Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii
de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară.
Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un
străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.
Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna
martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte
zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august
vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame.
Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică
deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când
Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul
Soarelui.
1 Martie – Mărțișorul
Micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la
mână de către fete și femei are o istorie veche pe aceste tărâmuri și este menit să
facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară. Credinţele româneşti străvechi investesc
mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman menit să
poarte noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare.
8 Martie
Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 MARTIE și este o zi în care femeile sunt
recunoscute pentru realizările lor, fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice,
lingvistice, culturale, economice sau politice. În România, Ziua Mamei a fost
declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima
duminică a lunii mai.
Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie,
reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă
în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de
primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”,
subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.
Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră
potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să
crească bunăstarea popoarelor.
Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în
statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs
Intern Brut.
În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua
dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei,
sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii
franceze.
Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale
pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000
de culturi indigene) depind de păduri. Defrişările la nivel mondial continuă într-un
ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual.
Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce
provoacă schimbările climatice.