Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument......................................................................................................................pag.2
Capitolul 1 ……………………………………….......................................................pag.4
Capitolul 2 ……………………………………….......................................................pag.4
Capitolul 3……………………………………….......................................................pag.4
Studiu de caz................................................................................................................pag.
Bibliografie...................................................................................................................pag.
Anexe..........................................................................................................
JOC DE CULORI IN PODOABA CAPILARA
Argument:
Scalpul uscat
Cum recunosti scalpul uscat: Echilibrul filmului hidrolipidic al scalpului este foarte fragil.
Distrugerea acestuia poate avea ca efect un scalp uscat; apare senzația de “piele care ține”,
pruritul și posibil inflamațiile. Din cauza hidratării scăzute, pe lângă prurit, roșeață sau senzația
de “piele care ține“, poate apărea și mătreața uscată. Scuamele de mătreață uscată sunt mici și
albe având tendința de a cădea de pe cap și din păr.
Cauzele unui scalp uscat: Un scalp sănătos este acoperit de un film hidrolipidic intact.
Acesta reglează pierderea insensibilă de apă și protejează scalpul. Dacă această peliculă lipidică
este deteriorată, pielea se deshidratează și devine din ce în ce mai uscată. Una dintre cauzele
posibile poate fi o producție scăzută de sebum a glandelor sebacee, care compromite echilibrul
natural al scalpului. Un scalp uscat și sensibil nu mai reușește să-și îndeplinească funcția
protectoare. Rezultatul este o piele cu prurit, din care se desprind scuame.
Prevenirea scalpului uscat: Pentru a preveni apariția mătreții uscate pe un scalp uscat
trebuie eliminată cauza. Este importantă alegerea șamponului potrivit: Șampoanele antimătreață
care reglează producția de sebum sunt prea agresive pentru scalpul uscat, uscându-l și mai mult.
Deseori, acest lucru agravează situația. Mai mult, dacă suferiți de un scalp uscat nu ar trebui să
vă spălați părul în fiecare zi, deoarece aceasta deteriorează și mai mult filmul hidrolipidic,
ducând în final la un scalp uscat. Șampoanele cu acțiune blândă favorizează regenerarea
scalpului și reduc senzațiile de disconfort.
1.3 Culori naturale de par existente
Culoarea părului variază în funcție de diferitele niveluri ale pigmentului numit melanină.
La ființele umane, părul natural are, practic, următoarele culori: blond, roșcat, castaniu și negru.
„Podoaba capilară” poate fi însă vopsită, practic, în toate tipurile de culori. Lipsa melaninei din
părul uman determină albirea acestuia, proces ce are loc din cauza îmbătrânirii sau a unor boli,
cum ar fi albinismul.
La oameni, culoarea părului este dată de pigmentarea firelor de păr (a foliculilor piloși),
care variază, în mod natural, prin două tipuri de melanină, eumelanina și feomelanina.
Feomelanina este responsabilă de culoarea roșcată. Eumelanina, care are două tipuri (negru
și brun / cafeniu închis), determină culoarea părului în funcție de concentrația sa (cu cât
cantitatea de melanină este mai importantă, cu atât părul este mai închis). O slabă concentrație de
eumelanină brună dă părul blond, în timp ce o concentrație mai ridicată dă părul brun (cafeniu
închis). O slabă concentrație a eumelaninei negre dă părul gri, în timp ce o concentrație mai
ridicată dă părul negru.
Culorile de par existente sunt:
blond foarte deschis
blond deschis
roscat
castaniu (saten) –deschis\ inchis sau roscat
negru
gri
alb
Parul blond
Părul blond, variază de la castaniu deschis la blond aproape alb și este preponderent la diverse
grupuri etnice, dar cel mai des se întâlnește la caucazieni (la albi), în principal la descendenții
din Scandinavia, Rusia, Țările Alpine, Europa de Est, Marea Britanie.
Parul roscat
Părul roșcat poate dobândi o nuanță mai roșiatică sau mai portocalie. Părul roșu sau roșcat
este destul de frecvent în Rusia, Marea Britanie, Scandinavia și Franța. Culoarea roșcat-
portocalie este destul de comună în țări precum: Irlanda și Regatul Unit.
Parul castaniu
Părul castaniu (șaten) variază de la maro deschis la aproape negru. La unele persoane părul
de această culoare poate avea reflexe aurii atunci când își expun părul la soare.
Părul castaniu închis este foarte frecvent la asiatici, la negri, la amerindieni și la unele
popoare caucaziene.
Parul negru
Părul negru are maximum de melanină, fapt pentru care are o tentă albăstruie atunci când
este expus la soare. Este mai frecvent la persoanele din rasa galbenă de origine asiatică, la negrii
de origine africană și la indienii din America.
Parul gri
Părul gri este cauzat de vârstă sau de pierderea prematură de melanină ce poate apărea în
adolescență sau chiar în copilărie. Persoanele care din naștere nu au pigmentul numit melanină
sunt numiți albinoși.
CAPITOLUL II
PIGMENTAREA ŞI DEPIGMENTAREA PÃRULUI
EXECUTAREA DECAPAJULUI
Prin decapat intelegem scoaterea petelor de par. Se poate executa cu pudra de decolorat si
cu apa oxigenata de 30 volume sau cu vopsea (blondul cel mai deschis din gama respectiva) cu
apa oxigenata de 30 volume.
O clienta poate avea 2-3 culori pe par.In acest caz, se decoloreaza incepand cu cea mai
inchisa culoare indiferent unde se afla.Este bine sa se inceapa cu varfurile si ultima data cu
radacina ,care lucreaza mult mai repede. Materialele necesare sunt : merta, pensula de vopsit,
manta, manusi, vazonas (din sticla sau plastic), piepten cu dintii rari.
Pregatirea produselor, materialelor, lenjeriei si a instrumentelor necesare vopsirii parului.
Produse, materiale, lenjerie: vopsea, oxidant, creme hranitoare, manusi de protectie si
mantaluta. Instrumente: - pensula, pieptene, vas.
DECOLORAREA PARULUI
Principiul decolorarii parului consta din a reduce sau a distruge materia coloranta
(pigmentul) continut in stratul pigmentar al parului.
Produsele folosite pentru decolorarea parului sunt:
apa oxigenata - compusa din amestecul perhidrolului cu apa distilata la care se adauga cateva
picaturi de amoniac;
pudra decoloranta - este un produs chimic care se amesteca cu apa oxigenata cu concentratie
6% (20 de volume), 9% (30 de volume) si care se aplica pe par cu o pensula;
Pentru a nu dauna parului nu trebuie niciodata ca acesta sa se decoloreze prea puternic. Se
pot executa grade diferite de decolorare care tin seama de caracteristicile parului.
Se cunosc trei cazuri de decolorare a parului:
decolorarea parului cu o nuanta (o decolorare usoara);
decolorarea parului cu doua nuante (se produce o decolorarea accentuata);
decolorarea parului cu trei nuante (se produce o decolorarea puternica);
Felul si calitatea decolorarii parului depind de mai multi factori:
de natura parului (sticlor, higroscopic);
de culoarea naturala a parului, de ex.: un par negru prin decolorare va deveni roscat, un par
saten prin decolorare va deveni blond-roscat, iar un par blond prin decolorarea va deveni
blond-roscat sau blond deschis galbui;
de durata timpului in care se depune decolorantul;
de produsul intrebuintat.
In general aplicarea decolorantului se face pe par nespalat. In cazul cand perhidrolul nu se
amesteca cu apa, sau apa oxigenata este prea slaba ori prea concentrata si pielea capului nu o
poate suporta, decoloratul nu reuseste, provocandu-se uneori arsuri pe pielea capului. De accea
este necesar ca transformarea perhidrolului in apa oxigenta sa nu se faca la voia intamplarii, ci sa
se recurga la masuratori sau la calcule. In continuare se dau cateva exemple de transformarea a
perhidrolului in apa oxigenata care tin seama de cantitatea de apa oxigenata si de taria ei.
Cantitatea dorita de apa oxigenata (H2O2) este de 30g. Se scade din 30g, 9g perhidrol si
rezulta ca sunt necesare 21g apa. Deci pentru a obtine 30g apa oxigenata de concentratie 9% sunt
necesare 9g perhidrol si 21g apa.
In unitatile de coafura se realizeaza urmatoarele forme de decolorare a parului:
decolorarea la radacina;
prima decolorare (pe par care nu a fost niciodata decolorat);
decolorarea inainte de vopsire;
decolorarea prin samponare (o nuanta sau doua).
Pentru a obtine decolorarea unui par este importanta nu numai concentratia apei oxigenta, ci
si adaosul amestecului. In cazul ca apa oxigenta are o concentratie mai mare si nu s-a adaugat
cantitatea necesara de amoniac, parul nu se va decolora. Rezultatul va fi iritarea pielii capului.
Chiar daca amestecul apei oxigenta cu amoniac a fost corect facut, trebuie sa se tina cont si de
adaosul de sampon folosit (indiferent de ce natura ar fi, lichid, praf, sapun de ras) intrucat si
acesta influenteaza procesul de decolorare.
In cazul cand se adauga mai mult sampon, amestecul decolorantului devine mai constitent,
se umfla si atinge si portiunile de par care nu trebuie decolorare, provocand distrugerea acesteia.
In acest caz trebuie sa se amestece din nou decolorantul, adaugandu-se mai putin sampon. Ca
principiu de baza se poate amesteca in apa oxigenata pregatita pentru decolorata, o cantitate de a
10-a parte de amoniac, adica la 10g de apa oxigenta 1g amonia.