Amigdalita (tonsilita)

Amigdalita sau tonsilita este inflamația acută sau cronică a amigdalelor.

Amigdalele sunt două glande situate la nivelul gâtului, în spatele cavității bucale. Ele sunt mase de țesut
limfatic și fac parte din sistemul imunitar al organismului.

Amigdalele sunt primele care împiedică pătrunderea microbilor în organism, fiind o barieră împotriva
infecțiilor. La nivelul lor se formează anticorpi și, în acest fel, organismul se poate apăra împotriva
infecțiilor.

Datorită amigdalelor, care au rol de filtru și rol protector, substanțele nocive, bacteriile sau virusurile,
sunt oprite să ajungă în tractul respirator și să provoace infecții.

Inflamația amigdalelor este semn că această barieră începe să cedeze, fie din cauza sistemului imunitar
slabit, fie din cauze infecțioase sau virale.

Etiologie

 Amigdalită bacteriană (streptococul beta-hemolitic grup A, haemophilus influenzae,

pneumococul, stafilococul auriu, etc)

 Amigadalită virală ( adenovirusuri, Epstein Barr, Herpes simplex, citomegalovirus, etc)

Tipuri

 Amigdalită acută – un episod de amigdalită care se vindecă în aproximativ două săptămâni;

Apare de regulă la copii.

 Amigdalită cronică – episoade de amigdalită frecvente, dificil de vindecat. Afectează și adulții.

Transmitere

Amigdalita este contagioasă și se poate transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Calea de

transmitere este directă, pe cale aeriană, obiecte contaminate, picaturile lui Flugge.

Semne și simptome

 amigdalele vizibil inflamate, mărite în volum;

 puncte albe cu puroi pe amigdale;

 durere puternică în gât;

 dificultate la inghitire – disfagie;

 noduli limfatici durerosi la nivelul gatului;

 febră;
  durere de cap;

 stare generală alterată.

Diagnostic 

Medicul va examina pacientul. Amigdalita poate fi recunoscută cu ușurință, pe baza examenului fizic și a
aspectului amigdalelor.

Se recomandă recoltarea exsudatului faringian. Se poate stabili astfel dacă simptomele pacientului sunt
provocate de o bacterie, dar si care este aceasta bacterie.

Examenul de sânge poate fi relevant, astfel medicul poate recomanda următoarele analize de sânge
– VSH, ASLO sau hemoleucograma.

Tratament

 antibiotice sau antivirale (în funcție de etiologie), odihnă, hidratare.

Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.