PROGRAMA DISCIPLINEI OPŢIONALE

PROPUNĂTOR: CIOBANU VALENTINA

TITLUL CURSULUI OPŢIONAL: Atelierul de scriere
CLASA: a VI-a și clasa a VII-a
AN ȘCOLAR: 2021-2022
TIPUL OPŢIONALULUI: Opțional la nivelul ariei curriculare Limbă și comunicare
STRUCTURA PROGRAMEI
Structura programei școlare pentru cursul opțional „ Atelierul de acriere” are următoarele
componente:
Nota de prezentare a legislației specifice, europene și naționale, care a stat la baza
elaborării programei; subliniază importanța disciplinei, principiile și valorile
fundamentale, precum și particularitățile acesteia.
Competențe generale, acestea fiind corelate cu domeniile de competențe cheie:
competența de comunicare în limba română, competențe digitale, competențe
sociale și civice, a învăța să înveți, sensibilizare și exprimare culturală.
Competențe specifice și conținuturi asociate acestora, care propun elemente
specifice derivate din caracteristicile educaționale ale disciplinei.
Sugestii metodologice, care cuprind recomandări pentru proiectarea demersului
didactic, având rolul de a orienta profesorul în implementarea acestei programe
pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu
specificul acestui curs. Ele sunt elaborarte pentru a orienta proiectarea demersului
didcatic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute de programă.
NOTĂ DE PREZENTARE
Cursul opțional ”Atelierul de scriere” este destinat elevilor din clasele VI-VII, din școala
noastră. Acesta este gândit ca un opțional pe un an și include un buget de timp de 34 de ore– o
oră pe săptămână, însă structura cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învățare.
Prin elementele de fundamentare și prin modalitățile de dezvoltare a competențelor de
utilizare a diverselor strategii de informare şi documentare, în vederea abordării eficiente a
comunicării scrise și prin formarea abilităților de viață la copii și tineri, cursul opțional ”Atelierul
de scriere” aparține zonei noilor educații și permite dezvoltarea competențelor cheie. Prin modul
în care a fost conceput, acest curs opțional oferă soluții pentru câteva dintre provocările actuale
ale sistemului educațional, mai ales pentru pregătirea Evaluării Naționale.
Prin abilități se înțelege comportamentul controlat care duce la atingerea unor țeluri,
îndeplinirea unor obligații sau abordarea unei situații. Conform DEX-ului, scrierea reprezintă: 1
acțiunea de a scrie și rezultatul ei. 2. (Concr.) Sistem de semne grafice convenționale prin care
sunt reprezentate în scris sunetele sau cuvintele unei limbi. ** (Înv.) Ortografie. ** Mod
particular de a caligrafia semnele grafice; fel de a scrie. 3. (Concr.) Text scris: exprimare în scris;
compunere, redactare a unui text: scrisoare. Totodată, reprezintă un set de abilități necesare
omului pentru a putea duce o viață la un nivel de calitate acceptabil, pentru a se dezvolta și a
menține relații normale cu ceilalți, pentru a-și realiza scopurile propuse într-o anume perioadă de
viață și pentru a face față diferitelor dificultăți. Descrierea acestui atelier de transpunere, în scris,
a ideilor presupune formarea unei abilități de redactare a ideilor ce se face în termeni de
comportament, de cunoaștere, de atitudini și de performanță. Din categoriile de abilități de
scriere fac parte:abilitățile de comunicare, abilitățile sociale, abilitățile de management al
învățării și informațiilor, abilitățile de autocunoaștere, abilitățile de autoîngrijire, abilitățile
cognitive și abilitățile practice.
Parcurgerea programei de către elevii care studiază acest opțional conduce la formarea
unor competențe de comunicare și de redactare ce asigură integrarea cu succes a acestora în viața
socială și profesională. Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o
serie de sarcini, toate centrate pe producerea unor texte coerente. Descifrând, în context,
semnificaţia atelierului, am putea să spunem că acesta constituie un proces tehnologic clar şi
generează un produs finit bine proiectat – textul scris de elevi. În cadrul atelierelor de scriere,
elevii îşi dezvoltă următoarele competenţe: utilizarea diverselor strategii de informare şi
documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării scrise; aranjarea în pagină a textului
propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise; producerea actelor de comunicare scrisă.
Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt:
 Principiul relevanței, competențele și conținuturile fiind corelate cu nevoile reale și
imediate ale elevilor;
 Principiul diversificării, strategiile, ofertele și situațiile de învățare sunt diversificate și
adaptate grupului de elevi;
 Principiul transferulului, prin realizarea de conexiuni între textele studiate și viața
cotidiană.
Proiectarea activității didactice trebuie să fie precedată de lectura integrală a programei
cursului opțional și de urmărirea logicii interne a acesteia. Activitățile de învățare și strategiile de
lucru propuse de cadrele didactice trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și
să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-
educative, presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile, așa cum sunt:
”Atelierul de scriere” - curriculum la decizia școlii pentru clasele a VI-a - a VII-a abordează:
- utilizarea diverselor strategii de informare şi documentare, în vederea abordării eficiente a
comunicării scrise;
-aranjarea în pagină a textului propriu;
-corectitudinea lingvistică a comunicării scrise;
-producerea actelor de comunicare scrisă
-utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, de
manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis și creativ;
- realizarea unor activități diverse de receptare a textelor literare și nonliterare, care să dea
posibilitatea tuturor elevilor de a participa la propria învățare și la dezvoltarea abilităților de viață
necesare pentru o viață sigură.

COMPETENȚE GENERALE
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

COMPETENTE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competențe Competențe Exemple de activități de învățare

generale specifice
1. Receptarea 1.1. Identificar  Identificarea tipului de text pe baza unor
textului scris de ea caracteristici definitorii;
diverse tipuri informațiilor  Predicția lecturii;
esențiale și de  Imaginarea continuării unui text;
detaliu dintr-  Stabilirea temei unui text/fragment de text;
un text scris  Identificarea cuvintelor-cheie;
 Identificarea indicilor spațiali și temporali;
 Formularea unor idei principale/secundare;
 Alcătuirea planului simplu/dezvoltat de idei;
 Rezumarea unui text;
 Identificarea modurilor de expunere;
 Identificarea modalităților de caracterizare a
personajelor;
 Identificarea figurilor de stil/ imaginilor artistice/
sistemului prozodic.
1.2. Exprimare  Identificarea emoțiilor/sentimentelor/ideilor
a unor păreri transmise de un text.
cu privire la  Comentarea unor secvețe textuale;
conținutul  Comentarea rolului unor figuri de stil/imagini
unui text scris artistice;
 Competențe Competențe Exemple de activități de învățare
generale specifice
 Formularea unor păreri legate de un text;
 Justificarea unor păreri legate de un text.
1.3. Comparar  Identificarea comparativă a emoțiilor/
ea textelor sentimentelor/ ideilor transmise de un text;
scrise de  Comentarea comparativă a unor secvețe din texte
diverse tipuri diferite;
 Formularea comparativă a unor păreri legate de
un text;
 Caracterizarea comparativă a două personaje.
4. Redactarea 1.1. Organizarea  Identificarea etapelor de alcătuire a unui text:
textului scris de textului scris pregătirea pentru redactare, scrierea ciornei,
diverse tipuri revizuirea,redactarea/editarea, publicarea/citirea;
 Selecția informațiilor;
 Realizarea planului unei compuneri;
 Ordonarea ideilor;
 Structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
 Ordonarea paragrafelor;
 Redactarea unor secvențe de text;
 Transformarea unor fragmente din vorbire
directă în vorbire indirectă;
 Folosirea conectorilor textuali.
1.2. Redactarea  Redactarea unei scrisori;
textelor cu  Redactarea unei cereri;
destinaţii di-  Redactarea unui anunț;
verse  Redactarea unor compuneri cu început/sfârșit
dat;
 Redactarea unor compuneri cu termeni
prestabiliți;
 Redactarea unor compuneri descriptive (obiect,
fenomen, persoană, animal, peisaj, interior etc.);
 Redactarea unor compuneri narative pe o
anumită temă;
 Redactarea unor compuneri argumentative/ de
exprimare a opiniei;
 Redactarea unor dialoguri pe o anumită temă;
 Redactarea unor compuneri
descriptive/narative/dialogate după imagini/benzi
desenate;
 Redactarea unor compuneri în care se îmbină
modurile de expunere;
 Redactarea caracterizării de personaje;
 Redactarea unei pagini de jurnal;
 Competențe Competențe Exemple de activități de învățare
generale specifice
 Relatarea unui eveniment personal.
5. Utilizarea 1.1. Aplicarea  Selecție de sinonime/serii sinonimice;
corectă, conștientă a   Jocul antonimelor;
adecvată şi normelor de  Jocul rimelor;
eficientă a exprimare,  Jocuri cu ortograme;
limbii în de ortografie  Rebusuri cu rolul semnelor de punctuație în
procesul și de diferite contexte;
comunicării punctuație în  Corectarea reciprocă a redactării;
orale și scrise limba
 Autocorectarea textelor pe baza unei grile;
maternă
 Completarea unor texte lacunare cu termeni
potriviți;
 Întocmirea unor liste cu greșeli în redactare.
1.2. Exprimarea  Identificarea mărcilor textuale definitorii pentru
clară a diverse tipuri de texte;
intenției de  Identificarea mărcilor care anunță schimbarea
comunicare a momentelor subiectului;
textelor  Identificarea mărcilor textuale ale
scrise naratorului/vocii ficționale a poetului;
 Identificarea scopului comunicativ al textelor;
 Analiza respectării criteriilor de redactare.
Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi -solicitarea unor informaţii clare şi detaliate pentru
implicite din texte literare și nonliterare, rezolvarea unor sarcini de înţelegere şi de
continue, discontinue și multimodale interpretare
− povestirea subiectului unei opere epice ţinând
seama de momentele subiectului/etapele acţiunii;
− identificarea emoţiilor, a sentimentelor şi a
atitudinilor exprimate într-un text literar şi/sau
nonliterar.
Textul literar și nonliterar-definiție și caracteristici
Sensul global al textelor
Abilități de viață: abilități de comunicare, abilități
sociale, abilități de management al învățării și
informațiilor, abilități de autocunoaștere, abilități de
autoîngrijire, abilități cognitive, abilități practice
Personaj literar/ persoană
Povestirea prin desen (benzi desenate)-textul
multimodal

2.4. Manifestarea preocupării de a înţelege

diverse tipuri de texte citite − colectarea de informații din diverse surse –
manuale, documente, seriale ori experiență proprie;
− exerciţii de justificare a unor puncte de vedere pe
 Competențe Competențe Exemple de activități de învățare
generale specifice
teme diferite, de interes personal sau şcolar;
− completarea și interpretarea unei grile de
autoevaluare privind înțelegerea mesajului scris în
texte de diverse tipuri
Asocierea textelor citite cu experiențe personale
Exerciții de exprimare a opiniilor (redactare a unor
scurte eseuri) pe o anumită temă

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe
un subiect la alegere, având în vedere etapele
procesului de scriere și structurile specifice,
pentru a comunica idei și informații sau
pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a
unui text complex, cu integrarea unor tabele
Conținuturi asociate
− exerciţii de transformare/rescriere a unor
texte după criterii date;
− exerciții pentru generarea ideilor care
urmează a fi incluse într-un text redactat în
clasă sau acasă;
− scrierea unui text cu început/cu sfârșit dat,
integrând secvențe narative în texte dialogate
sau secvențe descriptive în texte narative;
− elaborarea unei pagini de jurnal prin
respectarea convențiilor acestui tip de
discurs;
− redactarea unor compuneri narative și
descriptive, pe diverse teme
Exerciţii de valorificare a posibilităţilor de
exprimare nuanţată oferite de utilizarea
sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor
adecvate în contexte date;
−exerciții de asociere a unor texte cu o serie
de diagrame, tabele, grafice date etc.;
− exerciții de transpunere a unui text într-o
diagramă, într-un grafic sau într-un tabel;
− redactarea unui text pe baza informațiilor
oferite de grafice, tabele, diagrame;
− scrierea, în echipă sau individual, a unor
naraţiuni (tip fantasy, de exemplu), plecând
de la cuvinte/personaje date, completând un
organizator grafic specific narațiunii;
− exerciții de scriere a unui articol de revistă
cu asamblarea unor grafice, tabele, diagrame
 3.3. Adecvarea textului scris la situația și
scopul de comunicare
3.4. Analizarea dificultăților de redactare,
oferind soluţii, pe baza criteriilor propuse de
profesor şi
discutate cu colegii
−exerciții de concepere/realizare a unui text
pe o temă dată;
− exerciții de adecvare a mesajului la situația
și scopul de comunicare, prin selectarea unor
cuvinte.
− exerciții de identificare a aspectelor pozitive
și negative în comportamentul manifestat în
procesul
redactării, pe baza unor criterii date;
− exerciţii de asociere dificultate-soluţie în
procesul de redactare.

IV. CONȚINUTURI:
A. RECEPTAREA TEXTULUI SCRIS
1. TEXTUL LITERAR
2. TEXTUL NONLITERAR
3. TEXTUL CONTINUU/DISCONTINUU
4. TEXTUL EXPLICATIV
5. TEXTUL MULTIMODAL

B. REDACTAREA TEXTULUI SCRIS

1. COMPOZIȚII PE BAZA TEXTELOR LITERARE/NONLITERARE
a. TEXTUL NARATIV
b. TEXTUL DESCRIPTIV
c. TEXTUL DIALOGAT
d. CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ
e. EXPRIMAREA OPINIEI CU PRIVIRE LA MESAJUL UNUI TEXT LITERAR
f. EXPRIMAREA OPINIEI CU PRIVIRE LA TITLUL UNUI TEXT LITERAR
2. COMPOZIȚII IMAGINATIVE
a) TEXTE NARATIVE
b) TEXTE DESCRIPTIVE
 § Descrierea unei persoane
§ Descrierea unui tablou din natură
§ Descrierea unui animal/unei ființe
§ Descrierea unui obiect
c) TEXTE NARATIV-DESCRIPTIVE
d) TEXTE DIALOGATE
e) TEXTE EXPLICATIVE
f) COMPUNERI DUPĂ IMAGINI/BENZI DESENATE
g) TEXTE NONLITERARE

C. CORECTITUDINEA REDACTĂRII- GRILE DE EVALUARE ȘI AUTOEVALUARE

1. CORECTITUDINEA REDACTĂRII TEXTELOR LITERARE
2. CORECTITUDINEA REDACTĂRII TEXTELOR NONLITERARE

V. SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile sunt organizate în trei teme corespunzătoare celor trei competențe generale
urmărite: RECEPTAREA TEXTULUI SCRIS, REDACTAREA TEXTULUI SCRIS ȘI
CORECTITUDINEA REDACTĂRII. Toate activitățile alese vizează exersarea înțelegerii și
redactării textelor de diverse tipuri. Exerciţiile propuse sunt gândite a se desfășura gradat, de la
simplu la complex, astfel încât fiecare elev să poată utiliza cunoştinţele însuşite în anii anteriori
la orele de limba şi literatura română pe care să și le exerseze și să le îmbogățească în contexte
variate de învățare. Elevii sunt îndrumați să alcătuiască fiecare compunere în etape, asigurându-
se că au au receptat corect textul-suport/au înțeles corect cerințele de redactare, au realizat un
plan de redactare în conformitate cu cerințele, au corelat experiența personală și culturală cu
mesajul textului.
Demersurile didactice urmăresc reactualizarea noțiunilor în mod practic, cu ajutorul metodelor
moderne și al resurselor didactice atractive (tabla smart, manualul digital, videoproiectorul etc.).
Printre metodele care pot fi folosite pentru parcurgerea conținuturilor se numără:
• Brainstormingul;
• Problematizarea;
• Învățarea prin descoperire;
• Scaunul autorului;
• Dramatizări;
• Jocul de rol;
• Horoscopul;
• Acvariul (Fish Bowl);
• Explozia stelară;
• Pălăriile gânditoare;
• Metoda cubului;
• Harta conceptuală;
• Diagrama Venn;
• Turul galeriei;
• Știu/Vreau să știu/Am învățat

Textele propuse spre receptare sunt abordate din perspectivă transcurriculară, prin utilizarea
metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, textul funcționând ca pretext pentru
înţelegerea sinelui şi a lumii.
Evaluarea se realizează la toate orele de curs, sub forma aprecierilor verbale, dar și sumativ, sub
formă de proiecte și portofolii semestriale. Nu în ultimul rând, grilele de evaluare și autoevaluare
a textelor redactate sunt instrumente deosebit de utile în conștientizarea importanței
corectitudinii exprimării și a respectării criteriilor de redactare. Elevii sunt implicați activ, prin
autoevaluare și interevaluare, în procesul didactic, putând să reflecteze la propriul progres de
învățare.

I. BIBLIOGRAFIE
1. Cergan, Cristina, Radu, Cristina, Tănăsescu, Iris, Fișe de lucru și texte de lectură și
redactare, Editura Paralela 45, 2018.
2. Dumitrache, Mimi, Iosif, Carmen, Exersează compunerile pentru nota 10, București,
Editura Delfin 2017.
3. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Iași, Editura Polirom, 2014.
4. Onofrei, Margareta, Compuneri pentru clasele a V-a și a VI-a¸ Editura Booklet, 2018.
5. Pană-Dindelegan, Gabriela, Gramatica limbii române pentru gimnaziu, București, Editura
Univers Enciclopedic Gold, 2019.
6. Triculescu, Ana, Buga-Moraru, Mădălina, Cum să scrii o compunere. Tipuri de
compuneri pentru clasele VII-VIII, București, Editura Booklet, 2012.

Sugestii pentru alegerea textelor – texte literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text

integral sau fragment; fără definirea conceptelor):
(a) texte continue: fabule, pasteluri, povestiri clasice și contemporane, romane din literatura
română și universală pentru copii, jurnale, scrisori; e-mailuri, reportaje, știri, recenzii pe web ale
unei cărți/ cronici de film; regulamente
(b) texte discontinue: grafice, diagrame; tabel
(c) texte multimodale
* Pentru narativul literar și des
CONŢINUTURI

I. INTRODUCERE ÎN STUDIUL DISCIPLINEI

II. STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMÂNE

SUGESTII METODOLOGICE
• Metodele de predare-învăţare aplicate în demersul didactic sunt atât tradiţionale, cât şi
alternative : metoda inductivă, problematizarea, învăţarea dirijată şi prin descoperire, portofoliul,
dezbaterea, conversaţia, brainstorming, descrierea, lectura, comparatia, analiza, problematizarea,
studiu de caz, lucrul individual şi pe echipe, analiza / comentariul de text, studiul de caz, ş.a.

• Deşi opţionalul propus vizează şi conţinuturi de extindere, se vor respecta particularităţile

de vârstă ale elevilor, atât în ceea ce priveşte cantitatea informaţiei, cât şi în ceea ce priveşte
metodele de evaluare şi de abordare a temelor propuse. De asemenea, în funcţie de nivelul clasei,
vor fi anticipate în permanenţă dificultăţile conţinuturilor ce urmează a fi predate, iar demersul
didactic va fi centrat pe beneficiar (elev).

Notă : resursele materiale şi procedurale vor fi adaptate lecţiilor; de asemenea, pot fi folosite şi
alte procedee şi metode, în funcţie de cerinţele lecţiei şi de motivarea elevilor.
 BIBLIOGRAFIE
• CRED – Suport de curs Modulul 2
• Gramatica limbii române, vol. I şi II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005
• Ghid metodologic pentru disciplinele opţionale, D&G Editur, Bucureşti, 2018
• Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999