conf. univ. dr.

Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Particularităţi ale obligaţiilor asumate în exerciţiul activităţii unei întreprinderi

A. Încheierea contractelor

1) La data de 2.11.2017 B își exprima intenția de a încheia un contract de transport de persoane

cu societatea A, unul dintre cei mai dezvoltați operatori de transport din România. La
întâlnirea care a avut loc în aceeași zi, A și B au abordat problema itinerariului, B fiind
interesat de un transport pe o anumită rută, diferită de cea pe care societatea A opera cu
caracter regulat. În privința datei la care ar trebui să aibă loc transportul, A și-a arătat
disponibilitatea de a realiza oricând deplasarea, precizând însă faptul că dacă transportul se
realizează într-o zi de vineri, sâmbătă sau duminică, prețul se va majora cu 10% și trebuie
achitat cu cel puțin 2 săptămâni anterior datei de plecare.

În ziua următoare, B a transmis societății A intenția de a încheia contractul de transport, ziua

de plecare aleasă fiind o zi de vineri, 22.12.2017. Urmare a deciziei exprimate de către B, A
redactează contractul de transport invitându-l pe B să se prezinte la sediul său, în vederea
încheierii contractului. Contractul este semnat de către ambele părți.

Pe data de 4. 12.2017, B dorește să efectueze plata și verificând contractul de transport

costată că nu este trecut prețul. Nereușind să ia legătura cu transportatorul pentru a nu risca
anularea programării transportului, B plătește suma pe care o achitase unui alt transportator
pentru o cursă similară, respectiv 500 lei.

A doua zi, A transmite către B o notificare din care rezultă faptul că plata efectuată este una
parțială, prețul pe care acesta îl practică în mod obișnuit pentru o astfel de cursă fiind de 700
lei. La acesta se adaugă majorarea de 10 %.

B se adresează unui avocat pentru a analiza legalitatea contractului de transport.

Cerințe

Precizați care sunt concluziile opiniei legale, făcând toate distincțiile legale.

B. Reprezentarea

2) Societatea ABC SA este deţine un lanţ de supermarketuri. În cadrul acestora sunt vândute
mărfuri aparţinând unor producători diverşi, cu care societatea a încheiat diverse contracte.
Un astfel de producător este societatea ABC Clasic SA, filială a ABC SA, cu care societatea
ABC SA a încheiat un contract potrivit căruia ABC SA se obligă să vândă produse marca
ABC Clasic pe seama ABC Clasic SA. Potrivit contractului ABC SA este obligată să facă
publicitate în magazine, în sensul că produsele ABC Clasic se vând la preţuri de producător
şi să fie individualizate prin sintagma „marcă proprie”.

Societatea X SA a cumpărat 50 de produse marca ABC Clasic şi după 6 luni de la

achiziţionare constată că bunurile sunt afectate de vicii. Societatea X SA doreşte astfel să
angajeze răspunderea societăţii ABC SA, de la care a cumpărat bunurile. În urma unei

1
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

cercetări efectuate constată că societatea are mari dificultăţi financiare, nemaifiind capabilă
să îşi achite datoriile faţă de furnizori.

În aceste condiţii, societatea X SA se adresează unui avocat pentru a analiza posibilităţile de

acoperire a prejudiciilor cauzate.

Cerinţă

Precizaţi concluziile opiniei legale, considerând că toate societăţile din speţă au

calitatea de profesionist

C. Pluralitate de debitori

3) Persoana fizică A, proprietară a unui etaj dintr-o clădire de birouri a purtat discuţii a cu
societatea X SA. Aceasta şi-a exprimat interesul de a închiria spaţiul menţionat, în condiţiile
în care chiria este de 1000 lei /lună şi subînchirerea este permisă. A este de acord cu privire
la preţ. Referitor la subînchiriere, A menţionează că este de acord cu condiţia de a fi prezent
la momentul încheierii contractului de subînchiriere pentru a se asigura că în contractul
având un astfel de obiect se inserează o clauză conform căreia, la data încetării contractului
de închiriere încetează de drept şi contractul de subînchiriere.

La data de 1.09.2015 se încheie contractul de închiriere între A şi societatea X SA. La aceeaşi

dată şi în acelaşi loc se produce şi încheierea contractului de subînchiriere, cu societatea XF
SA. Preţul stabilit în sarcina locatarului este de 500 lei/lună. La încheierea contractului de
subînchiriere s-a inclus menţiunea „subscrisa X SA am constatat că încheierea contractului
de subînchiriere a fost făcută cu respectarea contractului de închiriere”, urmată de semnătură.

Ipoteza 1

La finalul primei luni, A nu primeşte chiria.

Cerinţă

A solicită unui avocat elaborarea unei opinii legale referitoare la posibilitatea de a

obţine în mod direct obligarea societăţii XF la plata sumei de 500 lei, corespunzător
primei luni de contract, considerând că toate societăţile din speţă au calitatea de
profesionist.

Ipoteza 2

La data de 10.09.2015, în vederea amenajării spaţiului, societăţile X SA şi XF SA poartă

discuţii cu societatea C SA, care oferă servicii de amenajări interioare şi curăţenie. Aceasta
arată faptul că poate oferi serviciile menţionate contra sumei de 20.000 lei/ întregul spaţiu,
plătibil în 2 rate egale. Cele două societăţi sunt de acord şi încheie contractul în formă scrisă,
în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte. Prima rată a fost achitată de societatea X SA,
la scadenţă. Cea de-a doua rată nu a fost însă achitată.

2
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Cerinţă

Stabiliţi împotriva cui se poate îndrepta societatea C şi care este suma de bani ce poate
fi obţinută, considerând că toate societăţile din speţă au calitatea de profesionist.

D. Punerea în întârziere
E. Daune-interese moratorii – data de la care se datorează

4) A şi B încheie un contract de vânzare, A fiind vânzător, iar B, cumpărător. Potrivit

contractului, A trebuia să livreze un utilaj industrial către B, pe data de 1 martie 2015.
Obligaţia nu a fost executată la timp.

Având în vedere întârzierea în executarea obligaţiei, pe data de 1 mai 2015 B l-a notificat pe
A să execute obligaţia, acordându-i un termen de executare, respectiv până pe data de 1
august 2015.

A nu s-a conformat, neexecutându-şi obligaţia la care făcea referire B. În consecinţă, B a

introdus o cerere de chemare în judecată împotriva lui A, la data de 1 septembrie 2015.

Reglementare potenţial aplicabilă

C. pr. civ. art. 454 - Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile
sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de
judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere
de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din
Codul civil rămân aplicabile.

Ipoteza 1

Prin cererea de chemare în judecată, B a solicitat obligarea lui A la predarea utilajului

industrial şi la plata de daune-interese moratorii de la data de 1 martie 2015.

Cerinţă

Stabiliţi ce va decide instanţa.

Ipoteza 2

Prin cererea de chemare în judecată, B a solicitat obligarea lui A la predarea utilajului

industrial, la plata de daune-interese moratorii de la data de 1 mai 2015 şi la cheltuieli de
judecată. A recunoaşte pretenţiile reclamantului la primul termen de judecată în care
procedura de citare a fost legal efectuată. Instanţa respinge capătul de cerere referitor la
cheltuielile de judecată.

Cerinţă

Stabiliţi dacă decizia instanţei este legală.

3
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Ipoteza 3

În măsura în care obligaţia nu ar fi fost executată la termen, iar B ar fi introdus direct cererea
de chemare în judecată la data de 1.09.2015, solicitând predarea utilajului industrial,
obligarea pârâtului la plata de daune-interese moratorii de la data de 1 martie 2015 şi la
cheltuieli de judecată.

Cerinţă

Stabiliţi ce va decide instanţa.

Ipoteza 4

Obligaţia nu a fost executată la termen, iar B a introdus direct cererea de chemare în judecată
la data de 1.09.2015. Prin cerere a solicitat predarea utilajului industrial, obligarea pârâtului
la plata de daune-interese moratorii de la data de 1 septembrie 2015 şi la cheltuieli de
judecată. La primul termen în care procedura de citare a fost corect realizată, debitorul a
recunoscut pretenţiile reclamantului, iar instanţa a admis capătul de cerere referitor la
cheltuielile de judecată.

Cerinţă

Stabiliţi dacă este legală soluţia instanţei

5) A şi B încheie un contract de vânzare, A fiind vânzător, iar B, cumpărător. Potrivit

contractului, A trebuia să livreze un utilaj industrial către B, la data încheierii contractului,
1. februarie 2015, preţul urmând a fi achitat la data de 1 martie 2015. Obligaţia de predare
a fost executată la termen, plata preţului nefiind însă executată la scadenţă.

Având în vedere întârzierea în executarea obligaţiei, pe data de 1 mai 2015, A l-a notificat
pe B să execute obligaţia, acordându-i un termen de executare, respectiv până pe data de 1
august 2015.

B nu s-a conformat, neexecutându-şi obligaţia la care făcea referire A. În consecinţă, A a

introdus o cerere de chemare în judecată împotriva lui B, la data de 1 septembrie 2015.

Reglementare potenţial aplicabilă

C. pr. civ. - Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt
legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată,
cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către
reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil
rămân aplicabile.

4
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Ipoteza 1

Prin cererea de chemare în judecată, A a solicitat obligarea lui B la plata preţului şi la plata
de daune-interese moratorii de la data de 1 martie 2015.

Cerinţă

Stabiliţi ce va decide instanţa.

Ipoteza 2

Prin cererea de chemare în judecată, A a solicitat obligarea lui B la plata preţului, la plata de
daune-interese moratorii de la data de 1 mai 2015 şi la cheltuieli de judecată. A recunoaşte
pretenţiile reclamantului la primul termen de judecată în care procedura de citare a fost legal
efectuată. Instanţa respinge capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată.

Cerinţă

Stabiliţi dacă decizia instanţei este legală.

Ipoteza 3

În măsura în care obligaţia nu ar fi fost executată la termen, iar A ar fi introdus direct cererea
de chemare în judecată la data de 1.09.2015, solicitând plata preţului, obligarea pârâtului la
plata de daune-interese moratorii de la data de 1 martie 2015 şi la cheltuieli de judecată,

Cerinţă

Stabiliţi ce va decide instanţa.

Ipoteza 4

Obligaţia nu a fost executată la termen, iar A a introdus direct cererea de chemare în judecată
la data de 1.09.2015. Prin cerere a solicitat plata preţului, obligarea pârâtului la plata de
daune-interese moratorii de la data de 1 septembrie 2015 şi la cheltuieli de judecată. La
primul termen în care procedura de citare a fost corect realizată, debitorul a recunoscut
pretenţiile reclamantului, iar instanţa a admis capătul de cerere referitor la cheltuielile de
judecată.

Cerinţă

Stabiliţi dacă este legală soluţia instanţei

5
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

F. Daune-interese moratorii
- formula de calcul a dobânzii penalizatoare,
- dobânda de referinţă relevantă,
- data scadenţei

6) A şi L încheie un contract de prestări servicii de protecţie şi pază pe data de 1.03.2015. La

data menţionată contractul a început să fie executat de către A. Conform contractului, preţul
este de 500 euro/lună. Alte clauze contractuale referitoare la plata preţului nu mai sunt
precizate în contract.

Notă: în măsura în care va fi necesară, rata dobânzii de referinţă a BNR va fi considerată

a avea următoarele valori:

- la data de 27.10. 2014 - 2% / an

- la data de 1.01.2015 – 3% / an
- la data de 3.01.2015 - 4% / an
- la data de 1.03.2015- 5% / an
- la data de 1.04.2015- 6% / an
- la data de 3.04.2015- 7% / an
- la data de 4.04.2015- 7,5% / an
- la data de 1.07.2015- 8% / an
- la data de 1.08.2015- 9% / an
- la data de 1.12.2015- 10% / an

Ipoteza 1

A este o societate civilă de avocaţi, iar L este o societate reglementată de Legea nr. 31/1990,
având o reţea de sucursale extinsă, acoperind aproape toate judeţele României.

În apropierea finalizării primei luni de contract, observând că A nu achită preţul, L depune

eforturi diligenţe ca factura să ajungă la A pe data de 1.04.2015.

Cerinţă

L apelează la un avocat pentru a elabora o opinie legală referitoare la posibilitatea de

a obţine obligarea lui A la plata de dobânzi. În cazul unui răspuns afirmativ, a solicitat
răspunsuri cu privire la următoarele aspecte:
a) natura juridică a dobânzii şi felul acesteia
b) data de la care se calculează rata dobânzii
c) nivelul ratei dobânzii

Ipoteza 2

A este o fundaţie având calitatea de profesionist în sensul C. civil, iar L este o societate
reglementată de Legea nr. 31/1990, având o reţea de sucursale extinsă, acoperind aproape
toate judeţele României.

În apropierea finalizării primei luni de contract, observând că A nu achită preţul, L depune

eforturi diligenţe ca factura să ajungă la A pe data de 1.04.2015.

6
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Cerinţă

L apelează la un avocat pentru a elabora o opinie legală referitoare la posibilitatea de

a obţine obligarea lui A la plata de dobânzi. În cazul unui răspuns afirmativ, a solicitat
răspunsuri cu privire la următoarele aspecte:
a) natura juridică a dobânzii şi felul acesteia
b) data de la care se calculează rata dobânzii
c) nivelul ratei dobânzii

Ipoteza 3

A este o persoană fizică, iar L este o fundaţie reglementată de Legea nr. 26/2000, având o
reţea de sucursale extinsă, acoperind aproape toate judeţele României.

În apropierea finalizării primei luni de contract, observând că A nu achită preţul, L depune

eforturi diligenţe ca factura să ajungă la A pe data de 1.04.2015.

Cerinţă

L apelează la un avocat pentru a elabora o opinie legală referitoare la posibilitatea de

a obţine obligarea lui A la plata de dobânzi. În cazul unui răspuns afirmativ, a solicitat
răspunsuri cu privire la următoarele aspecte:
a) natura juridică a dobânzii şi felul acesteia
b) data de la care se calculează rata dobânzii
c) nivelul ratei dobânzii

7) şi L, societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, încheie pe data de 1.03.2015, pentru o

perioadă de 1 an, un contract de locaţiune având ca obiect un spaţiu comercial. Conform
contractului, chiria este de 500 euro/lună.

Spaţiul comercial trebuia predat pe data de 1.04.2014, dată la care L nu l-a putut pune la
dispoziţia lui A. Din acest motiv, A s-a văzut nevoit să prelungească efectele contractului
de locaţiune cu X, proprietarul spaţiului în care îşi desfăşoară, în prezent, A activitatea.
Pentru acest spaţiu, chiria este de 600 euro/lună. Urmare a acestei situaţii, L este notificat
să predea spaţiul comercial, pe data de 1.05.2015.

Pe data de 1.06.2014 L predă spaţiul comercial către A.

Notă: în măsura în care va fi necesară, rata dobânzii de referinţă a BNR va fi considerată

a avea următoarele valori:

- la data de 27.10. 2014 - 2% / an

- la data de 1.01.2015 – 3% / an
- la data de 3.01.2015 - 4% / an
- la data de 1.03.2015- 5% / an
- la data de 1.04.2015- 6% / an
- la data de 3.04.2015- 7% / an
- la data de 4.04.2015- 7,5% / an
- la data de 1.07.2015- 8% / an

7
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

- la data de 1.08.2015- 9% / an
- la data de 1.12.2015- 10% / an

Cerinţă

L apelează la un avocat pentru a elabora o opinie legală referitoare la posibilitatea de

a obţine obligarea lui A la plata de dobânzi. În cazul unui răspuns afirmativ, a solicitat
răspunsuri cu privire la următoarele aspecte:
a) natura juridică a dobânzii şi felul acesteia
b) data de la care se calculează rata dobânzii
c) nivelul ratei dobânzii
d) dacă ar fi utilă solicitarea plăţii de dobânzi sau ar trebui găsită o altă variantă de
acoperire a prejudiciului.

8) A şi B, societăţi reglementate de legea nr. 31/1990 având calitatea de profesionişti conform

C. civil, încheie la data de 1.03.2015 un contract de împrumut pe 6 luni. Dobânda prevăzută
în contract este de 17%/an. La scadenţa restituirii împrumutului, 1.09.2015, A nu reuşeşte să
plătească.

Cerinţă

Stabiliţi nivelul dobânzii penalizatoare la care poate fi obligat A, în condiţiile în care

în contractul încheiat cu B nu se prevede nimic sub acest aspect.

Notă: în măsura în care va fi necesară, rata dobânzii de referinţă BNR va fi considerată

a avea următoarele valori:

- la data de 27.10. 2014 - 2% / an

- la data de 1.01.2015 – 3% / an
- la data de 3.01.2015 - 4% / an
- la data de 1.03.2015- 5% / an
- la data de 1.04.2015- 6% / an
- la data de 3.04.2015- 7% / an
- la data de 4.04.2015- 7,5% / an
- la data de 1.07.2015- 8% / an
- la data de 1.08.2015- 9% / an
- la data de 1.12.2015- 10% / an

G. Calitatea de profesionist / consumator (Legea nr. 193/2000) + tipul de contracte

9) A, avocat definitiv, are în vedere deschiderea unui cabinet individual de avocat. Din această
perspectivă, A se adresează băncii B, solicitând acordarea unui credit pentru cumpărarea unui
apartament situat într-o vilă din apropierea Pieţei Romane. A încheie contractul de credit, în forma
standard practicată de banca B şi achiziţionează apartamentul la data de 15 ianuarie 2016. Pe data de
30 ianuarie 2016, A îşi înfiinţează forma de organizare şi declară ca sediu apartamentul cumpărat în
data de 15 ianuarie 2016.

Nemulţumit de una dintre clauzele contractului de credit, A introduce o acţiune în vederea eliminării
acesteia din contract, în temeiul Legii nr. 193/2000. Banca B ridică excepţia inadmisibilităţii cererii.

8
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Se arată că un contract de credit, precum cel din speţă, nu intră în sfera celor ce intră sub imperiul
Legii nr. 193/2000 întrucât contractele de credit sunt, în general excluse de la aplicarea legii şi, în
plus, contractul este încheiat între profesionişti.

Cerinţă

Stabiliţi ce va decide instanţa.

10) A, B şi C sunt persoane fizice. La data de 1 februarie 2015 acestea au înfiinţat Asociaţia Lumea
Poveştilor, având ca scop promovarea cititului în rândurile copiilor. Pentru a promova serviciile
prestate asociaţia decide cumpărarea unui copiator performant pentru realizarea de materiale
publicitare. Contractul este încheiat în forma standard practicată de vânzător, nefiind admise discuţii
pe conţinutul contractului.

Nemulţumită de una dintre clauzele contractului, asociaţia introduce o acţiune în vederea anulării
acesteia pe temeiul Legii nr. 193/2000.

Vânzătorul invoca excepţia inadmisibilităţii cererii, contractul de vânzare fiind încheiat între
profesionişti.

Cerinţe:
Stabiliţi ce va decide instanţa.

11) D PFA şi-a început activitatea în luna februarie 2016, în domeniul design-ului vestimentar. Întrucât
nu a putut aprecia dacă activitatea astfel desfăşurată va avea sau nu succes, D a decis sa nu facă
investiţii prea mari, lucrând singur. Pe data de 3 martie 2016, D PFA încheie un contract cu un
prieten, persoana fizică X, participant la un târg de profil, potrivit căruia acesta din urmă trebuie să
cumpere în nume propriu şi pe seama lui D PFA, 100 m de dantelă lucrată manual, de la societatea
Dantimex SA. Societatea Dantimex SA a solicitat încheierea unui contract de vânzare în formă scrisă,
fiind folosit un model tipizat, pe care societatea îl utiliza în relaţiile cu toţi cumpărătorii. Printre
clauzele din contract se numără şi aceea conform căreia,”consumatorul renunţă la orice alt mijloc de
rezolvare a eventualelor dispute rezultând din executarea contractului, cu excepţia arbitrajului”. X a
semnat contractul în numele său, conform acordului pe care îl avea cu D PFA.

Primind marfa şi contractul D PFA ar dori să atragă răspunderea pentru vicii a societăţii Dantimex
SA, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată la instanţa de drept comun.

Cerinţă

Stabiliţi dacă D PFA poate să sesizeze instanţele ordinare. În ipoteza unui răspuns negativ,
precizaţi care ar fi variantele de acţiune pentru ca D PFA să poată să realiza acest lucru.

H. Condiţiile clauzelor abuzive – caracterul negociat (Legea nr. 193/2000)

12) La banca X s-au prezentat reprezentanţii unui număr de 50 de persoane fizice arătând ca toate acestea
sunt interesate să încheie contracte de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe. Au mai precizat că
au încercat în repetate rânduri să obţină creditul, dar nu a fost posibil. Explicaţia primită permanent
a fost aceea că, având în vedere tranşa de venit dovedită de către solicitanţi, nivelul dobânzii
practicate de bancă (în medie 6% pe an), gradul maxim de îndatorare şi numărul maxim de luni de
creditare prevăzute de lege, nu sunt compatibile cu acordarea unui împrumut pentru cumpărarea unei
locuinţe.

9
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Specialiştii băncii X au încercat identificarea unei soluţii pentru a putea fi acordat solicitanţilor un
credit. În urma unei analize juridice şi economice, au observat faptul că obligaţia băncii de a nu
conduce la supraîndatorarea debitorilor este reglementată cu referire la momentul acordării
creditului, pentru perioada ulterioară nefiind reglementări exprese. Ţinând cont de această observaţie
au elaborat un produs de creditare care includea următoarea clauză referitoare la dobândă: ”la data
încheierii contractului nivelul ratei dobânzii este de 3 % pe an. Banca îşi rezervă dreptul de a modifica
nivelul ratei dobânzii în funcţie de politica băncii. Noul nivel al ratei dobânzii va fi afişat la sediile
băncii”.

După elaborarea modelului de contract, banca X a oferit posibilitatea celor 50 de persoane să încheie
un contract de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe. După 1 an de la încheierea contractului, la
sediul băncii a fost afişat un nou nivel al ratei dobânzii, respectiv de 4 % pe an. După alte 6 luni,
nivelul ratei dobânzii a crescut la 5 % pe an. La finalul celui de-al doilea an de contract, nivelul ratei
dobânzii a devenit 6,5 % pe an.

În faţa acestei evoluţii a ratei dobânzii, cocontractanţii băncii au introdus o acţiune în instanţă în
vederea eliminării din contract a clauzei referitoarea la dreptul băncii de a modifica nivelul ratei
dobânzii. Banca s-a apărat, invocând caracterul negociat al contractelor.

Cerinţă

Stabiliţi de va decide instanţa.

13) La sediul băncii B SA se prezintă persoana fizică X, solicitând acordarea unui credit de nevoi
personale. Banca îi prezintă două produse bancare ce ar putea conduce la obţinerea sumei de care X
avea nevoie. X optează pentru unul dintre cele două produse bancare.

Nemulţumit de una dintre clauzele contractului de credit introduce o acţiune în vederea eliminării
din contract a acesteia, fundamentată pe Legea nr. 193/2000. Banca s-a apărat, invocând caracterul
negociat al contractelor.

Cerinţă

Stabiliţi de va decide instanţa.

I. Condiţiile clauzelor abuzive – dezechilibrul semnificativ + buna credinţă

14) La data de 13 martie 2010, persoana fizică A încheie cu banca B un contract de credit. La încheierea
contractului banca B a folosit modelul obişnuit de contract, pus la dispoziţie clientului la momentul
încheierii contractului. După încheierea contractului A observă faptul că printre clauzele acestuia se
include şi următoarea:

„în cazul în care se iveşte vreuna dintre situaţiile următoare, atunci, în orice moment, Banca va avea
dreptul, pe baza unei notificări … să declare soldul creditului ca fiind scadent anticipat, rambursabil
imediat împreună cu dobânda acumulată şi cu toate celelalte costuri datorate Băncii:
- în situaţia apariţiei unei situaţii neprevăzute care, în opinia Băncii, face să devină improbabil ca
Împrumutatul să-şi poată îndeplini obligaţiile asumate”.

Persoana fizică A doreşte să nu fie legat de clauza menţionată. Apelează astfel la un avocat pentru a
elabora o opinie legală referitoare la mijloacele de acţiune în vederea obţinerii rezultatului dorit.

10
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

Cerinţe

Formulaţi concluziile opiniei legale. În măsura în care există mai multe variante de
argumentare pentru obţinerea aceluiaşi rezultat, acestea trebuie menţionate.

J. Excepţii de la aprecierea caracterului abuziv. Sancţiunea caracterului abuziv

15) La data de 13 martie 2010, persoana fizică A încheie cu banca B un contract de credit. La încheierea
contractului banca B a folosit modelul obişnuit de contract, pus la dispoziţie clientului la momentul
încheierii contractului. După încheierea contractului A observă faptul că printre clauzele acestuia se
include şi următoarea:

o împrumutatul datorează băncii un comision de administrare, de 5% aplicabil la sold.

Alte clauze referitoare la comisionul de administrare nu mai sunt incluse în contract.

Persoana fizică A doreşte să nu fie legat de clauza menţionată astfel încât introduce o acţiune în
vederea constatării caracterului abuziv al clauzei menţionate. Solicită, de asemenea, constatarea
nulităţii absolute a clauzei. În apărare, banca invocă faptul că este incident art. 4 alin. (6) din Legea
nr. 193/2000, arătând faptul că acea clauză contractuală exprimă o obligaţie ţinând de obiectul
principal al contractului. În consecinţă, caracterul abuziv al clauzei nu poate face obiectul cercetării
de către instanţele de judecată. În plus, dacă instanţa ar constata ca ar putea să analizeze caracterul
abuziv al clauzelor, banca solicită să se reţină faptul că sancţiunea este nulitatea relativă.

Cerinţă:

- configuraţi un răspuns la întâmpinare, cuprinzând argumente împotriva celor susţinute de

către bancă.
- analizaţi dacă eventuala hotărâre favorabilă obţinută ar avea, din punct de vedere juridic, în
mod nemijlocit, efecte asupra altor contracte identice. În cazul unui răspuns negativ, analizaţi
dacă există vreo cale de a se obţine o astfel de hotărâre.

K. Clauze abuzive – profesionişti + exemple clauză abuzivă (Legea nr. 72/2013)

16) La data de 1.03.2014 A SA încheie cu B, avocat titular al cabinetului individual cu acelaşi nume, un
contract de asistenţă juridică. Prin contract, părţile stabilesc următoarele:
- în caz de neplată, A SA datorează către B, dobânzi penalizatoare calculate după formula nivelul
ratei dobânzii de referinţă BNR + 4 puncte procentuale.

Cerinţă:

Analizaţi dacă prin contractul încheiat au fost respectate normele juridice. În caz de încălcare
a vreunei norme juridice, menţionaţi care sunt consecinţele posibile.

11
conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu – Teoria obligațiilor comerciale

17) La data de 1.03.2014 A SA încheie cu B SA un contract de vânzare. Prin contract, părţile stabilesc
următoarele:
- în caz de neexecutare a obligaţiei de predare a bunurilor, A SA datorează către B, dobândă legală
penalizatoare calculată de la data punerii în întârziere asupra echivalentului în bani al obligaţiei.

Cerinţă:

Analizaţi dacă prin contractul încheiat au fost respectate normele juridice.

L. Particularități C. proc. civ.

18) A, persoană fizică, proprietară a unui ceas de mare valoare se prezintă la punctul de lucru al societății
C SRL, unde se fac reparații la ceasuri. La momentul prezentării (pe data de 1 martie) se adresează
unuia dintre cei 5 angajați, acesta fiind asistat de o persoană aflată în practică. După o analiză a
ceasului, angajatul l-a asigurat pe A că acesta poate fi reparat. De asemenea, i s-a comunicat lui A că
poate preda ceasul reparat în 3 zile. În discuția referitoare la data predării A i-a precizat angajatului
că dorește să se prezinte la o expoziție cu vânzare pe data de 8 martie, unde urmează să vândă ceasul
la un preț mai mare dacă este reparat. Astfel, a menționat că are o ofertă de cumpărare la un preț de
2000 de lei pentru ceasul reparat și de 1000 de lei pentru ceasul nereparat. La finalul discuțiilor A
predă ceasul angajatului C SRL, iar acesta ii înmânează, conform practicii obișnuite a societății, un
bond de comandă. Pe acesta figurează următoarele informații: prestator (C SRL), beneficiar (pf A),
servicii (reparații ceas), data predării către client (peste 3 zile), preț (500 lei).

La data de 7 martie A se prezintă la punctul de lucru al C SRL și constată că nu a fost reparat ceasul.
Angajatul C SRL motivează absența reparării prin faptul că nu a fost asumata o astfel de obligație.
A își exprimă nemulțumirea iar angajatul C SRL arată că bonul de comandă nu este semnat și nici
datat. În consecință nu poate fi o dovadă pentru asumarea de către C SRL a obligației de a repara
ceasul. Mai mult, chiar în ipoteza în care ar dovedi o astfel de obligație, în mod cert nu poate dovedi
faptul că obligația a fost asumată anterior datei de 8 martie și că data la care ar fi trebuit predat ceasul
către client este anterioară zilei de 8 martie.
A solicită unui avocat o opinie legală cu privire la susținerile C SRL.

Cerință
Precizați concluziile acestei opinii legale cu privire la fiecare dintre afirmațiile C SRL.

12