolvate şi în cazul sistemelor
clasice printro realizare îngri?ită a balasturilor şi a sistemului de iluminat.
2.3. urse de lumin! arti"icial! #i recomand!ri

de utili$are
Alegerea tipului sursei luminoase pentru iluminatul interior se face pe baza
caracteristicilor tehnicoeconomice ale acestora şi în funcţie de specificul incintei
în care se realizează iluminatul artificial -20.
Lămpile cu incandescenţă
iluminatul interior, au ca principale (tabelul /), din
avanta?e ce de
preţul în ce maiscăzut,
cost puţin uşurinţa
utilizate de
în
monta?, alimentare directă la reţeaua de ?oasă tensiune, o bună redare a culorilor,
gamă variată de forme, dimensiuni, puteri, comportare relativ bună la vibraţii,
posibilitate simplă de reglare a flu+ului luminos, factor de putere unitar şi
caracteristică liniară (nu introduce perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare pe
durata funcţionării).
$rincipalele dezavanta?e ale acestor lămpi şi care determină limitarea utili
zării lor în viitor, sunt% durată redusă de viaţă, eficienţă luminoasă redusă (fig. G),
variaţia pronunţată a flu+ului luminos la variaţia tensiunii de alimentare, luminanţă
mare (peste >66 cd5cm /) necesit"nd utilizarea de sisteme optice pentru limitarea
& Iluminatul electric
fenomenului de orbire la privirea directă a sursei. e asemenea, temperatura

balonului este relativ ridicată (circa 76 °#) ceea ce impune limitări la utilizarea în
încăperi cu pericol de incendiu sau e+plozie.
i
uc u L
u /26 <
#ircuit Jransforator
3iltru de edresor intermediar de Invertor de adaptare #ircuit
reţea rezonant
tensiune
continuă @#
u a)
i uc u L
i
u
t t
c)
b)
3ig. 2 *chema
tensiune şi curentde principiu
electric a unui
în zona de balast electronic
frecvenţă redusă a),
b) forma curbelor
şi forma de
tensiunii
la bornele tubului de descărcare c).
Lămpile cu incandescenţă cu ciclu regenerativ de halogeni sunt

caracterizate de o durată de viaţă practic dublă faţă de lămpile normale cu
incandescenţă, o eficienţă luminoasă practic dublă şi menţinerea practic constantă a
flu+ului emis pe toată durata de viaţă. atorită temperaturii ridicate a balonului
(766°#), ceea ce necesită un soclu special pentru lampă, şi costului relativ ridicat,
utilizarea acestor lămpi este limitată pentru scopuri speciale.
Lămpile cu descărcare în vapori de &oasă presiune (tuburi fluorescente)
sunt în prezent larg utilizate în realizarea instalaţiilor de iluminat interior. Au ca
principal avanta? o eficienţă luminoasă ridicată (fig. 7), posibilitatea alegerii culorii
adecvate (tabelul 2) a luminii emise (prin alegerea corespunzătoare a stratului
fluorescent plasat pe partea interioară a tubului de descărcare, o largă gamă a
flu+urilor emise, posibilitatea realizării unor surse estetice, luminanţa redusă
(2 cd5cm/).
Av"nd o caracteristică neliniară, aceste surse de lumină determină
perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare (armonici), iar prezenţa balastului
inductiv conduce la un factor de putere redus (în cazul lămpilor normale), ceea ce
impune prezenţa unui condensator la borne pentru îmbunătăţirea locală a factorului
de putere.
Iluminatul electric '
$abelul '
$rincipalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lămpi
$uteri 8ficienţa urata Indice de #ost
*ursa de lumină nominale, luminoasă , de viaţă, redare a apro+ima
9 lm59 ore culorilor tiv, 8uro
@ămpi cu incandescenţă
• normale 7 ⋅⋅⋅ 766 ; ⋅⋅⋅ /6 666 DG ⋅⋅⋅ D> 6,27 ⋅⋅⋅ 6,7
• cu halogeni >7 ⋅⋅⋅ /666 /6 ⋅⋅⋅ 26 /666 G,/
@ămpi cu descărcare în
vapori metalici de ?oasă
presiune
• tuburi fluorescente 7 ⋅⋅⋅ G6 >7 ⋅⋅⋅ 66 C :666 G; ⋅⋅⋅ D6 ,>7
• lămpi fluorescente C ;666 G ⋅⋅⋅ ;
compacte (!(Ls) 7 ⋅⋅⋅ G6 77 ⋅⋅⋅ ;; ;6 ⋅⋅⋅ ;7
• lămpi cu sodiu
( Lo) *ressure +odium ; ⋅⋅⋅ ;6 76 ⋅⋅⋅ /66 C ;666 nedefinit 26
Lamps)
@ămpi cu descărcare în
vapori metalici de
înaltă presiune I
( ,igh Intensit-
ischarge)
• lămpi cu vapori de
mercur 66 ⋅⋅⋅ /666 2/ ⋅⋅⋅ :6 C/6666 // ⋅⋅⋅ G2 7 ⋅⋅⋅ ;
• lămpi cu sodiu 76 ⋅⋅⋅ 666 :: ⋅⋅⋅ 26 C/G666 // ⋅⋅⋅ ;6 ; ⋅⋅⋅ /6
•lămpi cu halogenuri
metalice >6 ⋅⋅⋅ ;66 :6 ⋅⋅⋅ 6 C 7666 :7⋅⋅⋅ >6 ; ⋅⋅⋅ /6
@ămpi cu inducţie 77...76 :7...>6 C :6666 ;6 /6 ⋅⋅⋅ 266
#ompactă cu inducţie /2 G; 6666 ;/ 7 ⋅⋅⋅ /6

8nergie absorbită 66K
adiaţie infraroşie a 2GK

filamentului 7;K
$ierderi prin conducţie şi

convecţie de sticlă
balonul din la filament
2GKla
;K 7;K
//K
adiaţii infraroşii
de la balonul din
sticlă //K
$ierderi
adiaţii adiaţii infraroşii termice prin
vizibile ;6K conducţie şi

;K convecţie
/K
3ig. G − Filanţul energetic al unei lămpi cu incandescenţă normale.
( Iluminatul electric
@a realizarea practică a instalaţiei este necesar a lua în consideraţie

limitarea efectului stroboscopic (pentru lămpile normale).
8nergie absorbită 66K
72K
adiaţie ultravioletă
#onversie în stratul fluorescent
2K ;K 27K GGK

#ăldură >DK
adiaţie adiaţie #ăldură

luminoasă infraroşie disipată
/K 2>K G/K
3ig. 7 Filanţul energetic pentru o lampă fluorescentă cu puterea

de G6 9.
$abelul /
#orelaţia dintre culoarea aparentă şi
temperatura de culoare
#uloarea aparentă Jemperatura de
culoare, L
alb cald 2666
alb 2766
alb rece G/66
alb lumina zilei :766
!tilizarea balastului electronic pentru aceste lămpi practic elimină efectul

stroboscopic dar amplifică neliniaritatea receptorului şi deci perturbaţiile sub formă
de armonici în reţeaua electrică de alimentare.
Lămpile compacte (#3@) sunt în principiu identice cu lămpile fluorescente
normale, diferenţa const"nd în puterea, în general redusă, şi forma specifică. *unt
destinate în primul r"nd pentru înlocuirea lămpilor cu incandescenţă normale,
deoareceluminos
flu+ului nu necesită
emismodificări ale instalaţiei
corespondenţa celor douăe+istente. inlămpi
tipuri de punctul
estedeindicată
vedere în
al
tabelul G. 3iind prevăzute în mod uzual cu balast electronic, nu apare inconfortul
determinat de efectul stroboscopic dar determină perturbaţii sub formă de armonici
în reţeaua electrică de alimentare. @ampa este caracterizată de o luminanţă relativ
redusă (2 cd5cm/).
!tilizarea lămpilor fluorescente compacte în locul lămpilor incandescente
şi în general utilizarea de lămpi performante poate fi evaluată şi prin efectul
benefic al reducerii emisiei de #= / determinată de reducerea consumurilor de
energie electrică pentru acelaşi efect util (fig. :).
Iluminatul electric )
$abelul 0
#orespondenţa lămpilor compacte cu lămpile cu incandescenţă
@ămpi compacte @ămpi cu incandescenţă
$ -90 Φ -lm0 $ -90 Φ -lm0
7 /76 /7 //6
> G66 G6 G;6
D :66 76 :6
2 D66 :6 ;D6
; /76 >7 //6
/:.../; ;66 66 >76
Hg #=/
766 >6N
G66
266
/66
66 /:N
6
@ămpi @ămpi compacte
incandescente
3ig. : 8misia de #=/ corespunzătoare energiei consumate şi costurile pe
durata de viaţă a lămpilor cu incandescenţă şi a lămpilor compacte.
(@ampa compactă asigură o economite de GGN pe durata de viaţă şi
reducerea cantităţii de #=/ cu circa 766 Hg. *e consideră %
− lampa incandescentă% durata de viaţă /76 ore & puterea ;6 9 & preţ de
v"nzare % 6,>7 N &
− lampa compactă % durata de viaţă 6666 ore, puterea /6 9 & preţ de
v"nzare % 6N .
A fost luat în calcul un flu+ de 766 lm şi 6,6;N5H9h.
Lămpile cu descărcare în vapori de sodiu de &oasă presiune (tabelul /)
emit radiaţii luminoase în domeniul de acuitate ma+imă a ochiului uman, av"nd o
eficienţă luminoasă ridicată (circa /66 lm59) dar o redare slabă a culorilor
( #a ≅ /6), impun poziţia de funcţionare orizontală (M 7 grade), necesită corpuri de
iluminat de construcţie specială. *e utilizeaza în special pentru iluminatul decorativ
precum şi al parcărilor, tunelurilor rutiere, autostrăzilor, încrucişări rutiere,
depozite, obiective industriale, obiective arhitecturale.
'n monta?e e+perimentale pentru acest tip de lămpi sa obţinut o eficienţa
energetică de (266 ⋅⋅⋅ G66) lm59 (spectru monocromatic 7;D nm).
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune sunt utilizate
în principal la iluminatul încăperilor de dimensiuni mari (hale, săli de sport, săli de
1* Iluminatul electric
spectacol etc.) dar şi la iluminatul decorativ. *unt caracterizate de un flu+ luminos

relativ mare întro sursă luminoasă de dimensiuni relativ mici, eficienţă luminoasă
relativ, durată mare de viaţă, o bună redare a culorilor.
$rincipalele dezavanta?e al acestor lămpi sunt% timpul ridicat de lansare şi
relansare (circa 7 minute), costul relativ ridicat, caracteristică neliniară, ceea ce
determină perturbaţii sub formă de armonici în reţeaua electrică de alimentare,
factor de putere redus datorită balastului inductiv şi deci necesitatea de a conecta la
borne un condensator pentru îmbunătăţirea factorului de putere. atorită eficienţei
reduse, acest tip de lampă este utilizat din ce în ce mai puţin.
Lămpile cu halogenuri metalice oferă posibilităţi largi privind modificarea
spectrului luminii emise, de la un spectru monocromatoc la un spectru continuu,
asigur"nd astfel un conform luminos adecvat locului de lucru.
@ămpile cu halogenuri metalice (metal halide) sunt de fapt o variantă a
lămpilor cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune în care sunt introduse
ioduri, bromuri sau fluoruri care permit o îmbunătăţire a caracteristicilor
colorimetrice ale sursei de lumină.
@a realizarea acestor lămpi se are în vedere faptul că halogenurile multor
metale se evaporă la o temperatură mult mai redusă dec"t metalul component şi nu
au un efect coroziv asupra tubului de descărcare. 'n tubul de descărcare se
introduce, ca şi în cazul lămpilor cu mercur, argon şi mercur, şi în plus halogenuri
de iod, brom, clor.
upă amorsarea descărcării în argon şi apoi în vaporii de mercur, la
atingerea temperaturii de lucru, halogenura metalică trece parţial în stare de vapori.
'n zona canalului de descărcare, unde temperatura este de c"teva mii de L,
halogenura se descompune, iar atomii metalului datorită procesului de e+citare şi
revenire determină o emisie importantă specifică metalului respectiv. 'n zona
temperaturilor mai reduse (suprafaţa interioară a tubului) are loc recompunerea
halogenurii şi astfel reluarea ciclului.
$entru a asigura eficienţa lămpii este necesar a fi îndeplite două condiţii
principale%
• în descărcare trebuie să e+iste o concentraţie suficientă a vaporilor
metalici pentru a asigura spectrul de radiaţie dorit&
• temperatura pereţilor tubului de descărcare trebuie să fie suficient de
ridicată (;66 ⋅⋅⋅ D66O# pentru halogenurile de Jhaliu, Indiu, *candiu).
atorită ciclului regenerativ din tubul de descărcare apare posibilitatea
introducerii de metale agresive (atriu, @itiu, #esiu, #admiu, Pinc etc.) care în
formă naturală determină corodarea rapidă a tubului din cuarţ dar sub formă de
halogenuri nu afectează materialul tubului.
!tilizarea halogenurilor permite obţinerea unei largi palete de elemente
chimice care pot fi folosite pentru controlul spectrului luminii radiate.
eşi cantitatea de metal din interiorul tubului este relativ redusă, spectrul
luminii emise este determinat în mare măsură de acesta, av"nd în vedere că
prezinţă o energie de ionizare inferioară mercurului. <aporii de mercur au rolul în
special de a asigura stabilitatea canalului de descărcare electrică.
!nele metale determină un spectru practic monocromatic% natriu (7;D nm),

taliu (727 nm)& indiu (G27 nm şi G6 nm), iar altele asigură un spectru practic
continuu% scandiu, titan, staniu etc.
#aracterul spectrului luminii emise depinde în mare măsură şi de condiţiile
de descărcare electrică. Astfel indiul, la presiuni ridicate, determină un spectru
practic continuu în domeniul lungimilor de undă mari (spectrul roşu).
'n prezent cel mai utilizate combinaţii de halogenuri sunt% iodura de atriu,
Jaliu şi Indiu, iodura de atriu, *candiu şi Jhoriu, bromura de Qsprosiu, olmiu
şi Juliu.
atorită spectrului larg al acestor lămpi rezultă o eficienţă energetică
relativ ridicată
• lampa cu iodură de Qsprosiu (G66 9) asigură η 4 >6 ⋅⋅⋅ ;6 lm59 şi
#a R ;6&
• lampa cu iodură de *taniu asigură η 4 76 ⋅⋅⋅ :6 lm59 dar #a R D6.
'n prezent se preconizează realizarea unor lămpi cu halogenuri metalice cu
eficienţă luminoasă η 4 66 ⋅⋅⋅ /6 lm59 şi o durată de viaţa de peste 6 666 ore.
Lampa cu vapori de sodiu de înaltă presiune este larg utilizată în
iluminatul arterelor cu circulaţie auto, av"nd ca principal avanta? acuitatea ridicată
a ochiului uman la spectrul radiaţiei luminoase emise. e asemenea, este utilizată
pentru iluminatul decorativ interior. ezavanta?ul principal constă în redarea slabă
a culorilor. #a şi celelalte lămpi cu descărcare în vapori metalici de înaltă presiune,
prezintă caracteristică nelineară şi un factor de putere redus, ceea ce impune
rezolvarea problemelor de îmbunătăţire a factorului de putere.
Lampa cu descărcare în 1enon , la presiune ridicată sau foarte ridicată, are
principalul avanta? că asigură un spectru practic continuu, de la /66 nm p"nă la
766 ⋅⋅⋅ /666 nm şi deci o foarte bună redare a culorilor. atorită stabilizării
descărcării în zona curenţilor mari, aceste lămpi nu necesită balast.
2.4. Alimentarea cu energie electric!
8ficienţa sistemului de iluminat, optică şi energetică depind în mare

măsură de calitatea energiei electrice în circuitul de alimentare. e asemenea,
sistemele de iluminat conduc la apariţia de perturbaţii electromagnetice în reţeaua
electrică de alimentare şi deci pot afecta calitatea energiei electrice livrată altor
consumatori din zonă.
<ariaţia tensiunii de alimentare 2 faţă de tensiunea normată ( 2 r 4 /26 <)
determină, mai ales în cazul lămpilor cu incandescenţă, o influenţă importantă
asupra parametrilor de funcţionare ai lămpii. #reşterea tensiunii de alimentare
conduce la o drastică reducere a duratei de viaţă  (fig. >), iar reducerea tensiunii
conduce la reducerea temperaturii filamentului şi deci la modificarea compoziţiei
spectrale a luminii emise (creşte ponderea componentelor roşu şi galben) afect"nd
calitatea iluminatului. e asemenea, sunt influenţate flu+ul luminos emis Φ,
eficienţa luminoasă η şi puterea absorbită * .
'n cazul lămpilor fluorescente (fig. ;) variaţia tensiunii de alimentare are,
în general, o influenţă mai redusă dec"t în cazul lămpilor cu incandescenţă.
ealizarea unor parametri superiori ai sistemului de iluminat interior

impune controlul tensiunii de alimentare pentru a se încadra în limitele impuse de
± /,7K faţă de tensiunea nominală.
-K0
Φ
G6 η

/6
*
66
;6
:6
;6 ;7 D6 D7 66 67 6 2 52 r -K0

3ig. > − <ariaţia cu tensiunea a parametrilor lămpii

cu incandescenţă.
-K0

G6 I *
/6
Φ
66
;6
:6
;6 ;7 D6 D7 66 67 6 2 52 r -K0

3ig. ; − <ariaţia cu tensiunea a parametrilor lămpii
fluorescente.
'ntreruperile şi golurile de tensiune (fig. D), prin durata ∆t g şi amplitudinea
∆2 g a acestora, determină inconfort vizual în cazul lămpilor cu incandescenţă şi a
celor fluorescente, la care sistemul de iluminat răspunde practic imediat la
revenirea tensiunii la parametrii nominali.
2 Fanda admisă de tensiune

∆2 p
2 c
∆2 g
∆t g
2 m
t i t f t
3ig. D ol de tensiune.
'n cazul lămpilor cu descărcare în vapori metalici de înaltă presiune, chiar
la întreruperi foarte scurte ale tensiunii de alimentare, rezultă întreruperi de durată
mare, 7 ⋅⋅⋅ 6 minute, datorită timpului de relansare. @a utilizarea acestui tip de
lampă este necesar a adopta măsuri pentru asigurarea unui iluminat de siguranţă
(dacă este necesar) pe durata timpului de relansare.
#onectarea sistemelor de iluminat în instalaţii de alimentare în care

tensiunea prezintă variaţii relativ dese determină efect de flicHer (variaţii ale
flu+ului luminos emis) cu efecte importante asupra calităţii iluminatului realizat. 'n
cazurile practice se consideră că variaţiile de tensiune sunt acceptabile dacă sunt
inferioare curbei de iritabilitate (fig. 6). 8ste obligaţia furnizorului de energie
electrică de a asigura în circuitul de alimentare un nivel de flicHer inferior curbei de
iritabilitate.
0
K
-
r
2
5
2
∆
e
n
u
i
s
n
e
t
e
d
e
v
i
t
a
l
e
r
i
i 7
ţ
a
i
r
a G
<
2

6,D
6,;
6,>
6,:
6,7
6,G
6,2
6,/
6, 6 6 6 6

. 7 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
, /
, 2
, , ;
, 6
, , 6
, , , 6
. / 2 7 ; 6 6
/ 6 6 6 6
2 7 ; .
6 6
/ 2 6
7
6 6 6 6 6 . / 2 7 ; .
umăr de variaţii pe minut
/ 2 7 ;
6 6 6 6 . / 2 7 ;
6 , 6
, 6 , 6
6 6 6 , , 6
6 6 , 6 , 6
, 6 , . , 2
, / , ;
, 7 , 6
, 6
, 6 , 6 , 6 6 6
, 6 2 6
6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 . / 2 7 ; . / 7 ;
umăr de variaţii pe secundă
3ig. 6 − #aracteristica * st 4  (curba de iritabilitate).
Iluminatul electric 1%
'nstalaţiile de iluminat pot introduce în reţeaua electrică de alimentare

perturbaţii electromagnetice%
• armonici ale tensiunii de alimentare, determinate de caracteristica
neliniară a descărcării electrice&
• nesimetrii, datorate faptului că lămpile electrice sunt conectate pe fază&
• perturbaţii de înaltă frecvenţă (în cazul balasturilor electronice)&
• căderi de tensiune datorate necesarului de putere reactivă (prezenţa
balastului inductiv la lămpile cu descărcare electrică).
$erturbaţiile determinate de iluminatul electric trebuie reduse sub limitele
acceptate şi, în acest sens, furnizorul de energie electrică are posibilitatea
monitorizării acestor
măsurilor necesare perturbaţii
pentru limitarea şi adoptarea,
nivelului împreună cu consumatorul, a
acestora.
@imitarea armonicelor de tensiune trebuie rezolvată, în general, la nivelul
întregului consumator, av"nd în vedere costul ridicat al sistemelor individuale de
limitare. !tilizarea din ce în ce mai amplă a balasturilor electronice determină
apariţia unui spectru larg de armonici. Astfel, în fig.  este indicat spectrul de
armonici al curentului electric măsurat pe circuitul de alimentare al unei încăperi în
care sunt utilizate lămpi compacte pentru asigurarea necesarului de lumină
artificială.
1& Iluminatul electric
I -A0

6,7
6 /,7 7 >,7 6 /,7 7 >,7 t -ms0
 6,7
 a)
I -A0
6,2
6,/
6,
6 2
#  2 7 > D  2 7 > D / /2 /7 /> /D n
b)
3ig.  − 3orma curentului electric a) şi componenţa spectrală a curentului
electric b) absorbit de lămpi fluorescente compacte, în funcţie de rangul n al
armonicii.
esimetriile determinate de sistemele de iluminat pot fi rezolvate, în cazul
general, printro ?udicioasă conectare a surselor de lumină pe cele trei faze în cazul
în care racordul la consumator este trifazat. 'n cazul racordurilor monofazate,
obligaţia de a rezolva problemele de nesimetrie revin furnizorului de energie
electrică.
!tilizarea balasturilor electronice poate determina apariţia în reţeaua
electrică
sens, de de
filtrul alimentare
reţea dinacircuitul
unor importante
balastuluiperturbaţii
electronic de înaltă
(fig. frecvenţă.
2) trebuie 'n acest
dimensionat
astfel înc"t să asigure reducerea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă la un nivel
acceptat din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice.
#ompensarea puterii reactive necesară lămpilor electrice cu descărcare în
vapori metalici utiliz"nd balast inductiv se face în mod obişnuit prin montarea unui
condensator la bornele lămpii. 'n cazul în care tensiunea de alimentare nu este
perfect sinusoidală, condensatorul este suprasolicitat termic de către componentele
de frecvenţă ridicată şi poate fi scos din funcţiune.
Iluminatul electric 1'
'n cazul instalaţiilor cu lămpi fluorescente, în care sursele de lumină au un

număr par de lămpi, monta?ul duo asigură at"t compensarea puterii reactive c"t şi
limitarea efectului stroboscopic.
$roblemele privind limitarea efectului stroboscopic apar numai în cazul
lămpilor fluorescente, caracterizate de o remanenţă redusă a stratului fluorescent.
#onectarea succesivă a lămpilor pe cele trei faze, utilizarea monta?ului duo sau
utilizarea balasturilor electronice permite limitarea efectului stroboscopic şi deci
asigurarea unui confort vizual corespunzător.
2.%. Rea+ilitarea sistemelor de iluminat
educerea performanţelor cantitative, calitative sau energetice ale

sistemelor de iluminat e+istente determină necesitatea evaluării posibilităţilor
practice pentru reabilitatea acestuia. $rincipalii parametri care sunt luaţi în
considerare la analiza performanţelor sistemelor de iluminat sunt indicaţi în figura
/.
eabilitarea sistemelor de
iluminat
#antitativ 8chipament #alitativ
iveluri de epartiţie
iluminare necorespunzătoar
reduse e
de flu+ luminos
epartiţii
necorespunzătoare irecţionări #ulori
de luminanţe în necorespunzătoar necorespunzătoa
c"mp vizual e re
3ig. / − ecesitatea reabilitării instalaţiilor de iluminat electric.

Analiza tehnică şi economică permite stabilirea soluţiei optime pentru
reabilitare. $rincipalele căi pentru reabilitarea unei instalaţii de iluminat sunt
indicate în fig. 2. *oluţia finală adoptată depinde at"t de starea sistemului e+istent
c"t şi de rezultatele analizei economice. 8vident rezultatele cele mai bune rezultă
prin reproiectarea sistemului, utiliz"nd echipamente şi tehnologii performante şi un
sistem eficient de management energetic.
@a reabilitarea sistemelor de iluminat este necesar a lua în considerare
următoarele aspecte principale%
1( Iluminatul electric
• tehnice (starea şi tipul instalaţiilor e+istente, caracteristicile surselor noi,

fezabilitatea tehnică, compatibilitatea sistemelor noi cu sistemul e+istent,
posibilitatea stabilirii clare a consumurilor pentru ?ustificarea investiţiei)&
• financiare (fezabilitatea economică, valoarea duratei de recuperare a
investiţiei, valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate etc., sursele de
finanţare)&
• umane (pregătirea personalului necesar utilizării noilor sisteme,
informarea beneficiarilor asupra modului de operare şi a avanta?elor sistemului).
*oluţii de reabilitare a instalaţiilor

de iluminat interior
'nlocuirea surselor 'nlocuirea aparatelor Introducerea

de lumină e+istente de iluminat e+istente 'nlocuirea completă a managementului
cu surse noi, cu aparate noi, sistemului de energetic al
performante performante iluminat e+istent sistemului de
iluminat
3ig. 2 − *oluţii de reabilitate a sistemului de iluminat.
2.&. Managementul sistemelor de iluminat interior
1anagementul inteligent al sistemelor de iluminat electric, cu utilizarea

eficientă a iluminatului
necesară realizării natural
funcţiilor şi permite
sale, limitareareducerea
iluminatului artificiala la
importantă durata strict
consumului de
energie electrică şi în consecinţă a pierderilor de energie.
$rincipalele elemente asupra cărora se îndreaptă atenţia în cazul
managementului sistemelor de iluminat sunt indicate în fig. G.
'n abordarea managementului sistemelor de iluminat electric este necesar
a lua în considerare%
• componentele sistemului% corpuri de iluminat şi surse&
• parametrii spaţiali% aria încăperilor, tipul de mobilă, configuraţia
încăperilor, modul de utilizare a spaţiului&
• mentenanţa sistemelor de iluminat.
iluminatealizarea
eficient, cuunui iluminat
costuri minimecare să asigure
impune un adecvat
un control conformalcorespunzător,
sistemului. un
$rincipalele mi?loace pentru realizarea unui iluminat eficient sunt indicate
în figura 7.
Iluminatul electric 1)
esignul spaţiului şi
utilizarea sa
@umina naturală
*ursele de lumină
8lemente principale în
managementul
surselor de iluminat #orpurile de iluminat
#ontrolul iluminatului
'ntreţinerea sistemelor
de iluminat
3ig. G − 8lementele principale în managementul sistemelor de iluminat.
I@!1IAJ 83I#I8J
1i?loace de bază 1i?loace secundare
!tilizarea de scheme !tilizarea #orpuri de #ontrolul ivel de

moderne de iluminat eficientă a iluminat flu+ului iluminat
(surse de lumină, energiei performante luminos adaptat
balast, sisteme de electrice
alimentare)
'nlocuirea 'ntreţinera
#oncepţie 8+ploatare lămpilor uzate surselor
(curăţire
periodică)
@ămpi #orpuri de
iluminat
3ig. 7 − $rincipalele mi?loace pentru realizarea unui iluminat eficient cu
controlul consumului de energie electrică.
Analiza datelor din fig. 7 pune în evidenţă faptul că în obţinerea unui

iluminat eficient şi deci a unui confort luminos corespunzător, un rol important îl
au mi?loacele secundare şi în special operaţiile de întreţinere a instalaţiilor de
iluminat% corpuri de iluminat, surse dar şi suprafeţele reflectante ale încăperii. 'n
acest sens, controlul periodic al nivelului de iluminare, comparat cu valoarea de
proiectare, permite punerea în evidenţă a principalelor cauze care conduc la
reducerea eficienţei sistemului de iluminat.
$rincipalele mi?loace pentru creşterea performanţelor sistemelor de
iluminat interior sunt%
• utilizarea de surse performante, cu eficienţa energetică ridicată, pentru

echiparea instalaţiei de iluminat&
• utilizarea c"t mai eficientă a iluminatului natural&
• utilizarea senzorilor de prezenţă în infraroşu&
• utilizarea programatoarelor de timp.
• adoptarea unui sistem de tarifare convenabil.
@umina naturală este cea mai confortabilă sursă de iluminat ambiental.
$otentialul de utilizare a luminii naturale trebuie determinat din faza de proiectare a
unui spaţiu printro atentă studiere a gradului de vitrare.
$entru obţinerea unui confort vizual şi termic optim trebuie luată în
considerare lumina solară directă care pătrunde prin ferestre, precum şi aportul de
căldură vara
insuficient sau pierderea
izolante termic. de căldură pe durata iernii, realizată prin ferestrele
!tilizarea unor sisteme SinteligenteS de regla? continuu al iluminatului
artificial funcţie de iluminatul natural, conduce la economii importante de energie,
reducerea pierderilor în sistemele de iluminat şi un confort sporit al utilizatorilor.
!tilizarea eficientă a iluminatului natural este principalul mi?loc prin care
se poate face o importantă economie de energie electrică pentru iluminatul
artificial.
eglarea iluminatului artificial (dotat cu balasturi electronice care permit
modificarea flu+ului luminos al lămpilor) se poate face pe baza informaţiilor date
de un senzor de lumină e+terior (fig. : a)) sau interior (fig. : b)) -G0.
Informaţiile de la senzorul de lumină % sunt transmise la unitatea de
procesare ' care asigură datele necesare modulului / de control al sistemului de
iluminat (pornit, oprit, regla?, control ?aluzele, programare nivel de iluminare).
1odulul de control / este plasat l"ngă uşa 3 pentru a se asigura operarea la intrarea
în încăpere.
@ămpile electrice 0 sunt alimentate de la o sursă de alimentare controlată
de modulul /.
'n cazul senzorului % plasat în interior (fig. : b)) se asigură şi controlul
luminii artificiale transmisă prin fereastra 4 şi eventuala modificare a poziţiei
?aluzelelor.
'n funcţie de contribuţia iluminatului natural, diferitele şiruri de lămpi,
plasate paralel cu fereastra sursă de lumină naturală, sunt reglate în mod diferit
(fig. >) pentru a asigura uniformitatea nivelului de iluminare pe suprafaţa de lucru.
'n e+emplul din figura > sa considerat cazul des înt"lnit al unei instalaţii de
iluminat cu trei şiruri de lămpi plasate paralel cu fereastra. !tilizarea sistemelor de
control a nivelului de iluminare permite realizarea unor importante economii
(fig. ;) la factura de energie electrică -G0.
face numai cu realizarea integrală a parametrilor de confort vizual& printrun
management adecvat este posibil, respect"nd această condiţie de bază, realizarea
unor importante economii la factura de energie electrică.
#osturile apro+imative ale componentelor sistemului de control a ilumina
tului interior sunt următoarele%
G
/ 2 7
:
a)
 G
>
/ 2 7
b)
3ig. : − #ontrolul nivelului de iluminare artificială cu senzor de lumină.
Iluminat
artificial
66K şirul I
şirul II
şirul III
6K noapte zi iluminat
natural
3ig. > − eglarea nivelului de iluminare
• senzor fotoelectric de e+terior T >6 N&

• unitate de procesare T 276 N&
• modul pentru controlul balasturilor electronice T 76 N&
• balast electronic T >7 N&

• senzor de mişcare T 66 N&
• modul de control a sistemului de iluminat T //6 N&
• modul de alimentare a sistemului T 766 N&
• modul de cuplare a sistemului la magistrală T /6 N.
ivelul economiilor realizate
3uncţionare continuă 6K
#u comutator comandat în timp 26K
#u detector de mişcare 76K

#u controlul aportului
iluminatului natural :6K
#u combinaţia tuturor sistemelor >7K

de control
6 /6K G6K :6K ;6K
3ig. ; − ivelul economiilor realizate prin controlul iluminatului interior.
!tilizarea sistemului de control a nivelului de iluminare conduce la

creşterea duratei de funcţionare a lămpilor p"nă la 7666 ore (practic o dublare), iar
calculele economice arată că rezultă o recuperare a investiţiei în cel mult 2 ani -20.
*ursele de lumină actuale performate permit obţinerea de importante
economii la factura de energie electrică fără a afecta confortul vizual. Astfel, în
tabelul 7 sunt indicate valori orientative pentru puterea instalată la utilizarea
surselor performante.
$abelul 3
$uterea instalată pentru iluminatul interior
Pone de $uterea instalată necesară, 95m /
iluminat *oluţii eficiente *oluţii foarte eficiente
*paţii de lucru / D
*paţii au+iliare ; 7
'n prezent e+istă soluţii tehnice pentru a asigura un confort vizual

corespunzător cu un consum minim de energie electrică.
@a realizarea instalaţiilor de iluminat de interior trebuie să se acorde o
atenţie deosebită şi componentei estetice în afara componentelor luminotehnice şi
economice.
1enţinerea parametrilor de calitate ai sistemului de iluminat impune
e+istenţa unui program de întreţinere riguros respectat.
'n figura D este indicată structura generală a unui sistem de iluminat

UinteligentV în care întreg sistemul este controlat în funcţie de programul înscris în
memoria calculatorului, cu valori adecvate fiecărui spaţiu de lucru.
Aparate de
*enzor de iluminat
prezenţă
#elulă
fotoelectrică Aparate de
iluminat
Jablou de
automatizare şi
control
'ntreruptoare locale
Aparate de
iluminat
*enzor
de prezenţă
#elulă
fotoelectrică Aparate de
Jablou de iluminat
automatizare şi
control
'ntreruptoare locale
1agistrala de
comandă5 control5 reglare
eţea /26 <
,C
Jablou central de
distribuţie şi control
1odul de
interfaţă
3ig. D − *chema de distribuţie şi control al unui sistem de iluminat integrat.

#elulele fotoelectrice şi senzorii de prezenţă asigură înformaţiile necesare
privind nivelul iluminatului natural, nivelul iluminatului realizat cu a?utorul
sistemului de iluminat artificial şi informaţiile privind necesitatea efectivă a
iluminatului arificial (în lipsa persoanelor din zona de lucru, controlată de senzori).
#ontrolul manual, cu a?utorul întreruptoarelor locale, permite în general conectarea
sistemului de iluminat, în continuare sistemul de calcul prelu"nd sarcina de control.
'n fig. /6 -G0 este prezentat sistemul Pumtobel @!W1AJ8 de control a
sistemelor de iluminat interior dintro clădire publică.
$rincipalele module funcţionale ale sistemului sunt%
a) 1odule de control
• @18 − modul de intrare pentru programarea şi controlul sistemului
@!W1AJ8, av"nd funcţiile%
4 L A
R
T
 I
/ A
M
L
F
E - E

1 R
A . T C
E

L @
E
A R
U T A
N
R
A L , U
C
E R 1 8
@ 8
A N
I M U
L I J
 *
 4
L
1 1
E - @ @ ) A R T

L
U L E
2 I N 8
(
<
I
/ A M
E , F
 E R
1
* @
T
A
0 A
1 L 8
 @ 8
A
T N
E
* J *
@
. R
T N . C 
  M
I L
A
1 1 1 I
@ @ @ *  )
# @ #
$
 J
 $
(
1 1 *
@ @ 1
1 F
*
# P

$
1
@
1
*
X
 8
X
1
@
)
*
(
L E

R E 2
I -
!

 1

A
@
A
)
J
*
I  1 1
A = I I 3
@ #
A L
A T
 N I
*
L
A L
 8 .
R
T N . C
A @

 @ 
I @
1 1
$ $
# # *
I @ @
  )
#
#
$
 *
8 $
 (  *
1 1 1 A L
@ @ @  
A A
 @ 
8  3 @
 1 1
< 9 @ @
1 *


1 1
@
E
T
A
0
I R
E
T
U
,
M
.
C
L
.
R
T
N
.
C
I
 E
R
A
M A
R
/
.
R
,
@ A
 3
A 
 @
C
I
/
.
L
A
N
A
L
.
R
T
N
.
C
 3
8 1 1
 @ @
* *

1
@
. e
l a n
o
i
ţ c n
u
f i r u
t ă g
e
l i ş l e
l u
d
o
1
 . 8
J
A
1
W
!
@
l e b
o
t
m
u
P
l u
m
e
t s
i
* 6
/ . g
i
3
8
#
* *

1 I J
@ <
) @ <
@
(
 
1 @

1 
@
8 @ @
*  F

I I
 
I
 
1 1 1 I 
L
.
R
T
N
.
C E
- @
I T
A
T
I N
U @ @ * 

 $ @
 I
1 1
@ @ L
A
T
I
/
I -
L
.
R
T
N
.
C
I A
 * #
1  
 $
 @
@ * 1 1
3
@ @

1 
@ 8
<
6
2
/
<
7

− pornit5oprit&
− reglare&
− definirea şi apelarea a cinci configuraţii pentru nivelul de
iluminare&
− comutarea aparatelor de iluminat individual, în grupuri sau pe
încăperi&
− alocarea adreselor pentru componentele sistemului&
• @1* − modul de control pentru controlul aparatelor de iluminat,
?aluzele, ecranefiltru, în grupuri sau pe încăperi, av"nd funcţiile%
− pornit5oprit&
− reglare&
− control ?aluzele5ecrane
− apelarea a trei configuraţii pentru nivelul de iluminare&
• @1I* − telecomanda în infraroşu pentru controlul aparatelor de
iluminat, ?aluzele, ecrane, în grupuri sau pe încăpere, av"nd funcţiile%
− pornit5oprit&
− reglare&
− definirea şi apelarea a trei configuraţii pentru nivelul de
iluminare&
− comutarea a trei grupuri de aparate de iluminat&
• @1I8, @1I8@ − receptor în infraroşu, pentru preluarea
semnalelor
corpul de la telecomanda
de iluminat (@1I8@)&@1I*& se montează pe tavan (@1I8) sau în
• @1IF − unitate de intrare5conversie a semnalelor recepţionate de la cel
mult trei module de telecomandă de tip @1I* în comenzi @!W1AJ8&
• @1*#8 − modul comutator de intrare cu patru intrări independente
pentru utilizarea întreruptoarelor clasice * pentru instalaţiile de iluminat în sisteme
@!W1AJ8& poate fi programat pentru comutare pe grupuri sau pe camera& are
numai funcţia de pornit5oprit&
• @1*8 − modul de intrare comutator5reglare cu patru intrări
independente pentru utilizarea întreruptoarelor clasice pentru instalaţiile de
iluminat în sisteme @!W1AJ8& poate fi programat pentru comutare pe grupuri sau
pe încăpere& are funcţii de pornit5oprit şi reglare&
• @1*98 − modul de intrare specializat, cu două intrări independente,
pentru conectarea detectoarelor de mişcare @11< sau a comutatoarelor
temporale la sistemul @!W1AJ8& poate fi programat pentru comutare pe grupuri
sau pe încăpere&
b) 1odule de control digital

• @1*I − modul de ieşire digital pentru conectarea a p"nă la zece
balasturi digitale (pentru lămpi fluorescente) sau module de reglare pentru lămpile
cu incandescenţă&
• @1$#A − balast digital de înaltă frecvenţă pentru lămpi fluorescente

normale şi compacte 3@& realizează reglarea efectivă a nivelului de iluminare între
K şi 66K &
• @1$ − modul de reglare pentru lămpile cu incandescenţă I@& reglare
logaritmică în :G de paşi între K şi 66K, sarcina ma+ima 266 <A&
• @1@<I − modul de ieşire digital pentru conectarea a ma+im zece
transformatoare digitale @1@<J la sistemul @!W1AJ8&
• @1@<J − transformator digital pentru alimentarea lămpilor cu halogen
de ?oasă tensiune @ (,7 <), sarcina ma+ima 67 <A.
c) 1odule de control analogice

• @1AA − modul de ieşire analogic pentru conectarea la sistemul
@!W1AJ8 a ma+im zece balasturi electronice de înaltă frecvenţă @13 cu
control analogic (6<)& sarcina ma+imă pe circuitul de putere% >76 <A&
• @1AA* − modul de ieşire analogic pentru conectarea la sistemul
@!W1AJ8 a grupurilor de consumatori de mare putere (sarcina ma+imă pe
circuitul de putere% 2766 <A), care permit control analogic&
• @1AL − modul de regla? comandat cu a?utorul unui modul @1
AA* pentru alimentarea lămpilor cu halogeni de ?oasă tensiune (echipate cu
transformatoare electronice), sarcina ma+ima% /66 <A&
• @1@8L − modul de regla? comandat cu a?utorul unui modul @1AA*
pentru alimentarea lămpilor cu halogeni de ?oasă tensiune sau a lămpilor cu
incandescenţă (echipate cu transformatoare clasice), sarcina ma+ima% G66<A.
d) 1odule de control pentru instalaţii diverse
• @1!L − releu de ieşire cu patru contacte independente #=1, sarcina
ma+imă pe contact G76 <A, pentru operarea diverşilor consumatori prin
intermediul sistemului @!W1AJ8&
• @1!L* − releu de ieşire cu trei contacte independente #=1, sarcina
ma+imă pe contact 2766 <A, pentru operarea diverşilor consumatori prin
intermediul sistemului @!W1AJ8&
• @1X*1 − modul pentru controlul automat al ?aluzelelor acţionate
electric X8& reglarea se poate face şi manual, prin instalarea unui comutator
independent suplimentar& sarcina ma+imă pe contactele de putere :66 <A.
e) 1odule pentru controlul bazat pe nivelul de iluminare natural pentru

instalaţiile de iluminat
• @1J@ − unitate de procesare pentru utilizare în configuraţii bazate pe
reglare în funcţie de nivelul de iluminare disponibil din surse naturale& poate fi
utilizat în sisteme cu p"nă la 766 de aparate de iluminat& dacă se utilizează interfaţa
serială @1$#*I, de conectare la magistrala @!W1AJ8 sau de conectare în reţea
a mai multor unităţi @1J@, sistemul de iluminat controlat poate fi mai mare de
766 de elemente&
• @1P*1 − modul pentru programarea în timp a funcţionarii instalaţiilor

de iluminat, în sisteme fără unitatea de procesare @1J@& necesită programare de
la un calculator $#&
• @1@* − senzor fotoelectric de interior&
• @1J@* − modul de reglare liniară a nivelului de iluminare artificială
dintro încăpere în funcţie de aportul din surse naturale& poate controla trei grupe
de c"te o sută de aparate de iluminat (dotate cu @1$#A5@1$)&
• @1J@1 − senzor fotoelectric de e+terior&
• @1*88 − modul cu patru intrări independente, pentru conectarea la
sistemul @!W1AJ8 a ma+im patru senzori fotoelectrici (@1J@15@1@*).
f) 1odule diverse
• @1F8 − sursa de alimentare a magistralei, pentru sisteme mici, cu cel
mult 7 module şi un singur sector de magistrală&
• @1F< − sursa de alimentare pentru sectoare de magistrală cu p"nă la
66 de module&
• @1FL − modul de cuplare a două sectoare de magistrală, fiecare
alimentat dintro sursa @1F<.
#ontrolul repartiţiei nivelului de iluminare pe suprafaţa de lucru, prin

măsurare directă sau prin calcul, la orice modificare a componentelor sistemului
permite asigurarea condiţiilor corespunzătoare de confort vizual şi asigurarea unei
activităţi'neficiente
tabelulîn:zonă
este-70.
indicată eficienţa economică a unor măsuri pentru
modernizarea unui sistem de iluminat.
$abelul 4
8ficienţa unor măsuri de reabilitare a sistemelor de iluminat
urata de recuperare a investiţiei,
1ăsura adoptată ani
'nlocuirea iluminatului incandescent prin%
• lămpi fluorescente / ⋅⋅⋅ 2
• lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune G ⋅⋅⋅ 7
• lămpi cu halogenuri metalice G ⋅⋅⋅ 7
'nlocuirea balastului electromagnetic cu balast
electronic  ⋅⋅⋅ /
'nlocuirea lămpilor fluorescente normale cu lămpi
economice şi balast electronic 7 ⋅⋅⋅ >
#ontrolul sistemului de iluminat cu programare în
timp, celule fotoelectrice, detector de prezenţă E
#ontrolul adaptiv al sistemului de iluminat în
funcţie de iluminatul natural 7 ⋅⋅⋅ :
#ontrolul iluminatului de către un sistem centralizat E7
Ponarea sistemului de iluminat şi folosirea în
funcţie de necesităţi G ⋅⋅⋅ 7
!tilizarea iluminatului local, cu reducerea ilumina
tului general  ⋅⋅⋅ /
'n ane+a  este indicat un e+emplu de calcul a repartiţiei nivelului de

iluminare pentru o încăpere proiectată pentru 266 l+ pe suprafaţa de lucru. Analiza
diagramelor izolu+ permite evaluarea calităţii iluminatului şi din punctul de vedere
al neuniformităţii acestuia.
'n e+emplul prezentat în ane+a  a fost utilizat programul de calcul al
firmei $hilips @ighting F.<.
2.'. Aspecte energetice pri5ind sistemele de iluminat interior
ealizările actuale (tuburile J/: şi balastul electronic) au permis reducerea

substanţială a consumurilor energetice pentru iluminat. Iluminatul interior este
cuprins în sistemul de management al consumului de energie electrică, ce conţine
şi sistemele de încălzire, ventilare şi climatizare. 'n general pierderile termice
datorate iluminatului reprezintă surse nenegli?abile de căldură care trebuie luate în
calcul la dimensionarea instalaţiilor de condiţionare.
!n sistem de iluminat trebuie să asigure un confort vizual corespunzător şi
o performanţă energetică adecvată.
Iluminatul incandescent este caracterizat prin durata sa redusă de viaţă şi
faptul că >6 ⋅⋅⋅ D6K din energia consumată se disipă sub formă de căldură. Acest tip
de iluminat practic nu mai poate fi luat în consideraţie în iluminatul interior.
!n rol important îl au aparatele de iluminat care permit recuperarea celei
mai mari părţi a luminii emise în emisfera superioară.
mare mareIluminatul
dec"t celcu
cutuburi fluorescente
încandescenţă are o eficienţă
şi o durată de viaţă deenergetică 2 ⋅⋅⋅mare.
de mai
peste /6 ori G ori
8+istă o mare varietate de surse de acest tip (tubular, circular, în formă de !,
compact etc.) adaptabile pentru orice instalaţie de iluminat. 'n mod obişnuit se
folosesc corpuri cu lămpi tubulare J /: cu balast electronic (cifra ataşată tipului de
tub indică diametrul în mm). !tilizarea balasturilor electronice (funcţion"nd la o
frecvenţa de /6 ⋅⋅⋅ G6 Hz conduce la creşterea eficienţei luminoase, creşterea
duratei de viaţă a tuburilor şi un nivel redus de zgomot acustic. Astfel un balast
clasic de G6 9 consumă ; 9, faţă de un balast electronic echivalent care consumă
doar 2 9. e asemenea, balasturile electronice pot intra întrun circuit de reglare
pentru modificarea controlată a flu+ului luminos.
Inlocuirea lămpilor cu incandescenţa prin lămpi compacte (cu un consum
de energie electrică practic de G ori mai redus şi o durată de viată de 6 ori mai
mare) este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a consumului de
energie electrică.
!tilizarea programelor de calcul specializate permite analiza unui mare
număr de variante şi surse de iluminat pentru a obţine un sistem de iluminat care să
determine consumuri energetice raţionale fără a afecta confortul vizual.
'n analiza eficienţei energetice a sistemelor de iluminat este necesar a lua
în considerare şi reducerea impactului asupra mediului ambiant prin reducerea
consumului de energie primară pentru producerea energiei electrice. 'n calculele
practice poate fi luat în consideraţie faptul că fiecare H9h economisit conduce la

reducerea emisiei de #=/ cu 6,G2 Hg şi a metanului cu 6,6 g.
$entru iluminatul electric se consumă o importantă cantitatea de energie
electrică, circa /6 ⋅⋅⋅ 26K din energia consumată în clădiri fiind folosită pentru
iluminatul artificial. 'n acest fel, sistemele de iluminat electric dega?ă o cantitate de
caldură suplimentară, reprezent"nd 7 ⋅⋅⋅ /6K din sarcina de răcire a sistemelor de
condiţionare a aerului.
'n calculele practice, datorită pierderilor electrice în sistemele de iluminat
în clădiri, se poate lua în consideraţie un nivel de pierderi de /6 ⋅⋅⋅ /7 95m/ în
sistemele actuale de iluminat av"nd preponderent lămpi cu incandescenţă şi
; ⋅⋅⋅ 6 95m/ în instalaţiile moderne de iluminat electric.
3. Iluminatul pu+lic e6terior
3.1. Aspecte generale
Iluminatul public al străzilor din localitaţile urbane are rolul de a asigura

at"t orientarea şi circulaţia în siguranţă pe timp de noapte a vehiculelor şi pietonilor
c"t şi asigurarea unui mediu ambiant corespunzător în orele fără lumină naturală
-:0.
Iluminatul public trebuie deci, să îndeplinescă condiţii luminotehnice,
fiziologice, de siguranţă a circulaţiei, de estetică arhitectonică şi de norme tehnice,
în condiţiile utilizării raţionale a energiei electrice, a reducerii costului investiţiilor
şi a cheltuielilor anuale de e+ploatare a instalaţiilor. $entru pentru un oraş mediu,
din consumul total pentru iluminat, ;:K reprezintă iluminatul stradal, K
semnalizări rutiere şi 2K iluminat arhitectural şi publicitate.
'n tabelul > sunt indicate principalele obiective ale iluminatului e+terior ca
şi importanţa acestora în funcţie de zona iluminată.
$abelul 5
=biective ale iluminatului e+terior
=biectiv
Pona de
*ecuritatea *ecuritatea Ambianţă 8stetica
iluminat
traficului persoanelor şi confort urbană
Artere rutiere principale YYY YYY Y Y
Pone
rezidenţiale Artere $arcări
rutiere locale YYY
YYY YYY
YYY YY
Y YY
#omple+e Acces pietoni Y YYY YY YY
comerciale Acces pietoni şi vehicule YYY YYY YY YY
*trăzi comerciale şi
Pone terase YY YY YYY YY
publice $arcuri şi grădini Y YYY YYY YYY
3"nt"ni Y Y YYY YYY
#lădiri şi monumente Y Y YY YYY
Pone industriale YY YYY Y Y
*tudiile efectuate pe plan mondial, au determinat o creştere continuă a

nivelul tehnic al instalaţiilor de iluminat public, sistemele de iluminat stradal din
ţara noastră necesit"nd în continuare eforturi importante pentru creşterea para
metrilor luminotehnici, energetici şi economici.
Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei
moderne. ealizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea
cheltuielilor indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte,
reducerea riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra
persoanelor, îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei
activităţilor pe durata serii.
'n figura / este indicată relaţia dintre obiectivului principal şi caracteristi
cile principale ale sistemului de iluminat.
Iluminatul urban
*ecuritatea *ecuritatea Ambianţă şi

persoanelor şi 8stetica urbană
traficului rutier confort
bunurilor
Iluminatul Iluminatul Iluminatul Iluminatul Iluminatul

Iluminatul zonelor zonelor de parcurilor şi clădirilor şi
căilor rutiere zonelor
rezidenţiale comerciale plimbare grădinilor monumentelor
3ig. / −Jipuri de iluminat urban.
8+perienţa arată că pe durata nopţii riscul de accidente este de ,: ori mai
mare noaptea faţă de zi şi cu o gravitate mult mai mare (numărul de morţi de 7,G iar
numărul de răniţi de /, ori mai mare faţă de lumina naturală). Asigurarea unui
iluminat corespunzător, faţă de un iluminat redus poate conduce la o reducere cu
G6K a numărului de accidente.
#reşterea luminanţei în intervalul 6,7 ⋅⋅⋅ / cd5m/ cu  cd5m / determină
reducerea cu 27 K a numărului de accidente.
atele
substanţial statistice
numărul arată căfizice,
de agresiuni iluminatul corespunzător
conduc"nd la creştereaalîncrederii
trotuarelor reduce
populaţiei
pe timpul nopţii. atele din figura // şi figura /2 -:0 pun în evidenţă variaţia
numărului accidentelor auto cu afectare de persoane pe durata nopţii, raportate la
numărul corespunzător pe durata zilei, în funcţie de luminanţa arterelor de trafic
auto şi respectiv numărul de atacuri cu agresiuni fizice pe trotuar în funcţie de
nivelul de iluminare pe timpul nopţii.
'n figura // este prezentată estimativ variaţia numărului de accidente
rutiere în timpul nopţii 6 a (raportat la numărul de accidente în timpul zilei), în
funcţie de nivelul de luminanţă al arterei rutiere. *e observă faptul că la o iluminare
insuficientă, numărul de accidente rutiere poate a?unge de p"nă la /,7 ori mai mare
dec"t în timpul zilei.
6 a 6 at
/,7
/,6
/,6
,7
,7
,6
,6
6,7 6,7
6 6
6 6,7 ,6 ,7 /,6 /,7 L -cd5m/0 6 7 6 7 /6 E -l+0
3ig. // − umărul de accidente corporale pe 3ig. /2 − umărul de atacuri pe timp de noapte

timpul nopţii raportat la numărul de accidente în funcţie de nivelul de iluminare al trotuarelor.
corporale în timpul zilei, funcţie de nivelul de
luminanţă al carosabilului.
ivelul mediu de iluminare a arterelor pietonale are, de asemenea, o

influenţă importantă asupra numărului de atacuri asupra persoanelor. 'n figura /2
este indicată variaţia numărului de atacuri 6 at pe timp de noapte, în funcţie de
nivelul de iluminare, raportat la cazul unei iluminări medii de 7 l+. *e observă
faptul că o iluminare insuficientă poate determina practic dublarea numărului de
atacuri pe timp de noapte.
'n figura /G se poate observa faptul că
e+istă o legătură directă între nivelul de iluminare şi
rata infracţiunilor pe timpul nopţii. *e observă faptul 2/K
că cea mai mare parte a infracţiunilor rezultă în G6K
zonele cu nivel de iluminare sub 7 l+.
!n nivel corespunzător al iluminării deter
mină un sentiment de securitate pentru pietonii care /6K
circulă noaptea. Acest sentiment este determinat de % ;K
• capacitatea de a identifica din timp
persoanele de pe stradă& E 7 l+
(7...6) l+
• detectarea la timp a obstacolelor de pe
(6...7) l+
trotuar şi de pe stradă& (7.../6) l+
• lipsa fenomenului de orbire, care deter
3ig. /G − Influenţa nivelului de
mină o senzaţie de inconfort. iluminare asupra numărului de
!n rol important îl are iluminatul public în agresiuni fizice.
realizarea întro localitate a unui climat de confort şi
o ambianţă plăcută. Acest aspect este deosebit de important în oraşele cu caracter
turistic. Aspectul estetic al iluminatului întrun oraş impune analiza următoarelor

aspecte
− punerea în evidenţă a principalelor obiective din zonă%
− reliefarea tridimensională a monumentelor&
− calitatea culorilor pentru a pune în evidenţă aspecte specifice ale
obiectivelor iluminate&
− aspectul instalaţiei de iluminat în cursul zilei nu trebuie să afecteze
imaginea obiectivului &
− încadrarea în mediul ambiant a obiectivului iluminat pentru a nu deran?a
persoanele din interiorul obiectivului sau în alte clădiri învecinate.
3.2. Criterii de calitate a iluminatului pu+lic

in punct de vedere luminotehnic, calitatea unei instalaţii de iluminat
e+terior este determinată de următorii parametri ->, ;0%
• nivelul de luminanţă şi iluminare&
• neuniformitatea repartiţiei luminanţelor şi iluminării&
• factorul de orbire&
• redarea corectă a culorilor (în special la iluminarea unor opere de artă,
clădiri monumentale etc.).
Instalaţiile de iluminat pentru arterele de circulaţie trebuie să asigure
condiţii de calitate necesare pentru ca circulaţia să se desfăşoare în mod normal%
obstacolele şi detaliile trebuie percepute în mod distinct, în timp util şi cu
siguranţă.
!n obiect este corect observat atunci c"nd este mai mult luminat (contrast
negativ) sau mai întunecat (contrast pozitiv) dec"t fondul pe care se situează.
$e arterele de circulaţie, obstacolele fiind intunecate, se utilizează
contrastul negativ, prin iluminarea acestora.
ivelurile de luminanţă şi iluminare, prevăzute în normativele actuale de
proiectare a iluminatului public în ţara noastră (tabelul ;), sunt încă reduse în
raport cu normele europene, determin"nd o securitate mai redusă a traficului rutier
şi a circulaţiei pietonale.
$abelul 7
<alori ale parametrilor luminotehnici pentru arterele de diferite tipuri
ivel de iluminare medie, l+
Acoperăm"nt de euniformitate
#aracteris #aracteristici #lasa culoare iluminare @uminanţa,
tici arteră trafic arteră închisă deschisă cd5m/
"  " /
ρ E 6,/ ρ C 6,/
foarte intens
Autostrăzi şi intens  /6 6 6,G 6,/
Artere de foarte intens / 26 7 6,G 6,/ 6,7
circulaţie intens 2 /6 6 6,G 6,/ 6,/7
în oraşe mediu G 6 7 6,22 6,: 6,/
'n tabelul ; sa notat cu ρ − factorul de refle+ie al suprafeţei arterei de

circulaţie, " , " / − factori de neuniformitate ( " 4 E min5 E ma+ & " /4 E med5 E ma+), E min& E ma+&
E med − valorile minime, ma+ime şi medii ale nivelului de iluminare pe suprafaţa
arterei.
'n calculele practice pot fi luate în consideraţie următoarele valori ale
factorului de refle+ie ρ%
− pentru arteră cu acoperăm"nt de culoare închisă%
• asfalt negru% 6,67 ⋅⋅⋅ 6,6:&
• asfalt turnat% 6,6; ⋅⋅⋅ 6,7&
• bitum% 6, ⋅⋅⋅ 6,/&
− pentru arteră cu acoperăm"nt de culoare deschisă%
• piatra granit% 6,/ ⋅⋅⋅ 6,/7&
• beton% 6,/ ⋅⋅⋅ 6,27.
#lasele de iluminat în funcţie de tipul drumului, densitatea de trafic,
comple+itatea traficului, e+istenţa căilor de rulare separate şi posibilitatea de
realizarea a instalaţiei de iluminat sunt indicate în tabelul D.
$arametrii luminotehnici recomandaţi pentru fiecare dintre clasele de
trafic, indicate în tabelul D, sunt prezentaţi în tabelul 6 -:0.
'n tabelul 6 sa notat cu Lmed − luminanţa medie pe arteră, " g 4 Lmin5 Lma+ −
neuniformitatea generală a luminanţei pe arteră& " l 4 Lmin5 Lma+ − neuniformitatea
longitudinală (în lungul arterei) a luminanţelor.
in punctul de vedere al traficului pietonal sunt definite şapte clase de
iluminat (tabelul ).
$abelul 8
#lasele de iluminat în funcţie de caracteristicile drumurilor
r. #lasa de
crt. #aracteristicile drumului iluminat
rum cu trafic de mare viteză, cu căi de rulare separate, fără
încrucişări (de e+. autostrăzi). ensitatea de trafic (nota )%
 − mare 1
− medie 1/
− mică 12
rum cu trafic de viteză mărită, fără căi de rulare separate (de e+. drum
naţional, drum ?udeţean). #ontrolul traficului (nota /) şi separarea (nota 2)
/ diferitelor tipuri de trafic (nota G)%
− slabă 1
− bună 1/
rumuri urbane importante, străzi de centură sau radiale din oraşe.
2 #ontrolul traficului şi separarea diferitelor tipuri de trafic%
− slabă 1
− bună 12
*trăzi de legătură mai puţin importante în oraşe, din zone rezidenţiale, străzi
rurale locale, drumuri de acces la străzi şi şosele importante. #ontrolul
G trafuicului şi separarea diferitelor tipuri de trafic%
− slabă 1G
− bună 17
6ota . #omple+itatea traficului se referă la infrastructură, condiţiile de trafic şi vizibilitate.

3actorii care se iau în considerare sunt%
− numărul de benzi, curbe şi dificultatea pantelor precum şi frecvenţa acestora&
− semne de circulaţie, indicatoare.
6ota /. #ontrolul traficului se referă la prezenţa semnalelor luminoase, a indicatoarelor
precum şi a altor mi?loace de control a circulaţiei% semnale luminoase, reguli de prioritate, indicatoare
rutiere, marca?e rutiere.
6ota 2. *epararea tipurilor de trafic se referă la e+istenţa unor benzi separate, dedicate
diferitelor tipuri de trafic sau la e+istenţa unor restricţii de circulaţie. *epararea se consideră bună
dacă aceste separări e+istă şi sunt bine semnalizate.
6ota G. iferitele tipuri de trafic se referă de e+emplu la% autovehicule, vehicule de
transport, vehicule de viteză redusă, autobuze, ciclişti, pietoni.
$abelul %9
<alorile parametrilor luminotehnici pentru diferite clase de trafic
r. Lmed -cd5m/0, " g , " l ,
crt. #lasa de iluminat minim minim minim
 1 / 6,G 6,>
/ 1/ ,7 6,G 6,>
2 12  6,G 6,>
G 1G 6,>7 6,G −
7 17 6,7 6,G −
$abelul %%
#lase de iluminat pentru traficul pietonal
r. #lasa de
crt. #aracteristicile arterei iluminat
*trăzi foarte circulate, străzi centrale, străzi cu funcţii speciale, străzi cu
 tradiţie culturală, comercială, istorică, străzi unde este necesar a $
determina a ambianţă deosebită
/ *trăzi cu trafic intens pietonal sau cu ciclişti $/
2 *trăzi cu trafic mediu pietonal sau cu ciclişti $2
G *trăzi cu trafic redus pietonal sau cu ciclişti $G
7 *trăzi cu trafic pietonal redus dar cu zone arhitecturale deosebite $7
: *trăzi cu trafic pietonal foarte redus dar cu zone arhitecturale deosebite $:
> *trăzi pe care este necesară numai o orientare generală $>
$arametrii luminotehnici recomandaţi pentru fiecare clasă de iluminat sunt

indicaţi în tabelul /.
$abelul %'
$arametri luminotehnici în funcţie de clasa de iluminat
Iluminarea orizontală pe suprafaţa
r. #lasa de circulată de pietoni
crt. iluminat E med, E min,
l+ l+
 $ /6 >,7
/ $/ 6 2
2 $2 >,7 ,7
G $G 7 
7 $7 2 6,:
: $: ,7 6,/
> $> − −
in punctul de vedere al refle+iei luminii artificiale, arterele pot fi definite

conform datelor din tabelul 2.
$abelul %/
#lasificarea străzilor din punctul de vedere al refle+iei
#lasa 3actor de formă, +  +  med 3actor mediu de luminanţă,  Jipul refle+iei
I E 6,G/ 6,/7 6,6 difuză
 II 6,G/Z 6,;7 6,7; 6,6> difuză spre mi+t
 I<
 III 6,;7Z ,27
≤ ,27 ,
,77 6,6>
6,6; puţin strălucitoare
strălucitoare
'n tabelul 2, factorul mediu de luminanţă  se calculează ca raport dintre
luminanţa medie Lmed şi iluminarea medie E med .
imensionarea necorespunzătoare a sistemelor de iluminat determină
orbirea fiziologică. Aceasta rezultă din cauza unui confort vizual scăzut şi conduce
la o oboseală accentuată şi deci scade posibilitatea observării obstacolelor. =rbirea
fiziologică poate fi determinată de contrast nesatisfăcător sau de repartiţia
neuniformă a luminanţelor (iluminare discontinuă).
$entru evitarea efectului de orbire, la dimensionarea instalaţiilor de
iluminat este necesar a lua următoarele măsuri principale%
• limitarea intensităţii luminoase a corpurilor de iluminat în direcţia
observatorului&
• unghiul de protecţie (unghiul dintre a+a orizontală la nivelul ochiului şi
direcţia de observare a sursei luminoase) să fie de cel puţin π5:&
• asigurarea unei repartiţii uniforme a luminanţelor&
• amplasarea corpurilor de iluminat la o înălţime corespunzătoare tipului
sursei de iluminat şi a flu+ului luminos emis (tabelul G).
$abelul %0
'nălţimile minime de montare a surselor de iluminat, m
3lu+ul luminos al istribuţia luminoasă a surselor de lumină
sursei,
E 7666lm #oncentrată
: *emiconcentrată
: @argă
>,7
7666Z6666 : >,7 D
6666Z7666 >,7 D 6,7
C 7666 D 6,7 /
'n calculele de reabilitare a sistemelor de iluminat din oraşele din

om"nia, în prezent sunt luate în consideraţie datele indicate în tabelul 7.
$abelul %3
ate uzuale pentru reabilitatea sistemelor de iluminat urban
#ategoria şi tipul străzii ivelul de iluminare, l+

E med E min
*trăzi foarte importante din centrul oraşului 7 >,7
*trăzi comerciale şi cele cu transport în comun 6 2
#elelalte străzi 2 ⋅⋅⋅ >,7 6,: ⋅⋅⋅ ,7
Alegerea adecvată a spectrului de culoare a surselor utilizate are o impor
tanţă deosebită la iluminarea arterelor comerciale, a monumentelor, clădirilor
istorice etc. e remarcat faptul că senzaţia de culoare este diferită în interior şi în
e+terior (fig. /7). R
E6terior a Interior
66 8+celentă
3.3. Alegerea surselor 8+celentă
;6 Fună
luminoase
Fună :6 1oderată
Alegerea tipului sursei lumi 1oderată
noase pentru iluminatul public se face G6 Insuficientă
pe baza caracteristicilor tehnicoeco *labă
nomice ale acestora, în cone+iune cu /6
specificul zonei în care se plasează.
6
Lămpile cu incandescenţă
(tabelul :), puţin utilizate în iluminatul 3ig. /7 − Indicele de redare a culorilor # şi a
public, au ca principale avanta?e preţul perceţia reală, în e+terior şi în interior.

de cost scăzut, uşurinţa de monta?,
alimentare directă la reţeaua de ?oasă tensiune, o bună redare a culorilor, gamă
variată de forme, dimensiuni, puteri, comportare relativ bună la vibraţii, impact
redus asupra reţelei electrice de alimentare şi poate fi reglat relativ simplu flu+ul
luminos.
$abelul %4
@ămpi cu incandescenţă utilizate în instalaţiile de iluminat public din om"nia
Jipul lămpii
#aracteristica @ >7 @ 66 @ 76 @ /66
$utere, 9 >7 66 76 /66
3lu+, lm D6 266 //66 2666
urata de viaţă, ore ;66 ⋅⋅⋅ 666 ;66 ⋅⋅⋅ 666 ;66 ⋅⋅⋅ 666 ;66 ⋅⋅⋅ 666

$rincipalele dezavanta?e ale acestor lămpi şi care determină limitarea
utilizării lor în viitor, sunt% durată redusă de viaţă, eficienţă luminoasă redusă,
variaţia pronunţată a flu+ului luminos la variaţia tensiunii de alimentare, costuri
mari de întreţinere (în special datorită costurilor cu schimbarea lămpilor arse).
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune (tabelul >)
sunt încă utilizate în sistemele de iluminat public av"nd în principal următoarele
avanta?e% durată mare de viaţă, o bună redare a culorilor.
$rincipalele dezavanta?e al acestor lămpi sunt% eficienţă luminoasă relativ
redusă, timpul ridicat de lansare şi relansare (circa 7 minute), costul relativ ridicat.
Lampa cu vapori de sodiu de înaltă presiune (tabelul ;) este larg utilizată
în iluminatul arterelor cu circulaţie auto, av"nd ca principal avanta? acuitatea
ridicată a ochiului uman la spectrul radiaţiei luminoase emise. ezavanta?ul redării
slabe a culorilor nu prezintă o deosebită importanţă pentru iluminatul arterelor de

circulaţie. *tudiile efectuate în prezent privind dezvoltarea lămpilor cu vapori de
sodiu de înaltă presiune pun accentul at"t pe creşterea eficienţei luminoase c"t şi pe
o redare din ce în ce mai bună a culorilor.
Lămpile cu descărcare în vapori de sodiu de &oasă presiune (tabelul D)
emit radiaţii luminoase în domeniul de acuitate ma+imă a ochiului uman, av"nd o
eficienţă luminoasă ridicată (circa /66 lm59) dar o redare slabă a culorilor, impun
poziţia de funcţionare orizontală, necesită corpuri de iluminat de construcţie
specială. *e utilizează în special pentru iluminatul parcărilor şi tunelurilor rutiere.
'n om"nia aceste lămpi sunt încă puţin utilizate.
$abelul %5
#aracteristici ale lămpilor cu descărcare

utilizate în în vapori de mercur de înaltă presiune
om"nia
Jipul lămpii
#aracteristica @<3 ;6 @<3 /7 @<3 /76 @<3 G66 $(@) $I
$utere nominală 76 ⋅⋅⋅ >6 ⋅⋅⋅
lampă, 9 ;6 /7 /76 G66 666 /666
$utere nominală
lampă şi balast, 9 ;; 2> />G GG7
;66 ⋅⋅⋅ 7766 ⋅⋅⋅
3lu+ luminos, lm 266 7766 >76 /6766 7;666 ;D666
urata de
funcţionare, ore :666 :666 :666 :666 /6666 /6666
$abelul %7
@ămpi cu descărcare în vapori de sodiu de înaltă presiune utilizate la iluminatul
public din om"nia
Jipul lămpii
@$ @$ @$ @$ @$ @$ @$ @$
*= *9
>6 J >6 76 J 76 /76 J /76 G66 J G66
$utere
nominală 76 ⋅⋅⋅ 27 ⋅⋅⋅
lampă, 9 >6 >6 76 76 /76 /76 G66 G66 666 66
$utere
nominală
lampă şi
balast, 9 >; >; :; :; />G />G G2; G2;
3lu+
luminos, 2266 ⋅⋅⋅ 266 ⋅⋅⋅
lm G666 7666 /2666 /:666 /:666 2/666 − − 26666 G;66
urata
de
funcţio
nare, ore ;666 ;666 ;666 ;666 ;666 ;666 ;666 ;666 /:666 /:666
$abelul %8
@ămpi cu descărcare în vapori de sodiu de ?oasă presiune
$utere, 9 >6 D 2 27 ;6
3lu+, lm 2766 >666 /:666 /;766 22666
urata de viaţă, ore /6666 /6666 /6666 /6666 /6666
3.4. isteme de iluminat pentru c!ile de circula7ie
*istemele de iluminat rutier se realizează în mod uzual cu surse uniform

distribuite, iar pentru intersecţii mari se pot utiliza sisteme cu surse concentrate
(mai multe corpuri de iluminat montate pe st"lpi înalţi).
*istemele de iluminat stradal pot fi%
• unilateral&
• bilateral − alternat&
− faţă în faţă&
• a+ial&
• central.
*istemul de amplasare unilateral (fig. /:) se utilizează pentru străzi înguste
la care lăţimea străzii ( L) este egală cu înălţimea de monta? ( , ), iar , 4 / m. *e
caracterizează printro distribuţie neuniformă a luminanţelor.
$
, +
:
L
3ig. /: *istem de iluminat stradal unilateral.
mai largi*istemul de amplasare

caracterizate prin / mbilateral alternant
E L E : m şi L (fig.
E ,7/>)
⋅, . se
*eutilizează
realizeazăpentru
o mai străzi
bună
uniformitate a luminanţelor.
$ $
+
, ,
+
: :
L
3ig. /> − *istem de iluminat stradal bilateral alternat.
*istemul de iluminat stradal bilateral faţă în faţă, se utilizează la străzi mai

largi de : m şi L C ,7⋅ , (fig. /;). *e caracterizează printro bună repartiţie a
luminanţelor.
$ $
, ,
+
: :
L
3ig. /; − *istem de iluminat stradal bilateral, faţă în faţă.
*istemul de amplasare a+ial este o soluţie utilizabilă pentru zonele vechi

ale oraşelor cu străzi înguste. *istemul este utilizat şi în cazurile în care vegetaţia
bogată a arborilor obturează efectul corpurilor montate bilateral.
'n ane+a / sunt indicate rezultatele calculului efectuat (cu a?utorul
programului
a unei străzi de
cu calcul al firmei
două benzi de $hillips
circulaţie@ighting F.<.)
şi sistem pentru suprafaţa
de iluminat carosabilă
unilateral. atele
obţinute permit stabilirea indicatorilor de calitate ai sistemului de iluminat.
3.%. Consumuri energetice 8n iluminatul pu+lic
Iluminatul electric reprezintă unul din consumatorii de energie electrică la

care aspectele luminotehnice, energetice, economice şi estetice trebuie analizate
împreună, însă determinant este nivelul de luminanţă pe carosabil şi nivelul de
iluminare pe trotuar.
Analiza datelor privind consumul de energie electrică pentru iluminatul
public arată că în om"nia ponderea acestui consum din consumul total de energie
electrică în oraşe este încă redus în raport cu consumul din ţările !niunii 8uropene.
*entru cazul specific al ora;elor din #omânia< nu se pune problema
reducerii consumului de energie electrică pentru sistemele de iluminat ci a găsirii
unor soluţii eficiente care să realizeze un iluminat economic< în condiţii de confort
acceptabil din punct de vedere cantitativ ;i calitativ.
'n acest sens pot fi luate în consideraţie următoarele două aspecte
principale%
• utilizarea surselor noi şi cu eficienţă luminoasă ridicată, în special prin
introducerea largă a lămpilor cu vapori de sodiu de ?oasă şi înaltă presiune în locul
celor cu vapori de mercur de înaltă presiune& pentru zone cu cerinţe reduse de
redare a culorilor (parcări, tunele subterane), pe plan internaţional, se utilizează din

ce în ce mai frecvent lampa cu vapori cu sodiu de ?oasă presiune& pentru sistemele
uniform distribuite, lampa cu vapori de sodiu şi balon opal asigură cea mai bună
repartiţie a intensităţilor luminoase& pentru sistemele concentrate, lampa cu vapori
de sodiu tubulară (cu flu+ luminos mai mare dec"t cea cu balon opal) constituie o
soluţie eficientă&
• reproiectarea sistemelor de iluminat poate conduce la reducerea
consumului de energie electrică, fără a afecta confortul vizual& în acest sens,
realizarea unui sistem de iluminat secţionat poate determina reduceri importante ale
consumurilor de energie electrică& reducerea nivelului de luminanţă (iluminare)
odată cu scăderea traficului este o soluţie care trebuie avută în vedere încă din faza
de proiectare astfel înc"t să se asigure condiţii acceptabile în cazul unui trafic
redus.
!tilizarea programelor de calcul specializate permite analiza unui mare
număr de variante şi surse de iluminat pentru a obţine un sistem de iluminat care să
determine consumuri energetice raţionale fără a afecta confortul vizual.
'nlocuirea directă a surselor eficiente în instalaţiile actuale (inlocuirea
directă a lămpilor @<3 cu vapori de mercur de înaltă presiune cu cele cu vapori de
sodiu de înaltă presiune @$, fără modificarea instalaţiei de iluminat), metodă încă
utilizată în om"nia, conduce la creşterea nivelului de iluminare dar nu determină
o soluţie optimă nici din punctul de vedere al consumurilor energetice şi nici din
punct de vedere luminotehnic.
#educerea nivelului de iluminare în scopul reducerii consumului total de
energie electrică
suplimentare. determină costuri mult mai mari ca urmare a accidentelor
@a nivelul om"niei, în prezent iluminatul public reprezintă circa /G6
9h5an (6,7K).
'n cadrul acţiunilor de îmbunătăţire a parametrilor luminotehnici şi
reducerea facturii de energie electrică pot fi luate în considerare următoarele
acţiuni%
− înlocuirea corpurilor deteriorate şi a celor neperformante cu corpuri noi
cu caracteristici luminotehnice superioare&
− înlocuirea surselor vechi cu surse cu eficienţă energetică superioară,
durată mare de viaţă şi costuri reduse de e+ploatare&
− reproiectarea sistemului de iluminat pentru amplasare şi echipare optimă&
− sisteme moderne de urmărire a consumului de energie electrică şi
calităţii energiei electrice livrată de furnizor&
− limitarea perturbaţiilor produse asupra reţelei electrice de alimentare
(regim nesinusoidal, nesimetric, putere reactivă)& factorul de putere actual circa 6,;
determină penalităţi pentru energia reactivă consumată&
− sisteme de aprindere centralizată în funcţie de nivelul iluminatului
natural&
− verificarea prin măsurători a nivelului de iluminare&
− demersuri pentru un sistem de facturare mai avanta?os (consum de
noapte)  se poate face o economie de circa 26K&
− monitorizarea consumului&
− eficientizarea şi creşterea promtitudinii operaţiilor de e+ploatare& relaţii
precizate cu furnizorul de energie electrică şi prestatorul de servicii de întreţinere.
− modificarea nivelului de iluminare pe timpul nopţii (orele 6..7) prin
reducerea tensiunii de alimentare (sisteme 8<8F8 sau 181=9AJJ) şi
reducerea astfel a consumului de energie electrică cu circa GK.
− îmbunătăţirea iluminatului arhitectural.
*e apreciază că prin utilizarea unor corpuri de iluminat şi lămpi eficiente
din punct de vedere energetic, împreună cu o proiectare corectă a sistemului de
iluminat se poate asigura o reducere p"nă la :7K din energia consumată în prezent
în instalaţiile cu slabe performanţe luminotehnice.
instalaţie'nlocuirea lămpilor
reproiectată cu vaporiconduce
corespunzător de mercur
la% cu lămpi cu vapori de sodiu, întro
• consum inferior de energie electrică (de ,: ori mai mic) în cazul
lămpilor cu vapori de sodiu&
• investiţie iniţială în corpuri şi lămpi mai mare (de ,G7 ori) faţă de cazul
lămpilor cu vapori de mercur&
• costurilor de e+ploatare mai reduse în cazul lămpilor cu vapori de sodiu%
− determinate de costul lămpilor care trebuie înlocuite& dacă se are
în vedere că o lampă cu sodiu este ,G: ori mai scumpă ca o lampă cu mercur, dar
prezintă un factor de defectare mult mai redus dec"t lămpile cu vapori de mercur
rezultă că în 7 ani se obţin costuri de > ori mai mari la utilizarea lămpilor cu
mercur& − determinate de costul înlocuirii lămpilor defecte (de circa 6 ori
mai mari în cazul lămpilor cu vapori de mercur datorită necesităţii de a înlocui un
număr mai mare de lămpi).
4. Conectarea instala7iilor de iluminat 8n circuitul

electric de alimentare
*istemele de iluminat artificial sunt cele mai înt"lnite receptoare de energie
electrică fiind e+ploatate, în general, de persoane fără o pregătire specială în
domeniul electric. 'n acest sens, realizarea instalaţiilor electrice de iluminat şi
conectarea în reţeaua electrică trebuie făcută astfel înc"t să se asigure at"t
funcţionarea în condiţii corespunzătoare a sistemului de iluminat dar şi limitarea
riscurilor de accidente prin electrocutare.
Instalaţiile de iluminat normale sunt alimentate la tensiunea alternativă de
/26 <.
@a proiectarea şi realizarea sistemelor de iluminat trebuie avute în vedere
următoarele patru tipuri de protecţii%
• la apariţia unui scurtcircuit în instalaţia de iluminat&
• la supraîncărcări ale circuitelor instalaţiei de iluminat&
• la supratensiuni în reţeaua electrică de alimentare (datorate căderii unui

trăsnet în reţeaua electrică de alimentare sau în apropierea acesteia, datorate unor
defecte în reţeaua electrică de alimentare)&
• la defecte de izolaţie în instalaţia de iluminat sau la atingeri accidentale
ale fazei tensiunii de alimentare.
4.1. Alimentarea sistemelor de iluminat interior
4.1.1. Reali$area instala7iilor electrice de iluminat
Instalaţiile de iluminat interior pot fi realizate întrun dintre modurile

prezentate în fig. /D.
I$3
I#I
I#* I*
$$
*$
3ig. /D − 1oduri de realizare practică

a sistemelor de iluminat.
'n clădirile administrative, cu scopuri culturale precum şi în clădirile de

locuit sunt înt"lnite instalaţiile de tip *J (sub tencuială), realizate în tuburi de
protecţie plasate în5pe zidărie şi acoperite de tencuială. Instalaţiile de acest tip
asigură o fiabilitate
durată relativ mare laridicată
e+ecuţie.circuitelor electrice, sunt însă scumpe şi necesită o
Instalaţiile de tip IJ (în tencuială) sunt realizate sub forma unor
conductoare electrice izolate electric dar neprote?ate, plasate direct în tencuială
clădirii. *unt înt"lnite la cele mai multe dintre clădirile de locuit (blocuri de
locuinţe). *unt instalaţii relativ ieftine şi care permit realizarea întrun interval
redus de timp.
Instalaţiile de tip $J sunt specifice clădirilor cu activităţi industriale. *unt
realizate în tuburi de protecţie, plasate pe suporţi la c"ţiva centimetri faţă de perete.
eşi sunt inestetice, acest tip de instalaţii permite realizarea şi modificarea întrun
timp scurt, cu costuri reduse.
Instalaţiile de tip I$3 (în plafon fals) sunt din ce în ce mai înt"lnite în
clădirile administrative. 'n plafonul fals realizat sunt plasate toate tipurile de
instalaţii necesare clădirii (energie electrică, ventilaţie, încălzire, aer condiţionat,
circuite informatice etc.).
Instalaţiile de tip I#I (în canale îngropate) sunt realizate sub formă de
canale acoperite, practicate în pereţii unei clădiri. Joate circuitele electrice
(inclusiv cele informatice) sunt plasate în aceste canale, iar accesul are loc prin
capace detaşabile. 'n instalaţiile moderne ale clădirilor cu destinaţie comercială,
administrativă sau de cercetare, instalaţiile sunt realizate sub forma unor canale
aparente, permiţ"nd accesul întrun mare număr de puncte şi asigur"nd astfel
adaptarea instalaţiilor la modificarea caracteristicilor încăperii.
Instalaţiile de tip I* (în scafe) sunt specifice clădirilor administartive sau
de locuit, cu confort ridicat. Instalaţiile electrice, împreună cu sursele de lumină
sunt plasate în scafe (elemente care fac parte din arhitectura clădirii). *e asigură un
iluminat indirect (modul de realizare a tavanului are un rol important în
transmiterea luminii), de calitate ridicată.
Instalaţiile de tip $$ (pe poduri) sunt înt"lnite în spaţiile cu caracter
industrial sau de cercetare. Instalaţiile electrice sunt plasate pe poduri suspendate,
de la care este posibil un acces simplu. eşi aspectul este inestetic, instalaţiile sunt
eficiente şi relativ ieftine.
Instalaţiile de tip *$ (sub pardoseală) sunt specifice spaţiilor cu caracter
industrial. Instalaţiile electrice sunt plasate în canale practicate în podea, acoperite
cu plăci, cu acces simplu şi posibilitatea simplă a e+ploatării şi dezvoltării
instalaţiei.
#riteriile de eficienţă, posibilitate de adaptare a instalaţiei la modificarea
funcţionalităţii încăperii, intervenţie simplă, costuri reduse dar şi o estetică
adecvată sunt principalele criterii privind realizarea practică a instalaţiilor electrice
(inclusiv cele de iluminat) în încăperile cu caracter industrial, administrativ, de
cercetare. 'n acest sens, sunt dezvoltate soluţii care răspund cel mai bine
caracteristicilor funcţionale ale spaţiului analizat.
4.1.2. Reali$area circuitelor electrice interioare
1odul concret de realizare a circuitelor electrice (iluminat şi putere) întro

clădire depinde în primul r"nd de puterea consumată şi de tipul de echipamente
electrice'ndincazul
dotare.
clădirilor cu puteri consumate relativ reduse, alimentarea cu
energie electrică se realizează în schemă monofazată (fig. 26).
eţeua electrică de alimentare are două conductoare% un conductor de fază
3 şi un conductor de nul de lucru ;i nul de protecţie $8. $rin intermediul unui
racord este conectat blocul de măsurare ;i protecţie F1$. $rotecţia circuitului la
supratensiuni determinate de căderea trăsnetului în reţeaua electrică sau în
apropierea acesteia este realizată cu a?utorul descărcătoarelor cu o1izi metalici
=1 (curentul de impuls nominal 7 HA& tensiunea la borne, la curentul de impuls
nominal, ,2 H<). 'ntreruptorul (dis?unctorul) I este dimensionat, în mod uzual,
pentru a permite întreruperea unor curenţi de defect p"nă la 6 HA. ispozitivul de
deconectare  asigură întreruperea circuitului la apariţia unei suprasarcini (releul

bimetalic $I), a unui scurtcircuit în instalaţie (releul electromagnetic $*), a unei
supratensiuni accidentale în reţeaua de alimentare (releul *$ reglat la />6 <)
3 eţea electrică
$8 de alimentare
acord
Floc măsurare
şi protecţie
=1
 I
$I
$*
 266 mA
H9h
*$
#oloană
3
 Jablou
 $8 
I I
$I $I
$* $*
#ircuit de
#ircuit de putere  26 mA  26 mA iluminat
3 3
 
$8 $*J $8
# #
1
1otor $riză mon $riză mono
electric fazată cu contact fazată cu contact
Aparate de iluminat
monofazat de protecţie de protecţie şi
protecţie la
supratensiuni
3ig. 26 − #ircuit electric monofazat pentru alimentarea circuitelor de iluminat
şi putere întro clădire.
precum şi a unei diferenţe între curentul electric pe fază ;i cel de pe nul (releul

diferenţial  reglat la 266 mA).
Flocul de măsurare şi protecţie cuprinde o legătură la priza de păm"nt
locală, la care se conectează şi conductorul $8 al reţelei electrice de alimentare,
şi realizează separarea circuitului de nul de lucru  de nulul de protecţie $8 (cele
două circuite nu trebuie să aibă nici o altă legătură electrică în întreaga instalaţie).
#ontorul de energie electrica H9h asigură înregistrarea energiei
consumate.
e la ieşirea blocului de măsurare şi protecţie sunt alimentate, prin
intermediul unor coloane, tablourile (sau un singur tablou) din care alimentează
diferitele circuite din incintă. Joate circuitele care pleacă de la tablou cuprind trei
conductoare% 3, , $8.
@a fiecare dintre tablouri sunt conecate, în mod separat, circuitele de
iluminat şi cele de putere, care alimentează prizele monofazate din incintă şi alte
receptoare. 3iecare dintre circuite este prote?at la supracurenţi (releu $I), la
scurtcircuite (releu $*) şi la curent diferenţial (releu ). +electivitatea verticală
a protecţiei difeenţiale se realizează prin reglarea la 26 mA a protecţiei circuitelor
care pleacă din tablou (între circuitele care pleacă din tablou se realizează
selectivitatea orizontală).
$rizele monofazate care alimentează receptoare sensibile la supratensiuni
(de e+emplu receptoare informatice) sunt prote?ate suplimentar cu varistoare
(circuit $*J).
$artea metalică a aparatelor de iluminat, dacă acestea sunt accesibile,
trebuie legată la nulul de protecţie.
'ntreruperea circuitelor de iluminat se face cu a?utorul comutatoarelor #
conectate pe circuitul de fază al instalaţiei.
'n cazul clădirilor care necesită putere mai mare sau are o serie de
receptoare trifazate (fig. 2), aparatele iluminat sunt repartizate pe c"t posibil
uniform pe cele trei faze.
4.1.3. Reali$area circuitelor electrice e6terioare
@a realizarea circuitelor de iluminat e+terior şi în special a celor de

iluminat stradal, av"nd în vedere şi lungimea relativ mare a circuitelor, se acordă
atenţie încărcării egale a fazelor reţelei electrice. 'n acest scop, din tabloul de
iluminat
faze, fie (fig.
sunt 2/), fie sunt
realizate alimentate
circuite alternatcuaparatele
monofazate încărcaredepractic
iluminat de pe
egală cele trei
repartizate
uniform pe cele trei faze.
'n mod obişnuit alimentarea din postul de se face prin intermediul unei
instalaţii de reglare I (transformator cu prize sau alt dispozitiv de reglare) pentru a
asigura adaptarea nivelului de iluminare la categoria străzii, av"nd în vedere că pe
durata nopţii (între orele 6 ⋅⋅⋅ G), din punct de vedere luminotehnic, o arteră poate fi
declasată (a se vedea tabelul ;) datorită modificării traficului.
Adaptarea nivelului de iluminare la trafic poate fi realizată, în unele soluţii
actuale, prin utilizarea de aparate de iluminat cu dispozitiv de reglare inclus.
2 × /265G66 <& 76 z
A
F eţea electrică
# de alimentare
$8
Floc măsurare
şi protecţie
=1

I
$I 
266 mA
$*
H9h
*$
Fară de nul
#oloană
A
F
Jablou #

 $8
I I  I 
$I $I $I
$* $* $*
#ircuit
 26 mA  26 mA  26 mA
A de putere
F #ircuite 3
de iluminat 
#
 $8
$8 $*J # #
1 Aparate de iluminat
3
1otor $riză mon $riză mono 
electric fazată cu fazată cu $8
trifazat contact contact de # #
de protecţie protecţie şi
protecţie la Aparate de iluminat
supratensiuni
3ig. 2 − #ircuit electric trifazat pentru alimentarea circuitelor de iluminat
şi putere întro clădire.
/6 H<& 76 z A
F
#
*
I
Jransformator
/656,G H<
I/
A 2 × /265G66 <& 76 z
F
#
$8
I2
8chipament
de reglare a
tensiunii 2 × (/26 ⋅⋅⋅ ;65
A (G66 ⋅⋅⋅26) < & 76 z
F
#
$8
a) b)
3ig. 2/ − Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de iluminat stradal%
a) succesiv pe cele trei faze& b) circuite separate pe fiecare fază.
%. Conclu$ii
Iluminatul electric modern contribuie la realizarea unor condiţii adecvate
desfăşurării activităţilor umane în centrele urbane şi rurale, precum şi o importantă
reducere a numărului de accidente şi agresiuni asupra persoanelor. !n iluminat de
calitate are un efect psihologic important, oamenii au o eficienţă în muncă mai
ridicată, un grad mai cobor"t de oboseală, cu efecte benefice asupra nivelului de
sănătate. in aceste motive, economiile la factura energetică pentru iluminatul
artificial nu trebuie făcute prin reducerea confortului vizual ci prin înlăturarea

consumurilor inutile.
@ămpile cu descărcare în vapori metalici (cu mercur, cu halogenuri
metalice, cu sodiu) de înaltă presiune (I) sunt utilizate în general pentru
iluminatul e+terior sau pentru iluminatul halelor înalte. @ămpile cu vapori de
mercur sunt cu eficienţă redusă şi utilizarea lor este evitată. @ămpile cu vapori de
sodiu au eficienţa ridicată dar o redare mediocră a culorilor. @ămpile cu halogenuri
metalice au o bună redare a culorilor şi pot fi utilizate în interior sau în e+terior.
ezavanta?ul constă în durata relativ ridicată de lansare şi de relansare.
'ncep să fie folosite diodele luminiscente (@8) în special ca lămpi
indicatoare (cu puteri p"nă la 76 9 şi durată de viaţă p"nă la /7 ani).
ivelul de iluminare recomandat este stabilit pe baza unor studii tehnico
economice compar"nd costul instalaţiei de iluminat şi pierderile indirecte datorate
costurilor sociale, accidentelor şi agresiunilor pe timp de noapte. educerea
nivelului de iluminare sub valorile recomandate determină o creştere rapidă a
pierderilor indirecte. Astfel înc"t, economia de energie electrică necesară
sistemelor de iluminat nu se poate obţine prin reducerea nivelului de iluminare ci
numai prin utilizarea de instalaţii de iluminat performante, cu o plasare optimă a
surselor de lumină.
'n cazul iluminatului stradal pot fi obţinute economii importante în
consumul de energie electrică prin realizarea unui iluminat adaptabil traficului
(reducerea nivelului de iluminat pe intervalul 6 ⋅⋅⋅ 7 al nopţii) şi nivelului de
iluminat natural.
evidenţă@ucrările
faptul cădeînlocuirea
reabilitare şi e+tindere
instalaţiilor a sistemelor
actuale de stradal
de iluminat iluminatcuauinstalaţii
pus în
performante este ?ustificată şi economic, realiz"nduse o recuperare a investiţiei,
pe baza economiei de energie electrică şi fără a lua în consideraţie pierderile
indirecte, în , ⋅⋅⋅ / ani.
Aducerea instalaţiilor actuale de iluminat public la nivelul standardelor
internaţionale va determina o creştere a consumului total de energie electrică. Acest
lucru impune reanalizarea schemelor de alimentare cu energie electrică şi adoptarea
de măsuri pentru limitarea perturbaţiilor (armonici, nesimetrii) determinate de
sistemele moderne de iluminat, în reţeaua electrică de alimentare.
$entru iluminat se consumă o importantă cantitatea de energie electrică,
circa /6 ⋅⋅⋅ /7K din energia consumată în clădiri fiind folosită pentru iluminatul
artificial. 'n acest fel, sistemele de iluminat electric dega?ă o cantitate de caldură
suplimentară, reprezent"nd 7 ⋅⋅⋅ /6K din sarcina de răcire a sistemelor de
condiţionare a aerului.
'n calculele practice, datorită pierderilor electrice în sistemele de iluminat
în clădiri, se poate lua în consideraţie un nivel de pierderi de /6 ⋅⋅⋅ /7 95m/ în
sistemele actuale de iluminat av"nd preponderent lămpi cu incandescenţă şi
; ⋅⋅⋅ 6 95m/ în instalaţiile moderne de iluminat electric.
8nergia consumată de sistemele de iluminat electric şi în consecinţă
pierderile de energie trebuie minimizate făra a reduce confortul vizual al
utilizatorilor sistemelor respective.
%* Iluminatul electric
$rincipalele două metode pentru reducerea facturii energetice pentru

iluminat sunt
• reducerea puterii absorbite prin utilizarea de surse de lumină performante
energetic şi prin utilizarea eficientă a iluminatului artificial&
• reducerea duratei de utilizare a surselor de lumină prin eliminarea cu
a?utorul detectoarelor de prezenţă sau a programatoarelor de timp a intervalelor de
timp în care nu este necesară asigurarea iluminatului artificial.
face numai cu realizarea integrală a parametrilor luminotehnici impuşi. $rintrun
management adecvat, respectând această condiţie de bază, este posibilă realizarea
unor importante economii în factura de energie electrică.
'n prezent e+istă soluţii tehnice pentru a asigura un confort vizual
corespunzător cu un consum minim de energie electrică.
'n managementul energiei pentru iluminat pot fi utilizate următoarele
mi?loace%
− zonarea spaţiilor de iluminat şi utilizarea adecvată a iluminatului
artificial&
− reglarea adaptivă a nivelului de iluminat artificial în funcţie de nivelul
iluminatului natural&
− utilizarea senzorilor de prezenţă&
− utilizarea senzorilor de nivel de iluminat&
− relarea în funcţie de timp pentru zonele cu program fi+.
@a realizarea instalaţiilor de iluminat artificial trebuie să se acorde o atenţie
deosebită şi componentei estetice în afara componentelor luminotehnice şi
economice.
educerea consumului de energie electrică pentru iluminat, cu menţinerea
confortului ambiental, este posibilă printrun management corespunzător a
instalaţiei de iluminat& sistemul informatic de control al iluminatului permite
reducerea cu p"nă la >7K a necesarului de energie electrică&
#alitatea energiei electrice la alimentarea instalaţiilor de iluminat are un rol
important în realizarea unui conform luminos corespunzător.
Iluminatul electric %1
ANE9A 1
Re$ultate de calcul pentru iluminatul interior
%2 Iluminatul electric
Iluminatul electric %3
%4 Iluminatul electric
Iluminatul electric %%
ANE9A 2
RE0ULTATE ALE CALCULULUI ITEMELR -E ILUMINAT
E9TERIR
%& Iluminatul electric
Iluminatul electric %'
%( Iluminatul electric
Iluminatul electric %)
i+liogra"ie
-0 ianc:i C. #.a. +isteme de iluminat interior ;i e1terior , 1atri+ om, Fucureşti, DD;.
-/0 YYY #I8 =uide on interior lighting , nr./D5/, D;:.
-20 ianc:i C. #.a.; +isteme de iluminat interior ;i e1terior . !oncepţie . !alcul . +oluţii, 8ditura
1atri+, Fucureşti, DD;.
-G0 YYY Pumtobel *taff Lu1matte > Light Management , DD>
-70 <<< 6ormativ de proiectare, e1ecuţie U Iluminatul artificial pentru interiorul clădirilor V
!niversitatea Jehnică de #onstrucţii, Fucureşti, /66/.
-:0 Moroldo -.; Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluţii ;i calculul sistemelor de iluminat ,
8ditura 1atri+, Fucureşti, DDD.
->0 <<< #ecommendations for the lighting of roads for motor and pedestrian tarffic, Jechnical
eport, #I8 7  DD7.
-;0 <<< =uide to the lighting of urban areas , Jechnical eport, #I8 2: T /666.
-D0 ,op =. =hidul centrului de ingineria iluminatului. Managementul energiei. !osturile iluminatului,
8ditura 1ediamira, #lu?apoca, /666.
-60 YYY #ommisson internationale de lBeclairage (#I8) http%55[[[.members.eunet.at5cie5
-0 YYY 8nergQ 8fficiencQ and ene[able 8nergQ et[orH (88) http%55[[[.eren.doe.org5
-/0 YYY International Association for 8nergQ8fficient @ighting )IA88@) http%55[[[.iaeel.org5
-20 YYY @ighting esearch #enter (@#) http%55[[[.lrc.rpi.edu5

Curs Iluminat Master

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Iluminat Master

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/25/2019 Iluminat Master

*e poate aprecia faptul că realizarea unui mediu luminos confortabil cu un

2.1. Aspecte generale

2.2. Mediul luminos interior

1ediul luminos interior este determinat de ansamblul factorilor

• 8ficienţa luminoasă η -lm590 defineşte practic randamentul de conversie

2;6 777,7 >:6 λ -nm0

3ig.  3lu+ul energetic (φeλ) şi flu+ul

$arametrii cantitativi principali ai sistemelor de iluminat interior sunt

E n ivel de iluminare, -l+0

3ig. / *tabilirea nivelului de iluminare normat.

= sursă importantă de inconfort este zgomotul produs de realizarea

2.3. urse de lumin! arti"icial! #i recomand!ri

& Iluminatul electric

fenomenului de orbire la privirea directă a sursei. e asemenea, temperatura

Lămpile cu incandescenţă cu ciclu regenerativ de halogeni sunt

Iluminatul electric '

adiaţie infraroşie a 2GK

$ierderi prin conducţie şi

vizibile ;6K conducţie şi

@a realizarea practică a instalaţiei este necesar a lua în consideraţie

#onversie în stratul fluorescent

2K ;K 27K GGK

adiaţie adiaţie #ăldură

3ig. 7 Filanţul energetic pentru o lampă fluorescentă cu puterea

!tilizarea balastului electronic pentru aceste lămpi practic elimină efectul

spectacol etc.) dar şi la iluminatul decorativ. *unt caracterizate de un flu+ luminos

!nele metale determină un spectru practic monocromatic% natriu (7;D nm),

2.4. Alimentarea cu energie electric!

8ficienţa sistemului de iluminat, optică şi energetică depind în mare

ealizarea unor parametri superiori ai sistemului de iluminat interior

;6 ;7 D6 D7 66 67 6 2 52 r -K0

3ig. > − <ariaţia cu tensiunea a parametrilor lămpii

;6 ;7 D6 D7 66 67 6 2 52 r -K0

2 Fanda admisă de tensiune

#onectarea sistemelor de iluminat în instalaţii de alimentare în care

6, 6 6 6 6

3ig. 6 − #aracteristica * st 4  (curba de iritabilitate).

'nstalaţiile de iluminat pot introduce în reţeaua electrică de alimentare

1& Iluminatul electric

6 /,7 7 >,7 6 /,7 7 >,7 t -ms0

!tilizarea balasturilor electronice poate determina apariţia în reţeaua

Iluminatul electric 1'

'n cazul instalaţiilor cu lămpi fluorescente, în care sursele de lumină au un

2.%. Rea+ilitarea sistemelor de iluminat

educerea performanţelor cantitative, calitative sau energetice ale

#antitativ 8chipament #alitativ

3ig. / − ecesitatea reabilitării instalaţiilor de iluminat electric.

• tehnice (starea şi tipul instalaţiilor e+istente, caracteristicile surselor noi,

*oluţii de reabilitare a instalaţiilor

'nlocuirea surselor 'nlocuirea aparatelor Introducerea

2.&. Managementul sistemelor de iluminat interior

1anagementul inteligent al sistemelor de iluminat electric, cu utilizarea

1i?loace de bază 1i?loace secundare

!tilizarea de scheme !tilizarea #orpuri de #ontrolul ivel de

Analiza datelor din fig. 7 pune în evidenţă faptul că în obţinerea unui

• utilizarea de surse performante, cu eficienţa energetică ridicată, pentru

• senzor fotoelectric de e+terior T >6 N&

• balast electronic T >7 N&

ivelul economiilor realizate

#u comutator comandat în timp 26K

#u detector de mişcare 76K

#u combinaţia tuturor sistemelor >7K

ecuritatea ecuritatea Ambianţă şi