[Mediu] Dezvoltarea durabila: model de

dezvoltare sau mecanism de cooperare?

Mediu@ngo.ro Mediu@ngo.ro
Mon, 28 Jul 2003 15:25:38 -0600
 Previous message: [Mediu] Re: Ecotopia
 Next message: [Mediu] Depozit intermediar de combustibil la Unitatea 1 a Centralei Cernavoda
 Messages sorted by: [ date ] [ thread ] [ subject ] [ author ]

http://www.ziua.net/docs/21255.html

Dezvoltarea durabila: model de dezvoltare sau mecanism de cooperare?

Valentin Ionescu

I. Ineficienta cooperarii multilaterale dupa Conferinta de la Rio 1992

In anul 1992, la Conferinta asupra Pamantului, statele membre ale ONU au

adoptat un set de principii ce definesc dezvoltarea durabila, (Declaratia de
la Rio asupra Mediului si Dezvoltarii), o agenda (Agenda XXI) prin care se
detaliaza caile de actiune, precum si Tratatul asupra Biodiversitatii si
Conventia Cadru asupra Schimbarilor de Clima. Dupa 11 ani de la adoptarea
acestor documente prin care dezvoltarea durabila "a fost acceptata ca norma"
internationala (Milindo Chakrabarti, 2002) mediul ambiant continua sa se
degradeze intr-un ritm accelerat prin deforestrare si poluare industriala,
rata de exterminare a speciilor salbatice a crescut, iar saracia extrema
afecteaza o treime din populatia lumii. In fond, nimic nu s-a schimbat. In
aceste conditii, la ce serveste "dezvoltarea durabila" daca nici una dintre
cele trei dimensiuni ale sale - sociala, economica si mediu - nu isi gaseste
rezolvare prin mecanismele politice si juridice ale ONU sau prin politicile
publice ale fiecarui stat semnatar al Declaratiei de la Rio?

II. Aspecte conceptuale

Conceptul dezvoltarii durabile apare prima oara in Raportul Brundtland ("Our

Common Future", 1987) al Comisiei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii,
fiind definit ca "proces de schimbare" (Raportul Brundtland) pe fundamentul
echitatii intre generatiile prezente si viitoare in ceea ce priveste
utilizarea resurselor ("realizarea nevoilor prezente fara a compromite
capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi").
Dezvoltarea durabila avea drept tinta cresterea economica si rezolvarea
problemelor sociale prin schim-barea regulilor managementului resurselor
naturale la scara globala. In baza conceptului s-au identificat
amenintarile, schimbarile colective si eforturile comune, astfel incat in
baza documentelor Conferintei asupra Pamantului de la Rio din 1992,
convocata in baza Rezolutiei ONU nr. 44/228/1989, conceptul dezvoltarii
durabile sa dobandeasca mai clar trei dimensiuni: mediu, economie si social.
Trebuie subliniat insa ca "dezvoltarea durabila" se concentreaza asupra
modului de utilizare a resurselor, dar nu trateaza sistemul lor de
distributie. Pe cale de consecinta, conceptul dezvoltarii durabile nu se
sprijina pe un model economic. Explicatia consta in faptul ca ONU, desi a
cautat sa impuna acest concept la scara globala, nu a putut forta statele
membre sa adopte acelasi sistem de alocare a resurselor in economie. De fapt
nici nu si-a propus asa ceva. Din acest motiv, conceptul "dezvoltarii
durabile" s-a alterat pentru ca modalitatea de alocare a resurselor in
economie a ramas la latitudinea fiecarui stat. In plus, abordarea
dezvoltarii durabile se intemeiaza pe o conceptie antropocentrica (o
reintoarcere la abordarea din documentul adoptat la Stockholm in 1972 -
United Nations Conference on the Human Environment), ceea ce constituie un
regres fata de Raportul Brundtland, chiar facand abstractie de orientarea
ideatica a acestui ultim document. Din acest motiv, "dezvoltarea durabila" a
devenit un mecanism de actiune intre statele lumii in scopul rezolvarii
modalitatilor de utilizare a resurselor umane, financiare si naturale,
pornind de la un set integrat de obiective unanim acceptate, nicidecum un
model de dezvoltare. Fara amestecul brutal al politicului, "dezvoltarea
durabila" ar fi fost probabil un model de dezvoltare prin care se realiza un
salt cultural de la o "conceptie antropocentrica" (Milindo Chakrabarti) la o
conceptie policentrica in ceea ce priveste dezvoltarea la scara globala. Dar
nimeni nu si-a propus un asemenea salt, intrucat sunt prea multe discrepante
intre state, in special in privinta nivelului de educatie. Din aceste
motive, dezvoltarea durabila este inteleasa in mai multe moduri, devenind o
moda la scara globala ce tinde sa se transforme intr-o doctrina ori in
instrumentul ideal prin care sensul dezvoltarii poate fi denaturat.

Desi nu sunt un adept al acestui concept, dezvoltarea durabila ar putea

dobandi substanta numai intr-o economie liberala si intr-un regim
democratic, in care educatia, cercetarea, accesul liber la informatie si
circulatia libera a tehnologiilor constituie prioritati nationale. Daca
dezvoltarea durabila ramane legata doar de modul de utilizare a resurselor,
cum este consacrata in prezent in documente ONU, nu ne poate servi la nimic.
Modul de utilizare a resurselor contine oricum un mare semn de intrebare,
intrucat modelele de consum si tehnologiile nu se schimba peste noapte nici
in statele dezvoltate, daramite in cele in curs de dezvoltare sau in cele
sarace, in care, de cele mai multe ori, aceasta schimbare este intarziata de
regimuri politice. Un asemenea ultim caz este si Romania. Apoi, cresterea
populatiei pare de nestavilit in tarile in curs de dezvoltare si in cele
sarace, iar acest fenomen la care se asista in mod iresponsabil, afecteaza
mediul in mod direct. Totusi, ONU nu intervine in mod punitiv prin norme
pentru a stopa acest fenomen. Ori, cat timp se mai poate suporta o crestere
necontrolata a populatiei ignorante la scara globala?

III. Dezvoltarea durabila si globalizarea

Prin prisma liberei circulatii a capitalurilor, marfurilor, tehnologiilor si

persoanelor, globalizarea ofera unei natiuni multe oportunitati de
dezvoltare cu conditia unei adaptari rapide la acest proces. Din acest punct
de vedere exista o interdependenta intre dezvoltarea durabila a unei tari si
procesul de globalizare. Globalizarea ofera sansa unei dezvoltari rapide
numai cu conditia implementarii unui model de dezvoltare bazat pe alocarea
descentralizata a resurselor. Lipsa unui raspuns adecvat, efectiv si rapid
la aceasta cerinta creeaza inegalitati si in cele din urma subdezvoltare,
indepartand astfel o tara de puterea de a participa la o guvernare globala.
De altfel, intregul proces de restructurare ce se desfasoara in ultimii 12
ani in tarile Europei Centrale si de Est exprima acest mesaj ca cerinta a
globalizarii, proces prin care uniformizarea sistemului economic si politic
(nu si cultural!) ofera posibilitatea inclusiunii si egalizarii in plan
tehnologic, creand astfel premisele dezvoltarii comprehensive.

IV. Tintele dezvoltarii durabile fixate la Summit-ul de la Johannesburg 2002

Conform rapoartelor prezentate la Summitul asupra dezvoltarii durabile la

Johannesburg, exista cel putin sase domenii in care statele lumii, in
special cele sarace si in curs de dezvoltare, trebuie sa inregistreze
progrese semnificative in urmatorii ani: apa, energie, sanatate,
agricultura, biodiversitate si protectia mediului. Atingerea acestor
obiective depinde de democratizarea statelor, intarirea capacitatii
institutionale, participarea societatii civile la procesul mentionat,
reformarea sistemului educational, precum si de reglementari ce asigura
protectia biodiversitatii. Aceste cerinte sunt in egala masura valabile si
pentru Romania, tara care in planul implementarii a facut progrese
nesemnificative pentru a atinge tintele dezvoltarii durabile. Romania nu
poate depasi acest handicap, decat daca clasa politica intelege valentele
managementului cunoasterii, al educatiei si cercetarii, iar alocarea
resurselor in economie se realizeaza descentralizat. Cat timp insa, banii
publici se aloca in mentinerea intreprinderilor nerentabile in loc sa fie
finantate adecvat si eficient educatia si cercetarea, ori bugetul suporta
scutiri de impozite si taxe decise in mod discretionar in beneficiul unora,
nu putem trage decat concluzia ca suntem condusi de niste oameni primitivi
care condamna o tara intreaga la subdezvoltare.

V. Dezvoltare durabila versus dezvoltare comprehensiva?

Pe fond conceptul "dezvoltarii comprehensive" promovat de Grupul Bancii

Mondiale nu se opune conceptului dezvoltarii durabile. Conceptul dezvoltarii
comprehensive ofera un cadru metodologic de actiune pe tinte majore, cum
sunt saracia, educatia, protectia mediului, egalitatea intre sexe,
intemeindu-se pe principiile liberale consacrate in Consensul de la
Washignton. Din acest motiv, conceptul dezvoltarii comprehensive ofera
statelor lumii sansa propriei responsabilizari prin politici pro-active,
ceea ce dezvoltarea durabila nu face. Dar din acest motiv, "dezvoltarea
comprehensiva" desi nu este in sine un model de dezvoltare, constituie un
cadru mai pragmatic de actiune decat dezvoltarea durabila.

ARIN
Al. Cinematografului 2, bl. H3, ap. 27
6100 Braila
ROMANIA

 Previous message: [Mediu] Re: Ecotopia

 Next message: [Mediu] Depozit intermediar de combustibil la Unitatea 1 a Centralei Cernavoda
 Messages sorted by: [ date ] [ thread ] [ subject ] [ author ]