ta

| 7

a | | _ | Revistă fondată în 1969

|
| REVISTA EDITATA DE | : OI | / sub titlul Alma Mater |
| | | | A ; | 4 | -

PAS | | | z A J | | Anul XVIII: ]

| CONSILIUL
| DIN UNIVERSITATEA | Hy | i DE NE E nr. 117 |

RY
| „AL. |, | CUZA" | | Du |:
( A 4; : RE : martie ie 19 1987| | I

| | | | SL: 3 lei |
| |

RA
|
Po

tru tineri străbate ca un fir director con-

Aniversările
cepţia umanistă a secretarului general ul
Partidului Comunist Român. Participarea
tinerei generaţii la viaţa economică, socia-

LIB
lă și politică este o cerinţă a progresului
Vocaţia către schimbare,

tinereţii
societăţii. către
creativitate, către ideile generatoare de
progres, către viitor este definitorie pentru
tinăra generaţie. Avind viziunea proicctivă
si optimistă asupra sensului vicţii, tinărul
este legat direct de nevoia de schimbare.
Aniversăm în aceste zile de martie două
evenimente: cu profunde rezonanţe în via- Necesitatea de perfecţionare proprie, aspi-
rațiile sale legitime spre impliniri şi feri-
fa tinerilor din patria noastră: 65 de
cire il poartă pe tinăr — în mod necesar —
ani de la înfiinţarea Uniunik Tineretului pe calea integrării lui în miezul probleme-=

TY
Comunist și 30 de ani de la crearea U-
lor sociale. “Tinereţea înseamnă muncă, ac-
niunii Asociaţiilor Studenţilor Comuniști
țiune. Muncă pentru ţară, pentru oameni,
din România. În acest moment festiv, stu-
pentru binele propriu şi colectiv. Tinerii
denţii celei mai vechi Universităţi din in întreprinderi, de pe santiere, de pe 0-
(ară se prezintă la bilanţul aniversar cu gvare, din scoli si facultăţi fac, alături de
realizări demne de trecutul glorios al Al-
intregul popor, dovada elanului, a hărnici-
mei Mater. Iasiensis.
ci, a dăruirii lor. Această atitudine a ti-
În activitatea noastră am fost călăuziţi

SI
neretului a dus la remarca făcută de to-
de concepţia novatoare a tovarăşului Nicolae Ceausescu în haportul la
varăşul
Nicolae Ceaușescu, de magistralele sale
cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. că
expuneri la. Congresul științei și învăţămin- un tuneret minunat, care desfâăşoa-
„avem
tului, la Forumul tineretului, la marea a-.
ră o activitate multilaterală, fiind prezent
dunare prilejuită de deschiderea noulut in toate sectoarele, pe toate santierele, a-

ER
an de învăţămint. După cum sublinia se-
'Gucindu-si împreună cu toţi oamenii muncii

( /]I||
cretarul gencral al partidului,
trebuie să
0 cuntribuţie activă la dezvoltarea patriei

(P
facem în așa fel încît „întregul tineret stu-
noastre”.
dios să fie pătruns de o înaltă răspundere Participarea tineretului la viaţa si con-
față de societate, să lupte din toate pute- ducerea societăţii constituie o cerinţă a pro-
rile pentru a-și însuși în cele mai bune gresului, este o necesitate obiectivă si tul-
condițiuni tot ce.este mai înalt în domeniul odată o formă de exprimare a democraţiei
său de specialitate, în toate domeniile ști- socialiste. În condiţiile României socialiste,

|
așa, - | 4
IV
inței şi cunoaşterii umane. Numai prin structura social-economică si demorri=
tincretul de miine va fi la înălţimea cerin- tismul vieţii. politice, s-au cercat condiţiile
elor pe: care le pune dezvoltarea socie- participării efective a tinerilor la -ansamb-
tăţii, construcţia socialismului și Ccomu-
nismului în patria noastră“. N lul proceselor de periecţionare
ciale si manifestării depline
a Vieţii su=
a capacităţilor
Beneficiem, în activitatea noastră, de în- lOr creatoare,
UN

drumarea directă a tovarășei Elena Comportamentul participati” nu se îinfă-

Ceaușescu, om politic și savant de recu- internă a respon=
ţisează dour ca o latură
noastere universală, președinte al Const- sabilităţii, ca o interiorizare si adeziune
liului Naţional al Științei și Învăţămintu- la un sistem de norme, ci si ca o ana
lui. Sub conducerea ci nemijlocită se des- jure conștientă si afectivă exprimată prin
fășoară procesul de integrare a îinvăţa- dorința de autoperfecţionare, de cooperare
mintului cu producţia materială, cerceta- si dialog. Dorinţa de participare se asocia
rea științifică și viaţa social-politică. ză cu opţiunea pentru demnitate, aptitu-=
În anii de după instaurarea puterii popu- dinca de a avea inţiativa, respinperea con=
lare, si mai ales în perioada de după Con- formismului si comportamentului birocra=
AL

sresul al IA-lca al P.C.R., dezvoltarea ac-

tic. În procesul educativ, comportamentul
celerată a științei şi: tehnologici a antre- participativ, responsabil, este pasul spre (co)-
nat schimbări profunde în toate domoeni- acţiunea transformatoare prin intervenţia
ile vieţii, însăși configuraţia spirituală a profundă asupra modului de a fi, de a în-
omului modern purtind amprenta domi-
ter(acţiona) al individului, Astăzi se poate
nantă a culturii științifice, a dorinţei şi as- spune ca tinerii au trecut de la in=
sl
piraţici de a-și lărgi mercu orizontul cul-
văţa” la „a învăţa să fie” şi, mai departe,
tural. Este firesc, în aceste condiţii, ca ţe-.
TR

la „a deveni”, pe măsura paşilor făcuţi de

lul muncit noastre să fie calitatea supe- invăţămintul românesc, o dată cu procesul
rioară, performanţa cea mai înaltă in revoluţionar alobal al societăţii noastre.
toate domeniile noastre de activitate. Pe Presupunind asumarea: în faţa societăţii
baza orientărilor stabilite de conducerea
a consecinţelor ce decurg din deciziile și
superioară de partid, organizaţia revolu- acţiunile iniţiate de subiect (decizii luate
(ionară a studenţilor din Universitatea ie- fe =
responsabilitatea
$eană are arept principală misiune aceea = în mod liber),
vede ca o concordanţă între atitudini si ar-
se între-
de au dezvolta în rîndul tinerilor spiritul
EN

samblul de norme și prescripţii practice,

de iniţiativă, pasiunea pentru creaţie, do- hesponsabilităţii, ca expresie strictă a or
rința de autodepăşire, conștiința responsu- ganizării sociale, îi corespunde pe planul
bilităţii, a ordinii și disciplinei. Dar, aşa
cului individual Obligativitatea, care se
cum arată secretarul general al partidu- constituie într-o interiorizare a normativi-
lui, tovarășul Nicolae Ceauşescu, evoluţia tăţii sociale. In acest fel oblipativitatea se
personalităţii umane în condiţiile socia-
e cc. Ai Micii azi instituie ca o adeziune la sistemul norme
Hsmului Si revoluţiei tehnico-știinţifice nu lor și valorilor de integrare socială, deter.-
Ce luee Ja 0 singură dimensiune, res- IV Ţ MI AFA ra Qf rAQIARTAG SI -Ș Pfa - minind în ultimă instanţă responsabilitatea.
/C

se ) ? . . *» . . - - TIN Ă . ia: + . . . . - . - . 1.

i ccaeta i trebuie
stcceista Simpla cuprinsă
pregătireîntr-un
profesională,
vast ori-CI L CU e IGIDe 3 SI SSI SCI UE ci Le În sens mai larg, se poate: afirma faptu
iai 5 Li E că responsabilitatea are semnificaţia do u-
zont dde cunoastere
us în măsură
ură săsă ofe
ofere ta
ge Nei Li . d .
, sumare conștientă și deliberată în faţa co
nerațiilor de studenţi, în multitudinea de no Y - “vitătii si a brobriei constii unei.
transformări
vino «
și n ar ii
ŞI Schimbări ale lumii; capa-
rareV
(ZI PR! Ul
Ti „Ț()
2 N ATARTIR
De] G
, lectivităţii și a propriei conștiințe, a unti au-
utudini active faţă de colectivitate, a prl-
citatea de a discerne valorile autentice ale ZU Sil Ci jii faţă de succesul sau riscul, rezultatul
progresului și civilizaţiei. Am încercat și sau eficienţa, consecinţele și valoarea acţiu.
Vom
- incerca
ri in continuare
I să răspundem L ae Ă , o , | Ş , , nii sociale pe care subiectul o desfăsoară
cit mai bine acestor imperative, Este lim- Socialismul revoluţionează viața şi con- pre Feuerbach că orice relaţie a omului cu (sau o conduce) în beneficiul colectivităţii
SI

pede „că individualizarea cerinţelor care diția umană în „atributele principale ce o mediul său natural este o relaţie practică şi care este afectată de rezultatul acestei
stau în faţa tinerei generaţii este organic caracterizează, incepind cu transformarea transformatoare și implicit că viaţa socia- acțiuni,
legată de obiectivele strategice ale partidu- revoluţionară a relaţiilor de producţie prin lă este esențialmente practică. Sistemul so- Responsabilitatea se intomeiază pe rapur=
iz PENT ctapa actuală şi în perspec- care se desfiinţează exploatarea omului de cial, ca sistem de relaţii, este de fapt un turi nenormate, ncobligatorii și neinterzi-
* istrucţia socialistă. către om — sursă a inegalităţii și nedrep- sistem de acţiuni sociale. Integrarea omu- se, pe valori libere ale individului uman,
În cei 30 de ani ciîţi s-au scurs de.la în- |tăţii — condiţie principală în afirmarea lui nou, făuritor conștient al noii societăţi, sau pe raporturi normate dar înţelese de
IA

ființarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor deplină a personalităţii individului, a po- in acest sistem de acţiuni sociale in marile către acesta. Responsubilitatea apentului, se
Comunişti din România, organizaţia revo- tenţialului său creator. Fiecare : societate sale, domenii „(acţiune productivă, materia- instituie în raport cu 0 colectivitate sau so=
luţionară a studenţilor din Universitatea creează şi Dropulsează un nou tip =- ȘI SPirituală; acţiune social-politică, revo- cictate dată pe temeiul coincidenţei sau
leScână a reușit să se situeze în avangar- uman, specific, -prefigurat. pe plan teore- luționară şi administrativă şi acţiune in- identităţii intre valorile adoptate de co-
da asociaţiilor studențești din ţară. Ar.fi | tic şi ideologic, realizat însă ca realitate în structiv-educativă), nu omite ci, dimpotrivă, lectivitate şi cele adoptate de agent, sau
fost poate mai potrivit ca, în acest moment | procesul construirii relaţiilor ei specifice. Presupune participarea angajată alături de pe temeiul aderării asentului în mod de
jubiliar, să prezentăm în mod concret rea- Atit condiţiile de viaţă materială cit și intregul popor a tinerilor, a noilor generaţii
U

liberat la interesele, idealurile si obiccti-

lzările noastre. Dar cifrele, aşa după cum cele spirituale prin care omul se integrea- de elevi, studenţi, muncitori. În socialism, vele societăţii. Năspunderea si responsabili-
sublinia
UNCOri «xtovarășul _ .Nicolaei Ceauşescu, „pot
4 ză in noua structură instituţionalizată de- intreaga
sfere strategie
| a acţiunii,
ui A în cele trei1] tatea sint fenomene ce sec manifestă în pri-
cr orisă ascundă adevărata stare de lu- | ţermină apariţia unei conștiințe proprii noi- SIT menţionate, trebuie să fie corelată mul rind, sau, am putea spune, exclusiv
turi. “Trebuie. să facem întotdeauna 0 a- | lor realități. cu umanismul revoluţionar, are ca scop ca raporturi interumane, între indivizi, in=
BC

naliză realistă, care să scoată la iveală a- Omul societăţii noastre socialiste este
formarea omului nou, a valorilor fundamen- tre indivizi şi colectivitate si între colecti=
devărul, chiar dacă acest adevăr nu ne tale ale civilizaţiei socialiste. vităţi. Astfel, distincţia între nivelul răs-
convine întotdeauna“. Lupta pentru o nouă omul muncii. Alunca generează o realitate Tineretul român nu este numai benefi-
cu sens şi face din om o fiinţă perfectibi- punderii şi responsabilităţii si formele lor
cilitate ne face să fim mereu tot mai e- ciarul realizărilor societăţii noastre ci cl
lă, creatoare de istorie şi creatoare de sine. de manifestare coste relativă, între cole oxis-
Sigenţi, să luptăm pentru a învinge difi- Munca este, prin cunoaștere și acţiune, o-
este și un puternic factor activ, un parti-
tind momente de continuitate si discontinui-
cultățile
, și să ne mobilizăm
! pentru
n _a ob- cipant cu drepturi și responsabilităţi clare
biectivitate. și :subiectivitate, necesitate și ate. Factorii pe care se întemeiază răspun=
de
ține reezuta te Lot aMAl Bund: Avind in Vo-
tt ,
libertate, Z
însuși modul .
de existență _ al o- la amplul .
Proces de ? ;
înnoire a ii
societăţii ot : 2
dereaşi responsabilitatea
. ie ,
sînt multipli și
Universităţii “ noastre,A: sperămp că rezulta- mului. “Animat de înalte idealuri comu- Noastre, la opera de
mului şi comunismului
edificare a socialis-
în România. În con-
diferiţi, ci referindu-se la totalitatea cele-
niste, de aspirații ce corespund cu cele ale mentelor de ordin obicetiv și subiectiv ce
tele pe care le vom obţine vor fi întot- „cepţia P.C.R., a secretarului său general,
deauna pe măsura așteptărilor. colectivităţii, omul constructor al socialis- condiţionează existenţa și funcţionarea răs-
mului participă conștient la edificarea nou- tovarășul Nicolae Ceauşescu, tineretul re- punderii și responsabilităţii.
lui său destin. ” a prezintă „schimbul de miine; lui îi revine
Mircea GEORGESCU Praxisul. conceput ca statut existenţial ai sarcina de a asigura mersul înainte al pa- Marius CIOBANU
. președinte al C.U.A.S.C. .
omului Saseste deopotrivă ta
și statut existenţial
.
triei noastre
.
spre comunism“.
ao . .
Ideea
.
de a. „e
din Universitatea „Al. I. Cuza“ — Iaşi al societăţii. Marx arată în tezele sale des- construi lumea de miine prin tineri şi pen- Gheorghe I >I>RICOI >

- , poza a 3 . ' - .

Î. [3 n pe ” Dea area a
& în. ri, ia: m. po | Teo
7 s.. , stii AA | Y :
 ZI
—La

CEI
II
n

pe
4

ţ
—
r

Parametrii calitativ în acțiune

RY
în activitatea. — Acum,
pe de momentul
cind ești deja aproa-
în care vei pă-
treg arsenal de metode pentru ca
să poţi avea „ceea ce vrei să ob-

nolitico-ideologică
răsi Studenţia, ţi se va părea ţii de la ei. Îi întreb dacă prie-
poate deplasată întrebarea mea: tenia lor i-a ajutat către anu-
care a fost prima ta confrun- mite performanţe profesionale. A-
tare, prima ta participare la vreo mîndoi îmi răspund afirmativ. Şi,
competiție studenţească?
în Sfirşit, Petrică spune: „În a-
— Prima participare..., exact,

RA
nul 1], Teo a „spart gheața“ şi
a fost cea de la balul boboci-
a luat premiul III la un concurs
lor, la concursul pentru Aliss
Activitatea politico-ideologică destă- de filosofie pe Universitate. Asta,
Boboc, ediția '83! (Clar, m-a ta-
șurata in rindurile studenţilor are ca Xa! Ar trebui să fiu ceva mai într-un fel, m-a impulsionat şi
principal obiectiv transpunerea in viaţa atent, are chef de glumă, cu pe mine Şi m-a determinat să.
a hotaririlor Congresului al NiIll-lea n-am, am alergat toată ziua prin particip în același an la un con-
Universitate, ba la secretariate, curs profesional la Suceava, un-
up spe,

al arta uuutul Corntua5t nUManN, a INQL-

CPA

ba la sălile de curs în căutare de am obţinut 'şi cu premiul III.

caţiilur ȘI orientărilor tovarăşului de „personaje“ şi încă nici nu (Concursul a fost greu şi pre-
Niculae Cveuusescu, secretar “general al

LIB
apucasem să mă felicit că n-am miul a fost cu atît mai valoros,
VPULUUULUL SI Presedintele MCPUoLNcI, CU- dat peste nici unul !) îi răspund adaugă Teo). Apoi, Petrică spu-
prinse in cuvintârile rostite la Congre- cu Tăutate (deşi fata din fața ob-
ne: „Teo ne-a «trădat». A
d

mea ceste cit se poate de sim-

sul stiinței si invâăţămintului, la Foru-
pri

patică, n-aş prea tinut în anul II la tradiționalul

avea motive): de
mul tinerei generaţii la al iil-lea Con- — O participare plină triunghiular al Facultăților
de stră-
sres al oamenilor muncii, la marea adu- lucire, bănuiesc... ltide. istorie şi filosofie din țară un
nadre populara an capitală piitejulta ae — Binecinţeles ! Apoi, redeve- premiul I, dar nu la filosofie,: ci
nind serioasă : De fapt, în '$3, la economie politică. Eu ca să
deschiderea noului un de invâţămint,
DIN
AI.

proaspăta şi entuziasta studentă salvez oarecum situația, am o0b-

la urmăreşte să asigure formarea tine- „Mexandrache Elena, Drept, pe a-
mei generaţii în spirutul inaltelor idea- ținut la Concursul național „de la
XR

tunci anul JI, participa la Con- Craiova locul II. Dar nici la
luri și valori comuniste, patriotice și cursul
a

facultăţilor de profil din Cruiovu, n-am sScâpat de Teo,

Y
revoluţionare, afirmarea sa ca puterni- țară, la Secţia Drept administra=
Pate

tiv. Am căci a obținut și cl o menţiune

panda ace met ia mah sud vi

că furţă socială implicată activ în am luat acolo un premiu TI,
anul trecut, însă, n-am reusit să la Istoria filosofiei“. Anul aces-

pe
plul proces de edificare a societăţii su- ca, în cadrul Conferinţei Naţio-
RBA

obțin decit o menţiune,

cialiste multilateral dezvoltate și inain- n Ați fost Ia nale a Cercurilor Știinţilice stu-

IT
Sibiu, atunci,

ana
PET

tare a României spre comunism. dențeşti, „Fevista „Cronica“ mi-a

special pentru
ANPC

Pregătirea politico-idcologică A.S.C. st — Exact. Am avut un prosran decernat premiul

2 2 Ta AZI

desfăsoară fie prin cercurile politico- splendid, alături de programul „Filosofia şi idealul cu-'

Ă
lucrarea
IX

educative (invăţămintul politico-ideologic de concurs, am avut timp să noaşterii ştiinţizice“, Poate _ n-ar

i
n. serata e a more
4

A.S.C.,), prin intormările politice, île vizitez şi orașul. M-a cucerit, în fi lipsit de interes să adăuga Cat
II
Lai

RS
speciul Oraşul Vechi. A însem- Petrică este preşedintele Cercu-
prin cercurile de dezbateri Politico-ideo-
foii

nat un adevărat salt în alt timp.

Lee

lui «de filosofie al facultății, Iar

=

Jozice si cele de pregătire politico-ideo-

Sa

Pe lingă noi trece Lilena Ior- Teo are o funcţie de mare încre-
loica a cadrelor, |
me

dache, ce tot la Drept, anul Iv.

În acest sens, comisia politico-ideolo- Nu ştiu ce înţelege dere și răspundere : este preşe-
Elena cînd
0 întreb de participarea - dintele Cousiliului A.S.C. al fa-
vicăa din Universitate, îndrumată si con-
apr

ci la
Conicrința naţională a Cercurilor cultăţii. Iată că funcţiile de ras-
dusă de organele și organizaţiile de
ae,

Ştiinţifice studenţeşti, la care ştiu pundere pot fi împletite foarte

Cp

parți, are in Vedere, ca un obiectiv

Dia

precis că a luat citeva premii. bine cu învățătura și cercetarea

1

prioritar, realizarea parametrilor CALI- Preferă să vorbească de facul- VE ştiinţifică. _ _

Lia

PATIVI ce includ eticienţa si caracte- tate participarea ei a fost me- Teo m-a rugat ca toatit această
ŢI

rul formativ al acestei activităţi. S-a ritoric, s-au prezentat trei lu- discuţie să râmină între noi. De
PY

crări de drept administrativ, două ce? S-ar simţi mai în largul lui
Lai

considerat necesar ca in acest an uni-

Zi 2 pda

de drept civil, una de drept

spe-
SQ

versitur să se acorde o mai mare a- cial, una asa. Si Petrică este de aceeași
de drept internațional, părere. În fond, mai există stu-
tenţie selectării si instruirii propagan-
ne

majoritatea premiate.
distilor, avind in vedre faptul că nu denți cu performanțe deosebite
LITE

— Am înțeles că participaţi la
ep ct

intotdeauna un student cu rezultate ex- Din păcate (sau din fericire) ar?
activități cu caracter de cercetare
cepționale la invățătură dispune și de in cadrul cercurilor. în ce mă- fost: nevoită să nu le îndeplinesc
NI
veleităţi de lider, de conducător. Anali- sură poate fi vorba de cercetare rugămintea Și Oricum... este prea
za destăsurării si realizării iînvaţămin= Ja Drept ? tirziu. Și mai e necesar un lu-
SR,

— Într-adevăr, în ceca ce pri- cru : să le dezvălui identitatea.

tului politico-ideologic a dovedit câ:o0o veşte dreptul penal, dreptul ci-
activitate de substanţă, cu reale impli- Pentru cei care nu-i cunosc ci se
vil, lucrurile s-au clarificat de
numesc Gheorghe Teodorescu și
cuţii in Viaţa practică, de muncă și mult. Nici nu putea fi altfel în- cercetare a cadrelor didactice ; activitate e Strins legată de ne- Petrică Bejan din anul III la Jae
activitate studenţească, depinde în pri- tr-un domeniu unde caracteris- senetică umană, boli creditare ale cesitățile concrete, fie ale produc-
LU

tice Sint tocmai precizia şi cla- singelui, tentative de creare de- țici, fie ale medicinei. Implicarea cultatea de Istoric și Filosofic,
mul rind de cel care o conduce, deci dar mi-ar place să cred că ar
ritatea. Nu că normele de drept mutânţi genetici de plante și a- şi dorința de mai bine este, poa-
de lider. Este aceasta și o soluţie pen- penal sau civil n-ar avea nevoie nimale în Scopul creşterii pro- “te, cel mai convingător motor al putea avea numele oricăruia -din-
tru inlăturarea formalismului, Mai mult de o permanentă readaptare și ductivităţii lor, chestiuni de eco- muncii unui om, al activităţii sa-
ba

ire noi. Căci indiferent de ce

incă, s-a considerat necesară o perfec- “reformulare (acestea urmează în le de-a lungul unei întregi ca-
dh

logie zoologică sau botanică (cu- şi cit învăţăm, Studenţia ar tre-

ționare a realizării instruirilor cu Dro- mod necesar dinamica socialului) noaşterea stărilor de echilibru a riere,
bui să ne dea sentimentul că
pagandiștii printr-o serioasă intormare ci în sensul că fundamentele teo- unor biocenoze, structura acesto- CI
retice ale actului de justiţie sînt, | | sintem într-o nare familie şi că
oferită de invitaţii nostri — cadre di- ra pe diferite tipuri de ecosiste-
aici se descoperă și se întăresc
in linii mari, Stabilite. Ele au me etc.). În cadrul facultăţii lu- Camera în care am intrat nu
dactice la catedrele de științe sociale. normele cticii şi! arăta deloc a cameră în care lo- legături ce nu vor dura citeva
la bază tocmai crează nu mai puţin de 12 cercuri
Corolarul acestei activităţi s-a dorit a cuiau „fruntaşii“ studenţilor de 2a luni Sau patru-cinci ani, ci o
RA

echităţii socialiste, norme cu ca-

fi si a fost intormarea politică de sin- științifice interesate în activitatea filosofie: nici tu vrafuri de cărţi
racter general-valabil, sedi-
ai

lor de problemele pe care vi le-am viață, O viață în Slujba adovă-

teză, care, comportind un titlu de sub- de la podele pină-n tavan, niti
4Ţ

mentate odată cu construcția so- prezentat, rului şi a prieteniei.

stanţă, generos, respectiv „Iniţiative ro- cietății socialiste. Mai puţin insă mucuri de țigări „uitate“ „prin 4

Am reuşit să cunosc citeva din

A

în ceca ce priveşte dreptul admi- locuri aşteptate sau mai puţin

LII Sp

măânești pentru pacea lumii”, a înglobat ri

ati

nistrativ. Aici mai sint multe, laureatele Conferinţei Naţionale a aşteptate... nici măcar vreo pe- !
problematica abordată în dezbaterile din "Cercurilor Ştiinţifice Studențești: reche de ochelari cu dioptrii con-
CA
TAPULUI

foarte multe de spus și vor fi in- Un inimos grup de studenţi de

cadrul cercurilor politico-educative. Florentina Manea, Rodica Mora- siderabile., Nimic din toate aces-= la Facultatea
totdeauna, Evoluind în Strinsă de Istorie şi Filo-
Aprofundarea unor probleme politice, ru, Corina Popescu. Am regăsit în tea. Ba mai mult: nici măcar sofie, Secţia Filosofie-Istorie,
legătură cu elementele structurale sub
economice, filosofice, etice, estetice a ale productiei, ale întregii vieti preocupările lor probleme pe ca- nişte figuri încruntate și crispate.
iad ILIE

Eram indrumarea conf. dr. Ion Străchi-

NT

sociale, dreptul administrativ tre- re deja le cunoşteam, concretiza- realmente derutată și a

fost si este realizată în cadrul cercu- trebuit să recunosc că rămâăse-
naru, au trecut la o muncă cu
buie să fie extrem de adaptabil. te in lucrări precum 3 „Studiul
rilor de dezbateri politico-ideologice, în- sem tributară, în acest caz, unor adevărat dificilă şi
.

El garantează buna desfăşurare dinamicii de creştere şi -dezvol- delicată, atît

tre care un rol principal il au cele de tare a unor bacterii aerobe“ concepții învechite. Treptat, am prin dimensiunile ci cît
a procesului economic prin sta- (Al- şi prin
RE
REVII

studiere a operei tovarăşului Nicolae inceput să ințeleg de unde

bilirea atribuţiilor, a obligaţiilor bu Mariana), „Studiul unor zultatele
re- răspunderea deosebită pe care o
le- deosebite la care ajun-
DE

Ceausescu. Activitatea acestor cercuri diferitelor organe administrative, vuri cu importanță industrială“ seseră cei doi colegi de grupă în
implică. Despre ce este vorba de
este finalizată în simpozioane organizate categorii de funcţionari, orgsanis- (Sava. Madi)
PEEL

otc. Sperânțele fe- decursul a trei ani de facultate, fapt ? Una din lacunele sttiinței
Ja nivel de institut. O posibilitate în me economice, etc. Perfecţionarea telor în ceea ce privește posibili- pedagogice de
de unde puterea lor de muncă, la noi din țară
continuă a acestor structuri e o tatea de a se putea preocupa de deschiderea
acest sens ne-a fost oferită și de desfă- lor spre creativitate, este, credem,
CE

necesitate a momentului pe care-l inexplicabila! lipsă

surarea probei politice a concursului lucrurile care le pasionează stă Dincolo de calităţile intelectuale a unui valoros
trăim, de altfel a oricărui mo- dicţionar 'de De-
in cei doi ani de specializare incontestabile pe care le posedă
„Gaudeamus*, faza inter-institute — la ment al evoluţiei socialului. pe
mai. existăi
, dagogie românească. Cel apărut
care primii trei (în: ordinea 're- ceva, ceva ce au anterior
care Universitatea a obţinut punctajul — Nu doar dreptul administra- construit numai ci
sub indrumarea prof.
zultatelor obţinute -în anii de fa- din mij de
maxim, demonstrind încă o dată cali- tiv e susceptibil de perfecţiona- clipe cind, alături, s-au
Popescu Teiușanu, prezintă,
cultate) mai simtit as-
tatea și ţinuta deosebită a activităţii re, de îmbunătăţiri, (Magda Car- au posibilitatea să 6 e- puțin Străini si
putin mai tazi, numeroase lipsuri datorate .
fectueze la Bucureşti şi în „Te- Singuri, din mii de gîndu
desfăsurate. men, preşedintele A.S.C. ri şi do- in Special avîntului
al fa- partiţiile duble“ în staţiunile de rinți mărturisite, luat acest domeniu de impor
pe care l-a
heferitor la propaganda vizuală și au- cultăţii), De fapt, în cadrul cer- cercetare. Pentru că, este evident, din cuvinte şi tanță.
taceri, din înfrîngeri
Gio, s-a căutat permanent să se asigu- curilor studenţeşti ne preocupă | colegele noastre. | au şi victorii majoră
Na] pentru
preocupări intr-un cuvint din ceea procesul de învă-
re calitatea conţinutului gazetelor de o serie de probleme teoretice. - ce, cald, țămint, .„ Aducerea la
tangente la probleme de virf în se numeşte prictenie.
O prietenie zi a unui
N
perete, acestea reprezentind în fond o- care ar putea avea o anumită in- puțin neobişnuită ; astfel de
/

biologia şi Medicina contempora- Nici unul din- instrument de lucru re-

glinda activităţii studențești. Aici am în- fluență în ceea ce priveşte cadre- nă. . tre ei nu vorbeşte e! da celăălalt 1 clamă totuşi o considerabilă chel-
timpinat la inceput o serie de greutăţi, le actuale ale jurisdicției din ţa- De pildă, preocuparea modul Superlativ, Nu
pentru vinte folosesc cu. tuială de energie pentru temera-
ra noastră. Cercetarea cauzelor bolile ereditare reprezintă o mari şi Nici nu
la unele facultăţi, mai ales în ceea ce con- eciproc. se laudă rul care S-ar
SI

fenomenului infracţional, elabo- stantă a cercetării Teo încumeta la asta.

de virf în imi mMărturiseste
priveste reactualizarea conţinutului ga- rarea de Statistici, analiza şi in- medicina contemporană. simplu : „Petrică Cine sint entuziaştii noştri cerce-
Si asta Hm ! Petr
zotelor. “Totuși putem să remarcăm re- terpretarea unor acte antisociale nu atit datorită aplicaţiilor
prac- e un om imposibil ? Imposibil ică tâtori ? Ei se numesc Elvira Ro-
din perspectiva de
zultatele frumoase obţinute la această efectului lor asu- tice ale geneticii, sau, mai
suportat pentru că abia cu
el pot tundu, Damiana Munteanu, Du-
pra stabilităţii sociale şi elabo- grabă, de- : să discut
activitate de Facultatea de istorie și fi- nu doar pentru cel mai bine; şi am Mitru Buzatu, Marius Dumitrescu,
aplicaţii-
losofie, Facultatea de matematică.
rarea unor propuneri, mergînd le ei practice (în. fond, aceasta
convingerea că mă înţelege.
Nu Gheorghe Pricop, Laurenţiu
pină la Lege ferenda — propuneri este singura lor finalitate), ca ma aprobă, ci că mă 'Ţe-
IA

ci şi înţelege“ peluș, toţi Studenţi la Filosofie,

Pentru semestrul acesta, activitatea de proiecte de legi —, constituie datorită consecințelor Teo nu e unul dintre oamenii
o constantă a activităţii noastre. epistemo- care anul II. Lucrarea presupune
noastră în domeniul pregătirii politico- logice Şi,
şi, nu în ultim ul rind, se cred „neînţeleşi“ o
i al vorba de 0 înţelegere cu Este amplă documentare bibliografică, .
ideologice are drept scop prioritar în- Statutului omului în lume.
timpinarea cu rezultate frumoase a celor UI descoperirea mecanismelor geneti-
Căci in Special „în ceea ce priveşte
personalitățile care nu mai
două mari cvea_„mente, respectiv aniver- — „Tovarăşe conferenţiar doctor ce ale ființelor vii va sînt
constitui in viață, contacte directe şi indi-
sarea a 659 de ani de -la crearea Uniu- Viorica Simionescu, în ce măsură probabil cea mai importantă cu- tă imi nicioda-
Spune Petrică. Nici recte cu cele care
nii “Tineretului Comunist și a 30 de ani se implică Studenţii Facultăţii cerire a ştiinţei umane. chia
hia,r laa SemiSs pot fi aborda-
de Ele îi narii cind
ci te mai uşor, într-un
U

Biologie. în activităţi de cerceta vor „da omului „infierbîntăm“ i cuvint, un

de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor re adevărate puteri într-o discuţia interes
practică-aplicativă, demiurgice spre deruta celorlal şi o. participare deose-
Studenţilor Comunişti din România. ra dau
în ce măsu- ţi nu ne 'cer-,
bite. o
In acest sens, pe paleta manifestări- ci dovada statutului lor Oricine cunoaşte azi rolul tăm chiar dacă Susț
de Sebit pe care-l deţin antib deo-
de vedere:
inem „puncte Dicţionarul, care prezintă o nou-
lor cu dedicație am inclus întilniri cu viitori specialiști în Științele ioticele diferite.
biologice? în medicaţia_ modernă. in Discuţiile tate prin structura sa, scoate în
Utilizarea Căutarea
BC

îoști activişti ai A.S.C. întilniri cu lor este insă limitată _0_ luptă pe cîm
adevărului evidenţă contribuţiile originale ale
„— Mulţi dintre studenţii noştri de Sensi- p . deschis; :
U.T.C.-iști de frunte ai Iașului, simpo- Sint nu
bilitatea individuală, de incom- | Strimte autorilor, prezintă succint apara-
doar viitori specialişti, Şi înt orto-
înto
zioane avind genericul „65 de ani de la ci încă din facultate patibilitatea organismelor iață de che
Jeate, pe' car e saă te tul lor conceptual, ușurînd astiel
Sint veri- )
crearea U.T.C.*, „30 de ani de la înfiin- tabili specialişti în domeni aceste substanţe. Stabilirea unor fără putinţa
furisezi
încadrarea lor în mozaicul orien-
ul vii- mijloace sigure, de a iugi, fără 7
țarea U,A.S.C.R.". De asemenea, vom toarei lor. profesiuni. eficace şi rapide d urmărit de cel tărilor diverse care se manifestă
Una din de determinare ălalt; totul . des-
dedica o serie de activităţi împlinirii a preocuparile a acestor reacţii IS, loia l, cu cărţile în teoria. procesului. paideutic, :0o-
x
noastre
timpului a fost crea
de-a lungul negative — prin lar în pauză pe: față.
110 ani de Ja cucerirea independenţei antibiograme— ne dăm mina feră date biografice şi biblio-
rea unei dis-.
constituie încă o problemă simţim mai | » bogaţi“. ne şi
de stat a României și a 66 de ani de la ponibilităţi, a unui interes al.stu- ne- Este gratice de interes nemijlocit pen-
Are,

3
sentiment . u n
denţilor faţă de activitatea de cer- rezolvată definitiv. În lucrările extraordinar Şi “poate „tru cel ce se apleacă asupra
crearea Partidului Comunist Român — lor de laborator şi în activitatea ca aceşti ani de stu şti-
sub forma unor simpozioane, mese ro- cetare ; aspectul cel mai larg al torează f rumuseţea den tie fs; - inței pedagogice,
8

cercurilor ştiinţifice de la biologie şi Cae ste utilitatea şi o-

tunde și ediţii radio speciale. acestei preocupări o constituie aces l dA
tor cli- portunitatea
TI

pe“, , , , lui fiind în afară

se regăsesc şi preocupări legate
PEPE

problematica lucrărilor de . ciplo- Îi întreb ce performanţe de orice

de această problemă : studenţii * Sebite A au deo- discuție. Să le. urăm
Lăcrămioara IORDĂCHESCU mă, a căror tematică se înscrie invață să producă culturi de bac- înr egistrat în domeniul succes colegilor noştri!
” „ALEA

în aria problematicii de cerce- terii generatoare de antibiotice, profesional. Amîndoi ezită să

răspundă ce premii au luat pîn
„
tare ştiinţifică a catedrei, în te-
matica abordată de activitatea de
pe care le testează apoi pe or-
acum şi tot schimbă vorba. Mi-amă Lăcrămioara MARIN
ganisme vii. Aşadar, întreaga lor spus că trebuie să posezi un în- „ Sandor BOROȘ
 mase
Mialng-
din istoria asocia ţii lor
n E
studențești leșene

RY
Incă de la înfiinţarea Universităţii ie- penultimului deceniu din veacul trecut, naţionale ; direcţiile fuseseră deja schi- “si ajutat fiind de Th. Văscăuţeanu, de
şene, studenţimea s-a manifestat ca o impotriva mişcării revoluţionare vor a- țate în primele decenii ale secolului Ipolit Derevici, de ceilalţi militanţi. co-
forţă vie, energică, preocupată fiind nu! tinge și studenţimea ieșeană. Adăugin- nostru: Și contribuţia ei la desăvirşirea muniști din Universitate, el a dirijat ac-
numai de învăţătură, ci și de comple- du-se la acest tapt şi concurenţa socie- Unirii se numără printre cele mai de tivitatea democratică din lăcaşul de
xele realități de care era înconjurată. tăţii Solidaritatea, precum și intrerupe- seamă. | cultură” ieșean.
Dar pentru a putea participa la .via- rea vremelnică a mișcării socialiste Desigur că studenţii au fost deose- La sfirşitul anului 1932 și începutul

RA
ța social- politică și cultural-știinţifică (cauzată de „trădarea generoșilor”) se bit de sensibili la noile condiţii. Ei şi-au anului 1933, a fost creată prima orga-
a României acelor vremi, era imperios obţin cauzele datorită cărora Clubul dat imediat seama că ţara „are nevoie nizaţie de partid studenţească (O ce-
necesară o unire a forţelor individuale; studenţilor Universităţii din Iași se acum mai mult ca oricind de oameni
lulă U.T.C. exista mai de mult). Ast-
apariţia societăţilor studenţeşti deve- va destrăma și va dispare. Activitatea luminaţi care să o conducă în viitor iel lupta studenţilor comuniști a putut
nea astfel un fapt necesar. Totuși, a lui va fi continuată însă de alte orga- spre inălţare și nemurire”, cerind în re-
trebuit să treacă destul de mult timp nizaţii studenţeşti democrate. petate rinduri deschiderea cit mai grab- fi mai bine dirijată. O mare importan-
pină la înființarea unor organizaţii nică a cursurilor. ță a avut-o constituirea la laşi, în iunie
intr-adevăr viabile. | „Solidaritatea“ De altfel este de remarcat că pro- 1935, a Frontului Studenţesc Democrat
organizaţie legală condusă de P.C-lt.

LIB
Prima încercare datează din anul 1863 j, blemele legate de învăţătură ocupă in
(deci la doar trei ani de la înființarea Principala asociaţie studenţească din activitatea societăţilor studențești un. Datorită acestei organizaţii, a activita-
Universităţii ieșene) și ea se datorează lași a râmas în acest moment socieia- Joc mai important decit în: perioada pre- ţii sale, au putut fi create, in martie 1936,
unui fost student român de la Viena, tea Solidaritatea, înfiinţată în ziua de cedentă. Nici revendicări cu caracter gărzi de apărare împotriva grupărilor
reînscris la: Facultatea juridică din Iași. 20 decembrie 1892, și care ajunge deja social-politic nu se mai intilnesc în naţionaliste, la Facultatea de drept.
Dar, deși el obținuse adeziunea citor- în 1891 să aibă. 1241 de membri -ac- statutele organizaţiilor studenţeşti de-
va zeci de studenţi, societatea nu a tivi, 17 membri onorifici (printre care oarece conducerea Universităţii dădea Și astăzi
putut funcţiona efectiv, din motive ce și Osvald 'leodoreanu) și 7 membri prioritate preocupărilor didactice și ști-
au rămas neelucidate. Putem însă pre- donatori (dintre care cei mai importanţi inţifice. Războiul a pus capăt activităţii socie-
supune că principala cauză a constitui- erau profesorul P. Răşcanu și Principe- Lipsind, astfel, elementele cu care ar tăţilor studenţeşti. Animaţi de un ideal
t-0 împotrivirea conducerii Universi- le Grigore Sturza). be aeasupra, toţi îi Dutut determina apariţia unor a- comun, studenţii s-au alăturat luptei

TY
tăţii, impotrivire care s-a manifestat profesorii Universităţii erau membri sociaţii: studenţeşti puternice și nume- antifasciste “a intelectualităţii iesene,
și şapte ani mai tirziu, cînd Senatul * onorifici. Obiectivele societăţii erau dez- roase, intilnim in această perioadă un iar actul de la 23 August a provocat
nu a aprobat fondarea Societăţii stu- voltarea spiritului de colegialitate și so- număr foarte mare de societăţi siuden- o Geosebită satisfacţie; studenţi și
denţilor din Universitatea Iași (28 no- l.daritate între studenţi, înlesnirea mij- țești, a căror menire principală era u- profesori îşi dădeau seama că vo cra
iembrie 1870), deși aceasta avea un ca- loacelor pentru: înmulţirea cunoștințelor ceea de a răspindi cultura (prin Con- noua se deschidea in faţa Universită-
racter mai mult cultural. (deja in anul școlar 1901—1902 biblio- îerinţe, concerte, reprezentații teatrale, ii ieşene.
Abia în ziua de 5 martie 1875 se pun teca asociaţiei era frecventată de 330 infiinţarea de biblioteci sătești etc.)
Era evident că în noile condiţii în-

SI
bazele primei asociaţii studențești ie- de studenți), dezvoltarea și întărirea precum și de a milita pentru asigura-
-sene, sub genericul Clubul studenţilor rea de condiţii de viaţă și de invâăţă- fiinţarea unei organizaţii unice studen-
sentimentelor naţionale și ajutorarea
Universităţii din Iași, care avea drept iești ec -impunea cu necesitate. Și
studenţilor lipsiţi de mijloace. tură sai bune pentru studenţi.
principal obiectiv imbunătăţirea acti= Evident că pentru indeplinirea acestui Profilul societăţilor se modifică şi el astfel, în martie 1957, in urma Hota-
vității științifice și buna organizare. a program erau necesare fonduri Gestul și devine variat. Întilnim, astfel, a- ririi Biroului Politic al C.C. al PAR.
procesului de învăţămînt. Societatea nu sociaţii profesionale (Societatea studen- din iunie 1956, lua fiinţă Uniunea A-_!
de insemnate; acestea erau procuraie

ER
a rămas însă străină de frămintările ţilor în medicină — înființată încă din sociaţiilor Studenţilor din Romănia, ca- p
de obicei din cotizaţii (fiecare membru
epocii. Astfel, ea a făcut publică, in activ plătea cite6 lei pe an), din taxa 189.:, Societatea studenţilor de drept, re înlocuia mai vechile sindicate stu-
denţeşti. Xoua organizaţie, condusă de
Pit

vara anului 1875, dezaprobarea sa faţă cărţilor de membru și, mai ales, prin Societatea studenţească de geologie, So-
CATA

de apropiata semnare de către guvernul organizarea de baluri, concerie și cictatea studenţilor în chimie, Societatea către un Consiliu Central, era, incă din
start, „călăuzită și sprijinită direct d»

-
român a Convenţiei comerciale cu Aus- serbări. Dealtfel, acest mod de »bţinere studenţilor în ştiinţe etc.), regionale
DPI

î,
tro-Ungaria: De asemenea, membrii a banilor necesari desfășurării activi- Cercul studenţesc bucovinean „Ciprian Uniunea 'lineretului Muncitor”. Mai

IP
Clubului au contribuit la stringerea tăților a devenit uzual pentru majori- Porumbescu“, Cercul studenţilor busa- tirziu, denumirea avea să se schimbe
tatea societăţilor studențești ulterioare,

PT,
de fonduri pentru armată în perioada rabeni, Cercul studenţesc al judeţului in Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Cu-
IV
luptelor pentru independenţă ; în ia- mai ales pentru cele .care nu beneficiau Covurlui, Cercul studenţilor orheicni, munişti din Romănia.
nuarie 1878 era salutat cu entuziasm de donaţii și stipendii. Cercul studenţesc „Petru Rareş“ — U.A.S.C.I. ii va conduce pe studenţi

IT:
Regimentul de dorobanţi din Iași, în- Deși societatea Solidaritatea şi-a - res- Piatra Neamţ etc.), culturale (Societatea in toate activităţile pe care acestia le
tors de pe cimpurile de luptă ale Plev- pectat cu stricteţe toate punctele în- academică română „Dacia“, Societatea de

cva
vor desfăşura în cadru organizat, fie
nei. scrise în program, totuşi în activitatea propagandă culturală „B.P. Hașdeu“ etc.).

BILD
ele. ştiinţifice, culturale sau sportive. Sub
Activitatea Clubului studenţilor Uni- ei aspecul naţional a fost dominant. Circa 50 de asociaţii studenţeşti au ac-
UN

indrumarea tinerei organizaţii işi des-

versităţii din Iași tivat la laşi in perioada dintre cele

PI
trebuie însă legată Astfel societatea a participat la marile
făsoară activitatea cercurile ştiinţifice

ZI
de activitatea cercului socialist din acţiuni organizate de Liga Culturală, două războaie mondiale.
studențești, al căror număr a sporit nu-

E
Iași. Eugen Lupu, membru marcant al pentru sprijinirea luptei românilor din Marele merit al acestor organizaţii,
acestui cerc, a fost secretar al Clubu- Transilvania. Reversul medaliei l-a con- cu excepţia celor naţionaliste, care insă incetat; Festivalul Artei şi Creaţiei Stu-
lui din 1676; în această calitate, în stituit insă impunerea, adesea, în desfă- nu au fost autorizate de câtre Senat, denţesti a contribuit la îimplimrea as-
1677, îi comunică lui Nicolae Codreanu, şurarea acțivităţii sale pină în 1910, a "a fost Droclamarea egalităţii depline piraţiilor culturale ale studenţimii, iar
alt membru de seamă al cercului, că unui caracter exclusivist.. intre toţi studenţii, indiferenr de limbă, acțiunile sportive organizate isi due-
„un grup de tineri studioșşi, care se de- Mișcarea generală pentru unitate na- naţionalitate sau credinţă religioasă. monstrează mereu utilitatea și populari-
clară adepţi ai lui Vasile Conta, voiau țională a determinat convocarea la Ele au manifestat un veritabil: civism tatea. f
să intre în organizaţia revoluţionară". lași, în 1909, a unui congres al tinerilor universitar, acţionind energic impotriva
AL

(De altfel, mai tirziu, după o scurtă din teritoriile locuite de români, în ideilor reacționare. Studenţimea de- Am încercat în aceste rinduri să schi-
perioadă de dezorganizare, asociaţia se care a fost dezbătută situația românilor monstra astfel odată mai mult că s-a tăm un scurt istoric al organizaţiilor
reface şi îşi va continua activitatea di- de pretutindeni. În aceste împrejurări au situat intotdeauna pe poziţii avansate, studențești, cu referiri speciale la cele
rect sub indrumarea Contemporanului ). fost puse bazele Centrului studenţesc democratice. iesene. Am considerat că în acest mo-
În anul 1881 Clubul număra 82 de universitar ieșean, ca secţie a Societă-” ment aniversar rememorărea citorva as |
aderenţi :(în acel an, Universitatea era țiki gencrale a tuturor studenţilor ro- Studenţimea și P.C.R. pecte din tumultuoasa activitate a s0-
frecventată de 153 de studenţi). Printre mâni. Centrul (a cărui inaugurare a cietăţilor studenţeşti ar îi cit se poate
TR

membrii săi cei mai proeminenţi avut loc la 31 ianuarie 1910) a pre- încă de la înfiinţarea P.C.R., mișcarea de binevenită. Si nu poate decit să ne
se numărau Eugen Lupu, Leon. C. luat membrii și programul Solidarităţii, comunistă a avut adepţi în Universi- bucure constatarea că de la Clubul stu-
| Gheorghiu, fraţii Nădejde (ce vOr tate. La procesul intentat făuritorilor denţilor Universităţii din Iaşi si pină
în-=- care a încetat astfel să mai existe.
„cepe în același an, împreună cu Ghe- Partidului, cunoscut sub numele de astăzi cele mai multe dintre societăţi 7
|
rea, editarea Contemporanului), Th. Spe- Intermezzo interbelic „Procesul Gin Dealul Spirii”, pe banca au avut un caracter profund democrua-
ranţia. Influenţa Clubului, și deci a idei- acuzaților s-a aflat și Timotei Marire tic, caracter care si-a păsit o fericită
lor socialiste,. era atît de mare încît în student al Facultăţii de litere. El a incununare în actuala Uniune a Asociu=
Marea împlinire istorică din anul 1918
1590 Garabet Ibrăileanu va putea să de- țiilor Studenţilor Comunişti din Romit=
a schimbat aproape radical condiţiile fost, dealtfel, in perioada studenţiei sa-
EN

clare că „la Universitate sîntem stăpini!“- in care Universitatea ieșeană îşi des- le, conducătorul mișcării revoluţionare
nia,
Dar măsurile luate la scară naţională, fășura activitatea. Dar ea era pregătită din Universitatea ieșeană. Ținind o le-
ce incep să se facă simţite spre sfîrşitul să facă faţă noilor cerinţe sociale şi gătură strinsă cu Lucrețiu Pătrășcanu Marius CRISLIAN

z 59
-

a N E | ST h
miți și apreciaţi după merite. Nu cred că ncază ca PRINCIPIUL SPERANȚEI. Stim
/C

A ÎN ( Ț Ț A ÎN () A'S [i ke A
N 1 Ja ALI AN astăzi elanul nostru nu mai e același. Su- bine că viitorul omenirii, al tuturor 0ume=
| fleteşte, eu aparţin tinerei generaţii, ac- nilor și al tuturor comunităţilor umane,
1. Cum apreciaţi, din perspectiva experientei dv. de azi, momentul tualei, mereu actualei, tinere generaţii. Am depinde de toţi oamenii şi de toate COMU-
debutului dv. sub unghiul permeabilităţi contextului cultural, local și crescut și m-am maturizat cultural într-un nităţile omeneşti. Cit şi cum VILLORUL
naţional, care omologat âtunci și în care v-aţi integrat?
v-a : climat socio-cultural favorabil afirmării de- tuturor atirnă de noi oamenii tuturor Vre-
2. Ce șanse au, după opinia dv., generaţiile tinere actuale de a fi, pline a tuturor talentelor și aptitudinilor, murilor și tuturor „pretutindenilor”, de vo-
la rindul lor „omologate și integrate din timp și cu folos de către acelaşi un Climat de reală efervescenţă culturală. inţa și activitatea unor oameni Ca Cu, tul?
context cultural ? Ori de cite ori am avut ceva de spus Cum și cit un om (om cu 40” mic, ca cu,
(un răstimp am redactat şi prezentat :a tu, el) își pune pecetea pe evenime ntele
SI

Radio — Iaşi” emisiunea „Carta marilor istorice dintr-un (neapărat „anume Si „CON
idei“) sau de scris, am fost bine primit cret istoric”) context cultural? Cit este u-
Perspectivele generaţiei tinere în redacţii și — îmi place să cred — și mul de subiect cultural si cit este el de
de publicul căruia m-am -adresat. Des- obiect al culturii care-l cuprinde, îi dă viu
În anul 1965, ca proaspăt absolvent al fa- pre felul cum am fost „omologat“ ca autor, ţă (spirituală), ii dă sensul vieţii și Cre
Dar n-a fost să fie să-mi fac debutul în ției sale? Iată întrebări la care „intrebă-
n-am de unde ști şi acest lucru
IA

cultăţii de filosofie, credeam că a sosit presă cu... „A treia generaţie..., căci Ma-
nici nu
momentul să-mi spun cuvîntul în public.
mă priveşte. Numai anchetele sociologice rile“ av. mă suscită (mă invită) sa râs-
estrul, după ce mi-a „lăudat stilul, entuzias-
pot stabili pentru cazurile avute în ve- pund, întrebări la care încă nu știu (dar
Să vă povestesc primul meu contact cu 0 mul tineresc şi ușurința scrisului (!?)), mi-a
dere cota de succes a autorului și care este oare dv. vreţi?) să răspund. Pot insa să
redacţie. Inarmat cu un articol de 4+-—5 pa- explicat pe îndelete (moldovenesște) că
cota valorică a: unei lucrări. Cartea mea constat cu bucurie că tinăra generaţie cul-
gini, m-am introdus, timid, în boxele re- incă nu poate să-mi apară semnătura în-
dacţiei revistei „Cronica“ , Secretara despre autoritate şi prestigiu se pare că a turală a României de azi trăieste intr=un
m-a. tr-o „NARE* revistă (și, trebuie să recu-
indrumat către un redactor (A.L. revis- avut un oarecare ecou social, dar cu sint chmat socio-cultural sănătos, (un climat
NOsc, „Cronica” era o mare revistă) pen-
conștient de faptul că pot exista intotdeauna care oferă cele mai favorabile condiţii de
U

tei), care m-a primit afabil și aproape pă- tru că nu sînt încă un „condei“ (acum sint,
rinteşte. Ce a urmat apoi n-am să uit ni- distorsiuni intre succesul autorului și „omologare“ a tuturor talentelor autentice,
oare, un „condei“ ?)...
ciodată. A parcurs .cu atenţie „materialul* Deci, care era. contextul cultural în care valoarea operei sale ; nu notorietatea, voga Am în vedere numărul cxtrem de mare
Meu, am debutat? Ca student mă puteam ma- _sau. moda omologhează valorile. al publicaţiilor, al revistelor studenţeşti si ale
în timp ce eu stam înmărmurit în
Care este perspectiva actualei tinere ge- elevilor, numărul mare al apariţiilor edito-
asteptarea verdictului. Așteptarea dilatase nifesta liber la seminarii (hai să spunem
BC

neraţii (precizez, a generaţiei culturale) în riale de debut în literatură, artă si stiin-

timpul într-o eternitate. Textul purta ca la unele seminarii) și la Cercul științitic țe. Cum citesc multe din revistele tine-
titlu „A treia generaţie comunistă a Ro- studențesc, îndemnat pe atunci de. profe- contextul cultural de astăzi? Termenul de
perspectivă are două semnificaţii. Din rești (ale elevilor şi studenţilor) am făcut
mănici“, “Titlul (ba, poate, și mai toate sorul P. Botezatu. Nu existau pe atunci o constatare. Oare s-o spun? Fie. [E ris-
îrazele din text) îmi fuseseră sugerate (?) reviste studențești. „Dialog“-ul nu se născu- punct de vedere obiectiv, perspectiva este
sensul mișcării sociale, indiferent faţă de cul meu. De multe ori citind prin “reviste
de cartea lui Dumitru Popescu,. Biletul la se încă din „Alma mater“ și nici „Alma ale tinerilor multe nume ale debutanţilor
scopurile sau planurile oamenilor; este
control (oare ne mai amintim de a- mater” nu se ivise încă. Nu existau nici imi sint cunoscute. Nu, nu numele mic,
a- „perspectiva“ sociologilor, filosofilor, isto-
„ceastă carte? Imbarcaţi în vehiculul alte reviste ca „Opinia Studenţească“ etc. ci numele mare al unor critici, poeţi, dra-
vind ca marșrut Comunismul, oare ciţi Şi totuși „contextul“ cultural al anilor ti- riei, a profeților... Din punct de vedere maturgi ctc. de multă vreme consacraţi,
dintre noi au legitimaţii de călătorie in nereţii mele mi-a permis un debut ade-: subiectiv, perspectivă numim atitudinea și cu reputaţie și prestigiu. Desigur observa-
ordine ? Ciţi si-au cumpărat bilet şi. ciîţi au vărat... „Nu regret nimic / Nu nădăjduiesc așteptările noastre, ale fiecăruia dintre noi, ția.mea nu se sprijină pe o statistică. Și
„abonament“ sau „fac blatul“? Ciţi dintre nimic / Sînt liber* (dar pe atunci nu au- ca oameni trăitori sub vremi, dorinţa de nici nu vrea să fie maliţioasă (probabil,
noi sîntem cu conştiinţa în ordine și ciţi! _zisem încă de Nikos Kazantzakis). Eu, în- schimbare în mai bine, acest „mai binc* că climatul cultural din familie, să spu-
vrem să fim, așa, pur și simplu „vărsaţi* treaga generaţie din care fac parte, aveam implicind valorile umane mlădiate de „vre-
la destinâţie? — Iată o idee de cea mai încredere în forțele proprii, speram — și muirea“ omului sub infinirea timpului. Pen- Gh. BOURCEANU
acută actualitate si azi — nu-i aşa?)... nu ne-am înșelat — că sîntem bine pri- „tru fiecare dintre noi, perspectiva funcţio- : (continuare în pag. 6)
 III
izao
—l] mereiiea

m...
tatea aspiraţiei la „lucruri

acre
- “Trebuie să arătăm
că în junie e entu- mari“. Copiii işi Consumă

.
ziasmul lucrurilor energia în mare parte în:

RY
mari si devument acumulare şi în joacă ; ti-
nerii însă își. doresc deja

II
pentru adevăr“.
-onştienţi materializarea en.
Nicolae Bălcescu tuziasmului lor, : transpune-
rea energiei .în lucruri ce
Entuziasmul lucrurilor nu sint visate altfel decit
poe,

mari! şi „devumentul“ pen-. mari! Atit de clasicul

“tru adevăr — iată două di- Goethe spunea că „izbucni-
ee mea

mensiuni prin care Nicolae rea extraordinarului o vom

Bălcescu definea tineretul găsi totdeauna legată de ti-

RA
în scrierea Trecutul şi pre- nereţea şi productivitatea .
mpa

zentul, (1651). Desigur, aces- omenească“.

mmm e

te cuvinte n-au fost gin- Revenind la Bălcescu, să

dite — poate — ca definiţie. ne oprim şi la cea de-a
a

dar în mod cert cele cuprind doua dimensiune cuprinsă

vs.

aici una din coordonatele" în citatul decupat: „devu-

mt
atip ia pe mata
fundamentale imanente a- mentul pentru adevăr“. Ce
| cestei virste de maximă iîn- greu ne pare astăzi să vor-
| tensitate existenţială: cen- bim, şi mai greu apoi să,
tuziasmul generator de mari scriem despre adevăr! Re-

LIB
„Lorola de minuni a lumii“
valori. Ce este insă entu- citind cuvintele marelui is-

Ideea de schimbare i
A
ziasmul ? Poate că este lu-
mina ce colorează
rile şi sculptează
gindu-
ideile.
taric, simţim parcă o briză
de aer puternic şi curat
urcind pe verticala timpu-
i dind naştere „lucrurilor lui pînă la noi : într-adevăr,
Cu ov ambiţie si o precocitate fără leac, elevul Blaga Psiholog, sociolog, eseist și om politic, personalitate | mari“ aidoma razelor de lucrurile mari, de orice na-
Luciiut: ue la liceul „ânarer Şaguna” incepesa descopere de o mare deschidere culturală, în anii formaţiei sale in- soare primăvara. Sau este tură ar fi ele, se nasc nu
desisurile metatizicii in care se incumetă făra complexe, telectuale Mihail Ralea devine un adept al tendinței pa- „Dur şi simplu“ expresie a numai din entuziasm, dar
la. incercare energiei ajunsă la maturi- şi din aspiraţia la adevăr;
mai ales pentru ca o face spre a-și pune cifiste şi democrat-radicale care caracteriza, în epoca res-
puterea de inţelegere ȘI SPTIUL SPeCUaatlV. „Critica Tit pectivă, intelectualitatea progresistă românească. Lucră-
pun pure“, avroiegomenele kantiene sint sferele de in- rile sale sint un rechizitoriu împotriva curentelor de
Vestigație egoistă” ale wntorului îilozor. Un sistem me- dreapta, impotriva antiintelectualismului, șovinismului,

Y
tatizic
otera
sau
posibilitatea
altul nu
unor
reuşesc
relative
să-l
viziuni.
convingă,
Cvea ce
cel mult
i-a stirnit
ii misticismului.
Atras de ideile socialiste, simpatizant al acestei miş- Îînărul dramaturg

î..
demonca patimă a tost însăși Metaiizica, un domeniu in cări, Ralea se orientează în special în tinerețe spre as-
care ii aparea cea mai tentantă posibihtate în a-și exer-

IT
pectele teoretice ale mișcărilor sociale. Lucrarea sa de Din cind în cind, în decursul istorici culturale, anu-
sa si finunza activitatea spiritului, De Metafizică — scrisă doctorat „Li'idee de revolution dans les doctrines socia- mite certitudini sînt date peste cap, ca în oglinzile de
cu majuscule — il Gaespărea un prag pe care inţelese că listes*, publicată la Paris în 1923 și tradusă in limba ro- bilci. Opere considerate pină atunci de o autentică va-
nu-l poate depăşi prin simple asimulări. Cimpul infinit mână in 1930, constituie o mărturie a orientării demo- loare apar într-o lumină nefavorabilă, care le dezvăluie
dinainte l-a învăţat că un demers kantian sau o altă orl- cratice a sistemului său teoretic. false și îmbătrinite; au loc, pe neaşteptate, surprinza-
care metafizică în pot oferi o fărimă neadmis de precisă Deşi la prima vedere cartea lui Mihail Ralea ar pă- toare reconsiderări. Cunoaşterea însăşi e pusă sub sem-

RS
in delimitările din nesfirşita Metafizică. Conștient de a- rea că pledează pentru o analiză a unui concept funda- nul îndoielii, supraapreciindu-se rolul intuiţici (Bergson).
coasta, a ţintit mai departe — aici se află originile cu- mental al doctrinelor socialiste — ideea de revoluţie —, Adevărul devine relativ, variabil in funcţie de punctele
noasterii sale „luciferice”* — şi in fond ce relative argu- ca un concept integrat acestor doctrine, impresia iniția- diferite gin: care e privit (James).
mente puteau sâ zdruncine absoluta poziţie de pe care lă cedează la o cit de sumară analiză a sumarului. Este În acest caleidoscop de teorii si imagini, specific se-
plaga isi hotărise, ca pe o etică „activă” șiŞ ca rezultat: vorba, de fapt, de o considerare istorică, genetică şi e- colului nostru, apar insă si indivizi solitari, chinuiţi de
al metatizicii sale, potenţarea misterului? Înţelegind mul- volutivă a acestui concept, plecind de la prefigurarea și nevoia de certitudini absolute; spirite intransigente și
utudinea posibilităţilor de abordare a spaţiului metafizic, cristalizarea premiselor sale empirice și terminînd cu fi- active, aceştia se autodefinesc prin negaţie, prin ruptura
„Blaga ajunge la o concluzie care îi. inrobeşte cu totul area sa teoretică în cadrul doctrinei marxiste.VE de ceea ce a devenit „loc comun“, aducind schimbările
puterea speculativă și ii oferă cupa plină a gindirii, din Plecind de la analiza unui concept ce a stat la baza necesâre progresului.
care se ghiceşte viitoarea-i patimă — posibilitatea şi chiar ideilor sociale din epoca luminilor, cel de drept natural, Puţini se gindeau în 1920 că tinărul mic de statură,
indreptățurea . creaţiei. „...Începeam să-mi alcătuiesc noi M. Ralea arată că constituirea acestuia are la bază o blond, cu frunte inaltă şi ochi albaștri pătrunzători, că-
criterii de apreciere a creaţiilor metafizice în calitatea lor practică socială inconștientă ce-și are rădăcinile în filo= ruia Lovinescu îi publica în Sburătorul citeva poezii, va
de creaţii ca atare, si intram în robia lor cu un senti- sofia antică. Ideea de schimbare, succesiune în dinamica deveni unul din aleşii noii literaturi, unul din cei ce.
ment de sacră beţie. Beţia, incontestabil, era pornită elementelor socialului, este sesizată încă de acum, dar „ac să spumegeși să fiarbă apele domoale ale obișnuin-
dim pasiunea pentru cunoaştere și atingea paroxismul în ceea ce oferă sensul acestor succesiuni este stabilirea ca- tei“ (Vianu), impunindu-se cu îndrăzneală opiniei publice,
drelor conceptuale ale ideii de progres, prefigurață abia
NI
taţa tentaţici oferită de libertatea metafizicii spre actul silind-o să-l urmeze sau să-l respingă, stirnind în jurul
creator. După uceastă revelaţie, sistemele metafizice nu-l în morala kantiană prin înlocuirea punctului 'de vedere său, în aceeaşi măsură, vehementă adulaţie sau deni-
mai apar contradictorii, Astfel, oricine şi-ar putea lua li- asupra omului, al individului, văzut ca entitate — mijloc, grare.
bertatea creaţiei, iar pentru Ca rezultatele să ţină de prin cel al omului.văzut ca: scop şi preluată cu anume Temperament combativ, avangardist, lipsit de pru-
metafizică, e necesară ov concordanţă mai aparte a crea- modificări, de gindirea social-politică de mai tîrziu. Apar denţe tactice sau de rezerve, tinărul Camil Petrescu se
iei respective cu realitatea. Cu aceste raționamente, Blaga acum primele elemente sistematice ale antropologiei (să dovedește un ideolog robit de obsesia absolutului. Într-un
ne amintim de teoria stărilor evolutive ale socialului-re=
LU

așteaptă căutind si caută așteptind, inspiraţia. Virsta i-o deşert al incertitudinilor, el vrea să afirme supremația
oferă, și anume: există o virstă la care spiritul neagă ligios, filosofic, ştiinţific, elaborată de Comte), ale socio- ideii, văzind în inteligenţă un mod de a se justifica pe
logiei după Ralea, prin Condorcet, cu delimitarea teo-
tot ce se poate nega și preferă, deci, în faţa imaginii sine însuși, de a-și asuma propriul destin. |
coplesitoare a infinitului, tăcerea ; e virsta la care exclu- retică a ideii de progres, priinul care asigură o bază pen- | Impresia de ansamblu lăsată de . dramaturgia româ-
siv umana abilitate a creaţiei intră, prin intensitate în- tru filosofia istoriei, prefigurina sociologia. Conceptul de nească interbelică era că aceasta nu se ridică valoric la
tr-o formă a coxtazului — aici e baza nihilismului. Com- “drept natural, care va sta la baza justificării teoretice nivelul poeziei și prozei. Predomină tradiţia nefericită
petenţa, foarte adesea, nu e dublată de performanţă, iar
a luptei de clasă, a dreptului la răscoală, este derivat a teatrului bulevardier, exasperant convenţional. Lucian
cel care spulberă nu poate răminc, datorită lipsei unul dintr-o complementaritate de factori primari— creștinis- Blaga, Mihail Sebastian, Gheorghe Ciprian, încă nu-și
informaţional, mul, dreptul roman, teoria contractului social, — și va
suport pur decit cu pulberea. Nu e cazul spuseseră cuvintul. În aceste condiţii era fatal ca, tem-
conduce la o cunoscută teorie a epocii luminilor —-aceea
RA

tinărului Blaga. Exerciţiile mintale consecvente ale ado- perament deschizător de drumuri, neliniștit, Camil Pe-
lescenţei — incepind cu fabulele scrise de la virsta de a „primitivului bun“, a omului în sine. Prin natura sa. trescu să se simtă atras de teatru, în care vedea un
omul se naște bun, drept. liber; societatea e cea care-l
13 ani și atingind la 17 nivelul conceperii unui studiu a- teren deschis experienţelor îndrăznețe.
intuiției bergsoniene,
corupe, care-l îndepărtează de sinele său, care-l .înstrăi-
supra l-au ajutat să înveţe a-şi spe- La 24 de ani, în 1918 prima sa piesă, Jocul ielclor,
cula orice emanări spirituale ale virstei sale fragede și nează.
e deja terminată. Odată cu ea, în, teatrul românese in-
cu atit mai revoluţionare. Conjugarea atuurilor virstei cu Pe aceste baze teoretice se fundamentează, se sedi- tră drama .de idei. Cunoscător al operelor lui Ibsen, ti-
mentează treptat ideiie care vor constitui preludiul
posibilităţile oferite de jocurile metafizice în care se lăsa Dri- nărul dramaturg ii adoptă acestuia formula, dar se se-
„pPhilo“*-sophic. . melor manifestări conştiente de justiţie socială. Apare
furat, i-au creat premisele sistemului său
astfel pară de el printr-un spor de cerebralitate; departe de a
Surprinzindu-si fiinţa în acel moment al elanului nega- ideea capacității acţionale, transformatoare a 0-
NT

mului. îi o simplă prezentare de „idei văzute“, piesa sa acordă

tor, in același timp constient fiind de posibilitatea crea- Se cristalizează ceea ce Ralea numește „revolu- mare atenție psihologici personajelor, acţiunea dezvoltin-
ția-program“* sau „revoluţia economică“. în
tici pure în cimpul metafizicii, a speculat momentul în- lu du-se prin revelaţiile succesive petrecute în conştiinţa a-
cremenindu-si clanul într-o conduită cu mari perspective mina unei asemenea doctrine se vor desfășura, cestora. |
în timp — o conduită care, expunindu-și bazele metafi- după Ralea, seismele sociale de la 18:8. Revoluţia euro- +
Gelu Ruscanu, eroul însetat de absolut, aduce pe
ZICE, nu crea nici un dezacord cu fizica, ba mai mult, peană nu este decit „concluzia, epilogul și simbolul ideii scena românească tipul intelectualului. Capabil să susțină
armonia părea chiar perfectă (mai tirziu o particulariza de revoluţie-program, substanța ei fiind marcată de con- puternice conflicte de conştiinţă, eroul lui Camil Petres-
in vers: „Stropi calzi de rouă-i cad pe buze +/ (...) / fruntarea dintre marea burghezie financiară şi cea indus- «cu.este o personalitate de excepţie, 'în stare de o neo-
trială. Participarea maselor este, din acest punct de ve-
CE

Natura isi adapă zeul» — Pan; „Eu zac in umbra unor bişnuită forță cerebrală, care, în moda paradoxal, este
maci, / fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi* — În lan dere, nesemnificativă, ele dînd concursul cind unei ta- îinfrintă prin chiar tăria sa geometrică, monolitică și
— nu numai că natura ii acceptă principiile, dar ea e bere, cind celeilalte, nefiind deci decit o imensă masă inflexibilă, prin intransigenţă.
cea care le potenţează). Prin crearea acestui sistem, Blaga de manevră la dispoziţia cercurilor motoare. Rolul pro- Reprezentind o dezbatere asupra principiilor absolute
nu impunea 0 normă generală, „cea adevărată“, a rela- letariatului, clasă „prin ea însăși“, insuficient dezvoltată și eficacităţii lor, conflictul se axează pe ruptura din-
ţiilor cu ilimitatul, și nu ridica pretenţiile descalificatoare ideologic și numeric, va fi Goar episodic, de aliat tem- tre real și ideal; revolta împotriva contradicţiilor existen-
ale intiietăâţii. Lumina poemelor sale nu umbrea alte raze porar al burgheziei. Principalul argument al acestei vi- ței este o revoltă ineficace, înșelătoare, împotriva ireme-
şi nici nu destrăma spaţiile de beznă, totul era o răfuială ziuni este acela că el n-a reușit să-și impună voinţa și diabilului, un „joc al ielelor“, -fatal pentru cel angajat
a filozofului cu cl însuşi, fără puncte de tangenţă cu ex- a putut fi eliminat o bună bucată de vreme din viaţa în el. În această concepţie, Camil Petrescu il anticipează
teriorul. | , politică prin variate mijloace de constringere. După Ralea, pe Sartre, din Diavolul și bunul Dumnezeu, care crede
/

Se pune acum problema apartenenței spirituale a au- proletariatul apare deocamdată ca o clasă socială nedife- şi el că toți cei care urmăresc absolutul ajung în mod
torului la propria creaţie. Răspunsul stă în întrebare. Îna- renţiată încă de burghezia mică și mijlocie printr-o con- inevitabil la compromisuri, rănindu-i fără să vrea pe cei
inte de conștiința ce se regăsea și „credea“ în ceea ce știință de sine. | din „cale. Dezamăgit de cei. din jur și chiar de sine în-
crease tinărul Blaga dispunea de o supraconștiinţă care ii
SI

A doua mare etapă în evoluţia doctrinelor sociale, a suși, trădat de toți și de toate, intrat în conflict cu în-
releva clar nivelul realci sale poziţii filozofice, și anume formelor pe care le iau acţiunile maselor populare, se" tregul univers „impur“, Gelu. Ruscanu sfirșește
in perspectivă, pe treapta tuturor manifestărilor umane ce prin a
naște odată cu prăbușirea acelor nevinovate „romane re- se sinucide. . |
vizau metafizicul prin intermediul creaţiei si numai al voluționare care privind. mereu în viitor, nu văd nicio- Prin intermediul ciocnirii conflictuale
creaţiei. Era această supraconștiinţă de o luciditate
a. sentimente-
Cru- . “dată prezentul“ și care au stat pină acum la baza revolu- lor generate de dorinţa .de dreptate absolută, de politică
dă, care va răzbate în poeme sub forma neliniștii, în mo- țiilor-program. Acestea vor face loc ideologiei unui Blan- onoare familiară și erotică, prima piesă
IA

mentul abandonării totale a ființei sub semnul misteru- a lui Camil

qui, Babeuf, teoreticieni și practicieni ai acţiunii (a că- Petrescu reușește să sublinieze nu numai drama de -cu-
lui, a contopirii cu ilimitatul (Daţi-mi un trup..., Gorunul), rei apolosie o exagerează chiar), promotorii ideii comu- noaștere a unui individ excepţional
o luciditate care îl impiedica să spună „O, joc / Cum
(analog cu sine în-
nismului dominat de dictatură, bazat pe un stat suşi), ci și drama existențială a unei umanităţi : imper-
rmciodată n-am jucat“, fără să adauge și un fundamental cu puteri. nelimitate. Ele vor naște formele fecte. |
„vreau să”, si, în sfirşit, o luciditate care se dezvăluia cele mai radicale ale luptei sociale: anarhismul, | Mutind conflictul de pe.scena deschisă
în forumul
clar într-un poem — aforism „Copilul ride: / Înţelep- această „formă patologică a revoluţiei“ - cum o numeşte interior al conştiinţei, tînărul dramaturg aducea 0. ino-
ciunca si iubirea mea ce jocul! / 'Tinărul cîntă: / Jocul Ralea. Este perioada fundamentării teoretice a „revolu- vaţie scenică primită de. spectatorii vremii cu rezerve si:
U

si-nţelepeiunea mea-i iubirea! / Bătrinul tace: / Iubi- ției-mijloc“*, a permanentei stări revoluţionare,'a revolu- cu prejudecata
rea SI
„caracterului nescenic ah piesei“. 'Tensiu-
Jocul meu e-nţelepeiunea !* (Trei feţe). Poetul cu- ției neintrerupte. nea “intelectuală
prindea, oarecum, a „replicilor, subtilitatea indicaţiilor de
la 24 de ani, în momentul publicării Avind ca rădăcini economia politică engleză, filoso- regie, cer
poemului, toate cele trei ipostaze
o deosebită colaborare a actorilor 'cu textul"
ale unei vieţi, și le „fia clasică germană și materialismul mecanicist, marxis- mărind pretenţiile
spunea inţelepțeste. Imposibilitatea! detaşării reprezentanţei scenice. Regizîna “prin
BC

de această mul va fi cel care va realiza o sinteză a nivelurilor psihologie, „Camil Petrescu elimină
luciditate a declansat acea reacţie care l-a mimica prea teatrală
împins să-i de concepţie teoretică a mişcării sociale, obiectivîndu-se ȘI automatismele. Departe de a parazita. textul,
caute reversul în domeniul utopici — piesa Zamolxe vi- intr-o teorie a revoluţiei economice şi politice, a „revo- indica-
zează omul mitic, țiile sale complicate de regie, care dau atita
la care Blaga visează: „El nu trăieste, luţiei-organ“. Marx promovează ideologia unei revoluții bătaie de
cap actorilor, constituie şi ele un text. |
il se trăieste, ce are ca fundament acţional o clasă organizată și con- Sa
_ Făcind un compromis cu supraconșţiinţa
Exclus din scenă prin neînțelegere, izolat de 'către
care îi re- știentă de individualitatea ei, al cărei scop este cuceri- publicul comod, pentru caracterul său dificil
levă incapacitatea de a se trăi, neputința stingerii reflec- rea puterii politice şi reformarea Camil Pe-
modului de producţie. trescu poate îi consideraţ iniţiatorul teatrului de
ţiei, si care îi arată clar înregimentarea sistemului său Fie că ea se realizează în mod pașnic, fie că prileju- idei la ;:
metafizic între alte creaţii, Blaga se auto-iluzionează pe noi. Meritul său e acela de a fi sfîrşit pînza de Daian-
ieşte o dezlănțuire a pasiunilor ca marea Revoluţie Fran- Jen a superticialităţii,
întreg parcursul volumului de debut, trădindu-și lucidi- ceză, ea dobindește o anumită autonomie: care înăbușea teatrul nostru in-
în sensul în terbelic. La numai30 de ani, creația sa
tatea în favoarea iluziei oferite prin iocul aâerării sin- care Ralea spune că o revoluţie „nu se face“, că ea se dramatică -se!
cere și naturale, prin artă, la propriul sistem. „Eu nu stri- iniățișa Sub forme indiscutabil originale, - propunîndu-și
naște în virtutea unei- constriîngeri sociale, -a unei deter- să înifățișeze,
vesc corola de minuni a lumii“. cu modalităţi “artistice creatoare, noi ori-
minări sesizabile și relativ uşor ae evidenţiat: „Zontur i
4 em -. - -
de conștiință. în epocă, solidarizarea cu Camil
Sandor BOROŞ
Petrescu a însemnat un act-de
Iulian DOROFTEI cultură.
Ada IRIMESCU
 AP
-.

N
PI

—
070 7
ca posibilitate
P Rp a9il ile 2 lia Ş |

fiind desigur,. cum apoi acoperirea spectrului

acestea
spuneam, doar două din ştiinţelor umaniste, vizin-

RY
pen- du-se şi încercarea de ;a
dimensiunile definitorii obţine o imagine de ansa-
+ru condiţia lui a fi tinâr

să
trivă . mblu al unui timp cultural

na
si a lui d CreQ, deopo
” plecînd de la aceste co-: de mare efervescenţă .
articolele ce ur- perioada 1918—1940 ; am re-
ordonate,
mează se vor o ilustrare a nunţat de aceea a-ne ocupa
ecuaţiei tinerețe=entuzias- de debuturile excepţionale
mul lucrurilor mari. S-au ale unor. Eugen Lovinescu,

a mea d
ales opt mari oameni de *. Vasile Pirvan, Ion Petro-
cultură. care, fiind încă vici, Mihail Sadoveanu, —

RA
cer 8 temi
foarte tineri. au avut un. de exemplu —, întimplate

a
acbut editorial extraordinar. tcate inaintea primul râz-
Dorinţa unei tratări cu to- boi mondial. Sperăm însă
tul serioase şi neexpeditive că mica suită „de opt e-
pe de-o parte, spaţiul -obi- seuri despre. debuturile

et mr
se-nţelege de acum că ex-
cctiv limitat al revistei pe

me
ceptionale, Și le ale -
de altă parte, au impus a- cam
numite criterii de selecție. | e an lasa,
dis- petrescu, Mihai ea,
Acestea putind să pară
Gheorghe Brătianu, Mircea

LIB
cutabile la prima vedere,

între trutie şi valoare

Eliade, Tudor 'Vianu, Con-
pe
Leii ndnatia d LA plăce Şi tea
tineretea
să le schiţăm

de melodia“
încercăm

) esenţială „indicație
| stantin Giurescu şi D. D.
scurt. Roşca (în ordinea cronolo-
Criteriul prim a fost deci
gsică a debuturilor), să sus-
acela al unui debut extra- 2
țină teza noastră — tinere-
ordinar în tinereţe, consi-, ţea ca potenţialitate a ma-
aerindu-se ca limită supe- Cind afirmă, în prefața la Poezia lui Eminescu (Edi- Prea uşor și, Gin păcate, mult prea des privim tine-
ani
ximei creativităţi. sau sim-
de
rioară virsta de 30
de ani la
plu, cum spune Fred Mah- tura „Cartea Românească”, 1930, colecţia „Gândirea”:) că, reţea cu o tandră nepăsare,.cu o ironică ingăduinţă; virstă
Ja literați. de 35 ler, tinereţea ca posibilitate în ce priveste critica propriu-zisă a operei poetului, ..Cele ingrată. marcată de imprevizibila dinamică a căutărilor,
istorici şi de 40
S-a avut
de
în
ani la
vedere
“ Michael ASTNER patru decenii pe care le-am lăsat în urmă pot fi /..! teren cețos in care judecăţile, ca şi revoltele, .par pe
filosofi.
considerate pierdute...”, Tudor Vianu este, intr-o măsură. cit de sublime, pe atit de sterile, acest aparent no man's
II, nedrept cu predecesorii lui. De pe poziţii specifice, Maio- lan e totuşi, ne-o Gemonstrează întreaga istorie a cul-

TY
rescu, Gherea, Mihail Dragomirescu, G. Ibrăileanu făcu- urii, a gindirii umane, Rubiconul oricărei existenţe ce

Uiversalul sentru național

seră un bun început eminescologiei, pe toată aria de cer- se vrea clădită întru spirit. Căci aici, la graniţa din-
ceiare, de la perspectiva estetico-filozofică și cea socio- tre superba candoare a adolescenţei și înţelepciunea, «l-
T3

logică, la studiul aplicat. în fapt, însă, nu pe aceştia îi deseori procustiană, a maturității, individul se descoperă
contestă Vianu, ci orientarea istoristă, care, inţelegind e- rege paste sine și peste lume, „neminat de inhibiţiile so-
În anul 1916 Revista istorică, al cărei director era
ronat raportul dintre biografie și creatie, s-a asfixiat sub cial-culturale Ge mai tirziu, cind — spune un erou al
Nicolae Iorga, publica primul studiu al- clevului de 18 iui Breban — devenisem mai citit, e drept, dar si mai
documentele de importanţă - secundară sau nulă, adunate
ani Gh. 1. Brătianu, intitulat O oaste moldovenească acum

SI
cu acribie. Astfel, „vinătoarea” ce noi date biografice a las moral.”
trei veacuri tăscoala boierimii împotriva lui Ștefan Că tineretea este acel timp tainic în care, în atha-
trecut în: plan secund analiza operei (cauzalitatea directă.
Tomșa, datat Iaşi, 11 februarie 1916. Nu știm cum a fost de la biograiie la operă, ducind, atunci cind istoristii se norul devenirii, Filnţa—Lapis străbate faza Sublimării
rimit la vremea respectivă articolul; cert este însă că ne-o confirmă operele multora din personalitățile de re-
aplecau și asupra acesteia, la rezultate derizorii). În at-
el a inaugurat O carieră strălucită: licenţiat în Drept la mosfera sutocantă a unei asemenea „eminescologii”, stu- ferinţă ale spiritualităţii românești. Alenţionăm doar nu-
lasi (1919) şi în Litere la Sorbona (1921), doctor în filo- diul lui Tudor Vianu se reintoarce asupra operei poetice mele a trei pucţi: Eminescu, Labiş, Nichita Stănescu și,
(1929), profe-

ER
sofie la Cernăuţi (1923) şi în litere la Paris a lui Eminescu, încercină o primă sinteză critică. Cu alături Ge ci. o întreagă generaţie: cea a anilor '933 sau,
sor universitar la Iaşi (1924—1940) și-apoi.la București un superior simt al relativităţii verdictului critic atunci pontru o si.mai clară delimitare, gruparea Criterion. Ac-
(1940—1947) înlocuindu-l pe Iorga, căruia îi va urma fi tivitatea acesteia între cele două războaie mondiale a:
cind e vorba de a intra in irttimitatea creaţiei unui mare
la conducerea Institutului de Istorie universală, “ca și în poet, Tudor Vianu isi propune, fără să absolutizeze doz- fost comparată, nu fără justeţe, într-un remarcabil ar-
fotoliul academic (după ce în 1928 — deci-la doar 30 de _matic o.metodă sau alta, urmărirea felului în care „li- Liiicol a! lui L. Antonesei, cu mişcarea culturală desfăsu-
uni — devenise membru corespondent: al Academiei). rismul eminescian a ajuns la conștiința originalității lui, rată de Junimea în secolul precedent, Numele celor care
Prima sa carte importantă, Recherches sur le commer- au făcut parte din această usociaţie bucureşteană — ue
eliminind tot ce ii era străin”.
ce genois dans la ler Noire au XIII-e siecle, a văzut Înainte de a se ocupa de poszia Ge maturitate, Tu- xemplu de cooperare intelectuală și de dialog deschis,
IV
lumina tiparului la Paris, în 1929. Prin ea, Brătianu dC- ce liberă coniruntare Ge idei — spun totul prin ele in-
Gor Vianu simte ca necesară definirea profilului spiri-
venea, în domeniul istoriei comerţului italian: pe Alarea tual al poetului. Evenimentul hotăritor pentru die Welt- sole: Nlircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Con-
Neagră, un veritabil deschizător de drumuri (Ștefan Şte- stuntin Noica, Mircea Vulcănescu si alţii.
_anschauung “a lui Eminescu este considerat a fi lectura
fănescu. Lumii ca voinţă și reprezentare și, in general, a filozo- Eliade, în jurul căruia, la intoarcerea sa din India,
De ce oare a fost airas tinărul istoric (avea 31i de fie lui Schopenhauer. Fie că e vorba de antici — stoicua se constituie grupul Criterion, se transformă intr-un ade=
cărţii) de acest subiect? Răspunsul vărat purtător de cuvint al tinerei generaţii. healizarea
UN

ani la data apariţiei Epiciet, de pilăă, insă și Platon fie că e vorba de —

ni-l oferă chiar cl în Introducerea volumului: „Materia- Oxenstierna sau de poezia populară, numitorul comun, plenară a individului devine pentru cl o adevărată 0b-
lul extras din registrele notariatelor coloniale din anii spiritul ordonator, sint ideile schopenhaueriene. Orien- sesie existenţială si modalitatea cea mai eficace de atin=
1281, 1289 și: 1290, pe care le-am consultat, s-a dovedit a tarea spre filosofiile orientale, în speţă spre budhisn:, aere a acestui ideal nu putea fi, în accepţia sa, decit
fi aiit de bogat încit nu am putut rezista tentaţiei de a ar fi fost, în cazul lui Eminescu, toto sugestie a fila- sinteza, refuzul provincialismului îngust şi deschiderea
schița o istorie generală a,ccmerţului genovez în Alarea zofului german. Exagerarea, acum cind putem avea, în câtre universalitate. în sprijinul tezei sale, în „Vremea?
Neagră în secolul XIII". tr-o măsură, acces la manuscrisele eminesciene — volu- Gin 1 septembrie 1955 cel scria: „Un Mihui EMiNescu Vu=
Să fie, însă aceasta singura explicaţie posibilă? Căci mul Frasmentarium al Magdalenei Vatamaniuc, cdiţia rifică rezistenţa celulei romăneşti tot atit de sigur ca o
în Franţa contactul cu noile tendinţe ce aveau să gene- Aureliei Rusu, volumul XIV din ediţia Perpessicius — luptă istorică impotriva unei cotropiri străine. Oare s-a
roze scoala Analelor i-a influenţat. mult orientarea isto- este evidentă. „Omul deplin al culturii româneşti”, chi- temut Eminescu de vreo cultură, de vreo filosofie sau
AL

nuit de „suferinţa de a nu ști tot* (Noica) era un Spirii

rică. (EL a și publicat, de altfel, în paginile prestigioasei poezie străină? Oare n-a fost el românul care a pătruns
reviste). Poate şi legăturile pe care le-a avut cu Mare de sinteză, care stia să aducă la sine problemele și să pretutindeni în cultura universală fără să-i pese de pri-
Bloch, pe care îl cunoscuse în 1928 la Congresul de Ştiin- “le „mistuie”* conform structurii proprii. Schopenhauernu mejdii, fără să se teamă de influenţe și sterilitate? Va-
un rol important în prima asupra lui Kant, în scara lui de valori (edifica- jumele recente ale d-lui Călinescu aduc un enorm ma
/

te Istorice de la Oslo. să îi avut tor, Eminescu l-a tradus în românește pe Kant, nu pe

nourelle histoire de terial incdit in care descoperi marea foame spirituală
această problemă. Oricum, în Une
îi Schopenhauer), nici aceștia coi asupra anticilor (Platon). a lui Eminescu şi toate influenţele” veacului. De la
PEurope ati Moyen Age, Brătianu subliniază câ „ar
Romantismul (o arată Zoe Dumitrescu-Bușulenga, intr-o buddhism și Schopenhauer pină la romanticii francezi si
poate mult mai interesant și de asemenea mai fructuos carte recentă, fundamentală — Eminescu și romantismul
TR

poezia clasică — a rămas ceva pe care să nu-l fi pustat

do a da o mai mare amploare fenomenelor de istorie eco- gcrman) nu i-a oferit lui Eminescu modele și nu l-a sub- Eminescu, a rămas vreun teritoriu spiritual po care să
jugat, ci a fost fermentul care a favorizat dezvoltarea ru fi pătruns măcar provizoriu și în pripă?.
nomică şi socială şi de a integra în relatarea faptelor și
personalităţii proprii a poetul: | Însetai de experienţe cerebrale, Mircea Eliade a fost,
evenimentelor istoria civilizaţiei și a gînâirii, a literelor Gindirea, ca și poezia, stă, la Eminescu, sub înriu- din chiar inceputul existenţei sale spirituale un căutător
și a artelor“. | rirea acelui „suc învietor al patimii” — cum găsim no: de absolut: in cultură, în trăire, în creaţie. senţa îin-
Revenind la Comerţul genovez... remarcăm că. date tat într-unul din manuscrise. Spiritul eminescian era un săși a „virtualităţii”, a cărei „apologie” o făcea in „Gin=
fiina cele afirmate mai sus, înţelesul său se amplifică. centru spre care convergeau, atrase de o irezistibilă Girea* Qin august—septembrie 1928, nu era altceva decit
EN

forță centripetă, ideile oricărui domeniu, un loc al în- „trăirea absolutului”. Orice experienţă pe orice plan, il
Căci dacă fraza citată constituie programul - istoricului,
trebării, confruntării și reașezării. Important, insă, pen angajează ontologic. „Nu cunoaştem nimic renunţind la
atunci. volumul publicat în 1929 reprezintă îndeplinirea pri- tru studiul lui Viar«u — este că, deși îl pune pe Scho- experiență”. Dar, în acelaşi timp, cunoastem foarte 'pu-
mului punct din program. Şi aceasta datorită faptului că penhauer pe primul: loc, parte din rezultatele cercetării țin dacă nu renunţăm la limitele impuse experienţei”,
aspectului economic în general și celui comercial în spe- se dovedește conformă poeziei lui Eminescu. D. Caracos- biologicul, 502
(„Vremeâ”, 5 februarie 1933). Analizind
deosebită. Bră- tea, pe care l-am mai amintit, considera că Tudor Via-
cial îi se acordă un loc de o importanţă cialul: diurnul, Eliade sondează, cercetează în permanen-
nu ar fi construit pe un „soclu de ideologie .desfăcută de îndeplineşte a importanti
tianu evidenţiază că „este imposibil să nu se vadă că ne- ță metafizicul. Erosul însuși
expresie". Nu-i adevărat. Exegetul lui Eminescu nu plu: ui fost pre-
functie cognitivă căci, susţine el, „Sexualitatea
/C

gustorii italieni au fost agenţi foarte activi ai formării teşte în „idei generale“, ci se coboară cu înțelegere şi polivalenta, a căruel
tutindeni si întotdeauna o funcţie
capitalismului”. Sau, altfel spus, într-o formulare mai fără prejudecăţi asupra textului poetic, iar atunci cind a fost funcţia COsmu-
primă si poate, supremă funcţie
revendică o influenţă sau alta o face prudent, așezin: - termeni sexuali
puţin concisă, „Glorioasele oraşe ale Italiei medievale (...) „logică ; ...a traduce o situaţie psihică în căci
du-şi aserţiunile. sub ocrotirea mult. incriminatului, de sexualitatea
au inceput să facă avere, în majoritatea cazurilor, dato- către Bogdan-Duică, „poate“. Capitolele următoare ale lu- nu înscamnă cituși de puţin a o înjosi,
și întotdeauna numai în lumea
a fost pretutindeni
—

rită profiturilor pe care le aduceau transporturile rutiere crării — pătrund, de cele mai multe ori, cu intuiţie fără un act
modernă nu e — o hierofanie, şi actul sexual
sau maritime (..) Au urmat apoi activităţile comerciale, greș şi cu fineţe analitică în intimitatea "creaţiei lirice |
integral (deci și un mijloc de cunoaștere)”.
„apoi cele industriale. în fine, încununare tirzie, activita- a lui Eminescu. Pentru prima dată cu o asemenea am- receptat și
Din această perspectivă ideatică trebuie
ploare, motivele mari ale poeziei eminesciene sint ana-
Alaitreyi, cartea care avea să marcheze. consu-
SI

tea bancară” (Fernand Braudel). | lizate pe întreaga lor gamă, de'la aspectele stilisticepină romanul
însă Gh. I. Brătianu nu s-a dedicat doar crarea literară a lui Eliade, punctul în care tinereţea
Din fericire la sensurile dezvoltate și rezonanţa lor. estetică. Transfe- a încetat să fie trufie devenind o autentică și perenă
istoriei universale. Din fericire, pentru că îi datorăm Cî- rul de la filozofia lui Schopenhauerla poezia lui Emi- 15 re
nescu odatţă efectuat, aceasta din urmă e receptată în valoare. Plecind de la ideea de autenticitate, care
teva scrieri de istorie naţională de o valoare deosebită, în izvorul în ideea de experienţă, Maitreyi este jurnalul u-
frunte excelenta sa lucrare „Une Gnisme ct un miracle “unitatea ei. Echivalente.ca «Voința de a trăi» devine, a- ri triple descoperiri: descoperirea de sine
intr-o "Situl
ope- drapostei (incar-
IA

sadar, în poezia lui Eminescu «dorul remărginit»”, existenţială limitată), descoperirea

historique-le peuple roumain“ (1937). Mai mult chiar, ţie
rează în domeniul conceptului, exterior poeticităţii, sint fiinţă ce capătă valoare paradigmatică —
putem spune că interesul său pentru istorie universală nată într-o
apropieri care mută discuţia în planul ideilor, fără să că într-un anume
Maitreyi simbolizează Indiunca şi poate
este aproape întotdeauna asociat cu o mai bună înţele- vicieze analiza ca atare. Pompiliu Constantinescu, în cro-
fel. India însăşi şi paradoxurile ci) și descoperirea unul
structurat dupa
gere a dezvoltării poporului său. Brătianu nu a omis nici- nica sa din „Vremea“, nr. 118/1930, desprinde cu siguran- alțe lumi, a unui alt univers (cel indian),
odată faptul că istoria naţională trebuie să rămînă în tă caracteristicile metodei lui Vianu: „...pentru a merge. alte legi și norme decit cel european.
spre o relativă biruinţă, adoptă o metodă mixtă, de in- dintre două fiinţe de rase deosebite, despăr-
centrul preocupărilor istoricului român. | „Idilă
U

terpretare critică și raportare de surse istorice, de teme moravuri, unite în universalitatea dragostei”,
țite prin
Cu toate că perioada lui de activitate este relativ re- şi ideologie, căutind să înregistreze ceminescianismul în
spunea Călinescu, Maitreyi se pasează sub u-
după cum
strinsă, importanţa scrierilor sale este deosebită. Şi a- aerul firesc al ambianţei sale universale.” „Metoda a căutării spirituale, a ideii că literatura
ceeași, zodie pă
înseamnă confuzie de planuri. de a-l repune pe om in e
coasta deoarece el ests „autorul unei opere care își păs- mixtă* a lui Vianu nu are un rol recuperator —
a-i reda vocaţia, CimMensitl-
BC

Drumul de la general la expresie şi de la expresie la tură cu marele univers şi de

trează și astăzi viabilitatea datorită unei perspective de - |
general e parcurs în cunoștință de cauză, ţinindu-se sea- nea cosmică.
o largă deschidere către toate orizonturile istoriei, civi- ma de specificul fiecărei trepte. Tudor Vianu nu s-ar toate celelalte opere alp sale (de
lizaţiei, a unei metode de investigaţie caracterizată prin lui
În Maitreyi, ca în
fi putut limita la analiza expresiei cînd cercetarea literară la cele pur științifice, de îs-
la cele de ficţiune
„Ideile generale“, la ă con-
subtilitatea interpretărilor, a ipotezelor, a noilor relaţii și țintea spre o viziune de ansamblu. “orie a religiilor) palpită aceeași nobilă şi obsedant
Sp1-
explicaţii date fenomenelor istorice văzute în conexiunile care este acuzat că rămine, au o funcţie axiologică, a- vingere : aceea că omul e nemuritor, nemuritor prin
lor economice, sociale, politice, culturale şi . spirituale“ iută la stabilirea locului poetului român în spaţiul lite- rit, și că sensul existenţei sale este de a căuta neincetat
în articolul din „Datina” ca singură, îl poate ridica la condiţii
raturii universale. Al. Dima, această forţă care,
(Valeriu Râpeanu). Dar, am adăuga noi, Brătianu își me- faci zid contra morţii, contra haosului ; să
(nr. 4—6/1930) referitor la cartea lui Vianu, atrăgea a- de zeu: „Să
rită locul printre marii. istorici ai ţării datorită demon- te creezi, pe tine, om adevărat, om întreg, ca „dintr-o
trăgea atenţia tocmai asupra deschiderii pe care.o ofe-
un Sens al existenţei,
straţiei că istoria naţională poate fi mai bine înţeleasă ră 0 asemenea metodă (..... o indicație de metodă decare bucată de granit; asta înseamnă
slă-
singurul sens: să te faci, bucată, impotriva tuturor
ca parte şi ca factor al istoriei' generale, demonstraţie pe e timpul să se ţină seama.) „O indicație de metodă”, s-0
recunoaștem, valabilă, în spiritul ei, şi astazi. biciunilor, a tentaţiilor, a căderilor.*
care a făcut-o în mod strălucit”
în opera sa.

Marius CRISTIAN Ovidiu NIMIGEAN | Aurora HRITULEAC

 i |
Atmosfera — se poate de
înţelege îndată fără să aibă activitate ştiinţifică).
au tost nu numai incuraja-

ANCHETA NOASTRĂ
— cra una Ma Mult ambigua: Nici prea Rezultatele
toare uur, in mare masura, şi hotaritoare
favorabila penru „promovarea Tineriiort,
MICI CVIuent NelavOranala, U asemenea ten- pentru prezenţa și evolupha mea AN CTutiCa
șI „storie nterara. Yremul pentru Critica.
umnţă ue „tolerare” cam de sus și de cele
, inuare di ag, ! Era de părere că anul ăsta nu se oate mal adeseori tarâ tact uman și nterar NU al revistei „Luceatărul” pe anul 1964 (pun- :
(continuare din pag. 3) Era cam încilcită toată povestea . era aeloc incurajatoare, mai ales ca fle- tru studule despre Eminescu Bibi A
olhcate

RY
nem, un climat, „poetic“, „prozaic*, „dra- * Era în plan dar au scos-o care recenzie -și comentariu critic, apoi cro- acel an) PO E StĂ revistă (in. 194), a u-
mătureic”* sau critic“) dezinhibă timidita- Era un escu dar n-a mers nică hierară Şi articol, toate de sitmctă ac- numere din € ci ie E considerare critică
“tea tinerelor talente tot aşa de mult ca și Era de critică de aceea n-a ţinut tualitate, de- cele mai multe ori impuse pe nui amplu SU "ai rescu (revistele din.
unele „interm=ucontexte” culturale redac- Era o comemorare dar tot n-a rezistat o anumită temă de către redacție, eruu a operei lui o use și „Uromca” — nu.
ționale). , Era mai bine să încerci cu o prefaţă puricate, la secţia de critică hterară, cu aşi — în 1 apâru; i ca DEA... mare
O ultă constatare, foarte imbucurătoarv, Era probabil oportună o postfață . o placere suspecta, dacă nu chiar răutăcioa- l-au refuzat pe moti dci, de. a dreptul
este aceea că există în climatul cultural Era o traducere dar avea copyright Să prin ueriziunt ȘI Sarcasiul, cra, de fapt, polemic și, d "aeschis ai
ul generaţiei tinere ( în mediul studenţes:, Erau în scrtar și s-a rătăcit Aproape tut ce era autudine și inue- incomod pentru ele) mi- u criticii și Ia

RA
cu deosebire la „Dialog” si „Opinia”) o Era la cartea romaâncască dar au tre- penuenţa crucă nu se bucuri ue tiţtaiegt- larg „porţile“ spre domeni edituri. Na
conștiință clar formulată si manifestă mi- cut-o la eminescu re, Tendinţa revistei, cu excepuuile ue ri-j torici literare, spre reviste Și sur
siunii istorice a tinerei generaţii. Idealul Era la eminescu dar-nu e goare, tund mai mult favorabila unu „Spi- | m-au descurajat nici. lipsa de i uraj iare
„vi vizează, evident, viitorul socalist și ură pe cind nu s-a văzut rit lauducios*, asezal 1n căare patesc ue de la acei care stăteau în farcul egsoismu-
comunist al patriei noastre. De asemenea, Era să fie mamitestare. Nu ma spun că orce imcu- lui, şi nici șicanele și obstrucţiile” repetate
constat cu bucurie raportarea tinerilor la ura să nație de a pune sub scmnul intrebarii, cu ale unora şi altora, funcţionari literari, ad-
marile opere ale trecutului mai apropiat E rasă aruumentele ac rigoare, maculatura lteru- ministrativi sau dogmatici, complexaţi dir
sau mai îndepărtat, la tradiţiile românești Erată oricum nu se aprobă. ră și pe voiosii e. autori, cum încercam 1n cauza „ncomologării“ lor în. viața literară

LIB
si revalorificarea intregii moşteniri cul- textele mele critice, era socotită ca o ne. Și în cultură. invidie,
turale in perspectiva umanismului revolu- politeţe, mai mult chiar, ca 0 pornire po- La neîncredere și la hpsă de
ționur, Această
nire culturală
raportare la intreaga moște-
si stimularea afirmării ti- II. Mic repertoriu de subiecte emca
i
nesabuită,
ci,
total neavenita
Z pi
la 0 re-
“ca
bunăvoință
tuală am
și la lipsă
răspuns
de simpatie
intotdeauna prin
intelec-
munca
nverelor talente sînt semnele bune că pu- , _ Maia pb obsesia Co a peemhbrului: intelectuală la masa de scris (care o com-
tem avea toată încrederea în generaţiile ŞI teme pentru acasa (co AG eg u) ru ată | pletează pe aceea a profesorului). Astăz,
tinere. Se stie că, cu cit acumularea de ” (conservatoare) de a 1 Dine CU, toa a LU mail mult ca oricind, după oarecare Cxpe-
trecut este mai intensă si mai mare, cu (1) Pleonasmul inconturabil: la început Meâ. Imi aduc aminte că atunci cind ant ienţă a scrisului), am credința că numai
atit ţinta de viitor vizată
depărtată.
este mai în- este debutul. Debutul ca prag. Iar la sfir-
şit veni debutul. Fantasma debutului. Pul-
FCușit totuşi, după multe
blic” un mic studiu,
insistenţe,
evident
să pu-
neconformist,
riență a, tit “constiinta dirzăa cum Ori
muncă . cinstită Şi consiii Ri
an.

Nu-din complezenţă, vreau să mai fac o siune şi transfer, puisiune și navetă. Şta- Critica literară Sau apologie ?. (septembrie al ide că în cristalizarea vo-

Y
apreciere vlogioasă la adresa revistei diul oglinzii. Narcisismul, boala copilăriei 1565)» „laşul literar“, spre mica iui _510- "Cin litera e, atunci” cînd aceasta există
„Dialog”. Ea onorează cu mare cinste tit- hteratorului. Pragmatica debutului. Pro- riolă, a fost serios criticat de O gazetă I- SM 1 luer care contează în “cole din
Jul, purtind continuu un viu dialog cu toate gramarea debutului — debutul cu program. terară din capitală, provocind redactorului Urmă € să fin, cu orice preţ noi însine
neneraţiile, dovedind astfel o înaltă con- Mazardul şi necesitatea.
- Scenariul debutu- şei o sperietură destul de puternică. In fa > Di coca credem, cu niina

IT
știință a unităţii și continuității în schim- lui. Debutul ca fetiş. ceea ce
vitaţie la
mă centru,
priveşte,
la o
m-am ales cupe o
dezbatere
in-
pro-
şi săconștiință,
pe
facem bine
că
cecaputem ce cu adevărat face
. ,
bare si progres cultural.
| (2) Romanul începuturilor sau începutu- bleme de critică organizată de Uniunea bine spre tolosul celor it
din jurul nostru riși
Gh. BOURCEANU file romanului. Amintiri din copilărie. Anii Scriitorilor (unde revista a fost iarăși cri- al i cii de a participa . la cultură, 1
d de ucenicie. Cum am devenit scriitor. De- ticată), de unde concluzia că spre a fi „o- Crcaţic, Și nu prin vorbe,

RS
butul ca o pradă. Inventarea vieţii de scri- mologat“ nu era obligatoriu, chiar în cli-
itor. Cine creează debutantul. Hagia sem- matul literar geometric existent atunci, să 2,
1. Era năturii. Sacralizarea debutului. De la re- fii obedient faţă de orientarea unei revis- , _ , _
. prezentările inconștiente la textul literar. te regionale care, de fapt, nu avea o di- Climatul cultural în care se manifestă
„du urmat curind primele mele Debutul ca itinerariu inițiatic. Totem si recţie critică şi o personalitate distinctă. ustăzi tinerii este cu totul altul în com-
incercări literare ș mi-a fost uşor debut. A citi — a scrie, a scrie — a (te) Am. înţeles, încă din acea perioadă, cind paraţie cu acela de acum 25—50 de ani.
să public; am găsit imediat în- citi. Scrisul supapă. Scrisul sub apă. Mitul critica de atitudine era: „ajustată“, ostraci- Mai întii existența atitor „reviste studen-
țelegere şi încurajare ; dar mi-a autorului. Autor implică autoritate. Un nu- VE zată sau respinsă de pe poziţii anticritice (eşti, redactate de studenţii INȘIȘI, consti-
trebuit timp ca să-mi dau sScu- me adunat pe-o carte. Iluzia legitimării Şi (de fapt, antiintelectuale), că elementele de tuie o mare şansă de ufirmare în publi-
ma şi Să mă conving că nu era legitimarea iluziei. mare importanţă în dobindirea autorităţii cistică a talentelor adevărate, înainte ca
o intimplare“, de către un tinăr critice sunt independen- cele să bată la uşile revistelor literare şi de
(3) Regula jocului. Homo novicius. Stra- ţa, probitatea morală și intelectuală, parti- cultură cunoscute, Dacă ce să mă coniesez,
ITALO CALVINO tegia debutului. Fundamentele complicită- cipare la cultură prin cultură. iată un exemplu cu semnificaţii pe care le
„U , o ţii. Diferenţă și alteritate. Ierarhii și privi- în revista la care colaboram (fără mare poate descifra oricine: mie nu mi S-a în-
(1) Era o zi însorită desigur de vară legii. Scriu, deci sint; public, deci exist. plăcere) îşi găseau loc foarte puţine arti- sgăduit (în anii 1959—1960) să claborez o
Era pe vremea cind inșul literar îşi avea Învestirea capitalului simbolic. Infestarea cole consacrate marilor noastre valori li- lucrare de licenţă despre proza literară a
NI
redacția la palat capitalului simbolic. Reguli şi coduri. A terare din trecut. Cind prin 1962 am pro- lui Eminescu (pe motiv că romantismul
Fra tinăr hz dar avea tot atit de mulţi (stră)bate cîmpul literar. Inflaţia partuzar- pus diriguitorului ei un mic studiu despre poetului cra... „rcacţionar“), și nici despre
prieteni printre scriitori „ dă: volumul colectiv. Eșanjismul printre proza iiterară a .lui Eminescu, mi s-a dat poezia lui Bacovia (pe motiv că poctul cra
„Fra cu două volume de poezii la cl gata debutanţi. De ce e greu să publici o carte un răspuns care m-a tulburat ca un vis Simbolist, adică... „antirecalist“). Ca student,
să le ofere cuiva pentru recenzare de versuri. De ce ce greu să publici o car- urit, multă vreme: „Nu avem nevoie de Citeam pe ascuns şi cu riscuri pe Nlaio-
Era oseptembrie
intimplarecă l-am cunoscut tecartede proză. De ce e greu să publici o articole despre Eminescu; ne-ar interesa rescu, Blaga, Iorga și chiar pecărţile
Eminescu.
LU

Erau cind a apărut iaşul lite- de critică. De ce cec greu să publici. acum un studiu despre poezia lui Ilara- Astăzi accosul la valori şi la mari
TIT CU prima TCCeNZIC
De ce e greu. Istoria debutului de la ori- lamb Zincă. Dacă îl scrii, îl publicăm î- este, pentru tinerii studenţi, o şansă fabu-
Era de fapt nu știu cum era. fiindcă n-am sin; pînă în prezent. Retorica debutului. mediat, oricit de mare ar fi el“. Nu l-am loasă de-a accede la cultura majoră.
mai recitit-o de o groază de ani * Poetica debutului. Semiotica debutului. So- scris eu, l-a scris altcineva (din redacţie), Cum aici nu am în vedere decit vocaţi-
Era însă totul atit de frumos încît aveam ciologia debutului. Etc. Raportul de forţe, și s-a publicat pe multe pasini în revista ile posibile în direcţia criticii şi a istorici
convingerea că, mai tirziu va îi și mai raporturi de forţă. Rolul stimulativ al ob- care îşi avea sediul redacţional în Palatul literare (aceasta nu este, nicidecum, incon-
Irumos într-un roman _stacolelor. Paralelă cu Tristan şi Isolda. Culturii. Studiul meu despre proza lui E- „patibilă, cum sc mai crede, cu cercetarea
Era o senzaţie minunată Itinerarii strict supravegheate. Imaginarul. minescu a apărut în anul 1964, în cinci modernă), inu imaginez ca sunt tot mal pu-
iubii Poet as PRI Modurile de îmbătrinire. Lector în iabula numere consecutive în revista „Tribuna“ ţini aceia care mai pot crede că e posi-
Era presimţită predestinată prefabricată . asa. întoarcerea
RA

refulatului, Plecarea defu- de la Cluj unde, încă student fiind, pu- bil să fie „omologaţi“, în viitor, în sfera
ra mil tirziu prietenul meu romancierul latului. blicasem recenzii și comentarii critice. acestor discipline, făcînd abstracţie, în
ra admirator al lui anton holban Al. CĂLINESCU De altfel, 'trebuie să precizez că la ob- pregătirea lor intelectuală și în oficiul pu-
te despre îitorul ipac eo car ' strucţiile unor funcţionari literari dogmatici blicistic, de cunoaşterea marilor noștri îna-
Era să zic că nu mă interesează dai din redacţia revistei locale, am răspuns în- intași, dela Matorescu la Călinescu. Ra-
m-am gîndit de ce nu Cu orice rel noi insine: tr-un mod care m-a avantajat, fiind pentru portarea in primul rind „la reperele sta-
Era Ii albatros 9 editoare admirabilă 3 D > mine un curat cîştig moral si intelectual. bile şi la modelele gindirii critice româ-
Era simplu să faci o ofertă și să semnezi în loc să mă resemnez și să mă confor- nești este o datorie de constiinţă și un e-
NT

un contract l. mez la spiritul conservator al locului, am lement absolut necesar în dialectica litera-=
Era pe la sfirsitul lui aprilie cînd am Eram student în anul al III-lea cind, în început să public mai „mult în alte reviste ră. Tainele _ limbajului critic de la aceştia:
terminat cartea 1958, s-a produs, printr-o întimplare feri- (în „Tribuna“, „Luceafărul“, „Scrisul bănă- se învaţă intii, așa cum 'un poet învaţă
Era decembrie cind cartea a iesit de sub cită, debutul meu în critică, în singura re- țean“. apoi „Ateneu“, Tomis), verificin- ce este rostirea lirică de la | Eminescu,
tipar. ” vistă ce apărea pe atunci în „urbea cul- du-mi aptitudinile pentru critică ȘI istorie Blaga, Arghezi, Barbu sau Nichita Stănes-
Era zăpada de odinioară turii“. Este vorba de o publicaţie, necu- literară prin „confruntarea“ intelectuală și cu.
Era din nou un început noscută: multor studenţi de azi, „Iașul li- cu optica altor redacţii. „mult mai deschise Mistica modelor (efemere) a trecut. Stra-
Era punct și de la capăt sau aşa mi se terar“, o mică citadelă regională în care tinerilor scriitori (Situaţia era presantă şi tegia culturii totale a spiritului în vederea:
CE

părea că tinerii pătrundeau, de regulă, destul de din alt motiv : spiritul filologic universitar, afirmării plenare a personalităţii, nu în-
Era greu iar acei înzestrați cu talent erau, în ca și astăzi de altfel, nu era favorabil a- seamnă doar sincronizarea cu forme ale
(2) Era plin de bunăvoință dar nu ştia ni- cele din urmă, menţinuţi și mai greu prin- celora care publicau în reviste și stricau, culturii străine, ci înainte de toate şi în-
MIC Sigur „tre colaboratori. fără să vrea, tabieturile celor ce avansau îr-un proces de durată, sincronizarea cu

Aspiratie și şi împlinire istoriogralică Apărut în 1935, primul volum al Istoriei Românilor

(Din cele mai vechi timpuri pînă la moartea lui Alexan-
întreg,
porul
complex
român are
şi a
dreptul
„convingerii nestrămutate
să știe adevărul, tot
că po-—
adevărul
/

dru cel Bun). Fundaţia pentru literatură și artă răspundea despre trecutul lui* (Cristian Popișteanu, istoria clipei,
Încercarea de a imagina un portret-robot complet al
unor cerinţe şi venea în conținuarea preocupărilor universi- Editura Albatros București, 1984, p. 59). Sinteza „oferea
istoricului, al cercetătorului, autorului de tomuri groase tare ale tinărului profesor. O sinteză amplă era necesară cadrul propice după cum a dovedit-a şi reluarea ei,
nu numai istoriografiei noastre, dar și publicului larg impreună cu Dinu C. Giurescu — pentru împlinirea
SI

despre trecut, eșuează de bună seamă. Dar, dintre cele citeva a-

tuse pe care ni le inchipuim se conturează figura unui care, după intregirea României, avea nevoie de o lucrare cestei pasiuni și urmarea acestei convingeri. |
om ajuns la acea maturitate la care experienţa proprie care să-i ofere o imagine globală asupra - istoriei tuturor Principalele coordonate ale volumului de debut pot
de viaţă ii dă dreptul și putinţa de a vorbi despre amin- românilor. fi regăsite în lucrările ulterioare; ca preocupări constan-—
tirea îndelungată a umanităţii. Realitatea poate — și o „Voiam să scriu o carte pe. care s-o poată citi ori- te ale autorului: influenţa pămîntului românesc asupra
cine, nu numai specialiștii (...) o carte care, făcînd suma istoriei noastre, destinul românilor din afara graniţelor
face uneori infirma această imagine. Iar cind istori-
IA

cul are 3t de ani şi cartea se numeste ISTORIA ROMÂ- cunoștințelor acumulate privitoare la. istoria românilor, țării, mai ales al celor din Peninsula Balcanică.
NILOR surpriza este firească. Ea se explică, însă, prin să le înfăţişeze după un plan sistematic și-intr-o formă Ca o noutate istoriografică — la vremea “apariţiei
biografia tinărului cercetător. Deja profesor la Universi- accesibilă marii mase a cititorilor”. (Constantin C. Giu- lui în acest prim volum al lui C. C. Giurescu, ac-
tatea din Bucureşti, doctor docent în științe istorice, cu rescu, Amintiri, vol. I, Editura Sport-Turism, București, centul cade pe istoria instituţiilor și a culturii, domenii
o vastă activitate publicistică (fondator al Revistei Isto- 1976, p. 314). mai puţin cercetate pină atunci, dar a căror importanţă
pentru devenirea şi pentru unitatea românilor istoricul Je
rice Române), Constantin C. Giurescu se dovedise a îi A fost o dorinţă care întrecea posibilităţile autoru-
relevă
r A pertinent. Este interesanţ de semnalat, aşa cun
un tinâr cu realizări de valoare și perspective a căror lui? Era el în măsură, la 3t de ani, să întocmească o însuși C. C. Giurescu a făcut-o
U

împlinire o garanta. Tinereţea nu coste în cazul lui — sinteză de istorie a românilor în care rigoarea științifică în Amintiri, legătura
dintre. substanţa demersului istoriografic și cadrul isto-
o perioadă de căutări și incertitudini, ci, pe deplin crea- să se îmbine în mod fericit cu cerinţele variate ale căr-
Tic, cu idealurile și nevoile sale, în care se întreprinde
toare, ea conturează si dă măsura! unei personalităţi de ţii de popularizare? Cintărind volumul acum, la peste o
acest demers. În sintezele dinainte de 1918 se acorda, cu
excepție. - jumătate de veac de la apariţie, înţelegem că aspiraţia
precădere, atenţie istoriei politice și' militare,
BC

A pune în lumină importanţa activităţii lui Constari se suprapune vocației și împlinirii. pentru că
dominant „era efortul de „realizare a statului
tin C. Giurescu pentru istoriografia noastră ni se Dare De-a lungul întregii sale vieţi, Constantin C. Giures- unitar .pe
naţional
cale politică și militară“. în perioada inter-
inutil. Pentru că valoarea sa, rolul jucat sînt de netăgă- cu a fost unul dintre puţinii — și din'ce în ce mai belică preocuparea
duit si prea bine cunoscute. principală devine cea a organizării in-
puţinii — istorici care ocolesc o specializare strictă, o cir- stituționale şi a valorificării
Documentarea amplă și ideile noi bine argumentate, cumscriere a activităţii lor unei perioade anume, fiind condiţiilor oferite de noul
d cadru prin creaţia culturală.
spirit critic si competenţă, migală și tenacitate în sta: prin aceasta, înclinat spre sinteză. Între XMlileniul migra-!
Comparînd
bilirea adevărului, 0 viziune proprie asupra istoriei, stil țiilor, Viaţa și opera lui Cuza Vodă, între Istoria pădurii
Istoria Românilor
volumul
apărută
de debut cu ediţia . sintezei de
fluent și simplu, claritatea fac din cărţile lui C. C. Giu- româneşti şi Istoria Bucureştilor, preocupările lui acoperă 40 de ani mai tîrziu, se re-
marcă păstrarea coordonatelor principale,
rescu lecturi necesare și plăcute. Cum se împacă aceste probleme foarte variate asupra cărora aruncă. lumina a stilului atit
calităţi — prezente încă de la debut — cu tinereţea au- clară a cercetării profunde. Este tentaţia puternică a a- de personal al istoricului.
torului? Ca o consecinţă firească a personalităţii crista- devărului total, în întreaga lui evoluţie prin care se dez- Pentru că, tînăr sau ]a
C. Giurescu
vîrsta senectuţii , Constantin
lizate de timpuriu, a clanului dublat de o profundă se- văluie constanța și variabilitatea, originalitatea şi recep- este acel a $ i
riozitate, a capacităţii de înţelegere și putere de crea- tivitatea la influenţele din afară. Istoria scrisă de C. C.
țiC, | Giurescu este o reflectare a pasiunii pentru adevărul
Cristiana OGHINĂ
Pa
”

culturii şi literaturii na- În egală mă-

marea tradiţie a Instruirea intelectuală și orientarea ideo- cupări intelectuale și sociale.
ţionale. În această privinţă Eminescu râ-
el logică a noului -contigent ue tineri âu o0- sură, credem că este necesar ca tinerii să
absolut. La 20 de ani cupat un loc important în strategia dez-
mine un model în
beneficieze de stagii de specializare la in-
scri se sese pină atunci voltârii învăţămîntului nostru superior. _stituţiile de profil curopene sau din alte
cunostea tot ce |
limba naţională... La Universitate, tinerii, nou încadraţi, continente. Acestea sint importante, atu

RY
po-
De la Eminescu, înainte!, iată o cale preparatorii, care puteau fi studen, in ul- sub raport formativ, cît și educativ. Pro-
spi- blema trebuie să fie rezolvată, se înţelege,
sibilă a metamoriozelor dialectice ale tinni ani, aveau aatoria să se pregătească
a
ritului nostru și ale culturii fiecărui ităţdin- pentru însușirea viitoarei profesiuni, pe la nivelul și cu responsabilitatea impuse
onal ii.
tre noi ca marcă distinctivă a pers baza unui program îndeplinit cu mare ri- de. cerinţele actuale, dar și in raport cu
gurozitate. Am avut şansa de a mă nu- nevoile viitoare ale societăţii noastre ailu-
Mihai DRĂGAN măra în rîndul acestora. Am fost încadrat te în continuu progres. |
"la începutul anului 1950, cînd eram student Nu este un secret pentru nimeni că, as-
in: anul al IV-lea. La terminarea Facultă-. tăzi, se constată o îmbătrinire a cadrelor,

RA
ţii mi s-a oferit şi un post de cercetător la anumite discipline 'sau specialităţi nu
în colectivul de istorie modernă a Filialei mai există continuitate ; tinerii, acei pu-
Educaţie din laşi a Academiei, Catedra şi acest co- ţini care există, sint copleșiți de îndatori-
lectiv,. condus cu competenţă şi totală rile didactice şi nu mai au răgazul pregă-
dăruire de profesorul D. Berlescu, au fost tirii. Colectivele de lucru, de multe ori,
si comunicare umană in cuprinsul. unei .activități de pe atunci, sint obsedate de acoperirea normelor, de
incă, integrate, formele de studiu în cu- organizarea cfortului doar în acest sens.
între două lumi, prinsul cărora mi-am însușit tainele esen- Experienţa nu mai poate fi transmisă la

LIB
Am trăit la cumpăna
într-o perioadă istorică de mari frămintări țiale ale specialităţii, printr-o muncă stă- fel de eficient, iar autoperfecţionarea și
tensiune. ruitoare, dar și riguros ordonată, în ace. perfecţionarea organizată, supravegheată,
sociale şi morale, de dramatică
laşi. timp, care m-a ajutat să devin — îmi au de suferit. Convingerea noastră este că
De accea, împreună cu reprezentanţii gc-.
neraţici cărcia-i aparţin, a trebuit să ne place să cred — nu doar un profesionist în a venit timpul să ne aplecăm cu stăru:nţă
via= sensul strimt al specializării, ci şi în cel și cu un viu sentiment de angajare asupra
însusi, devrenc, -o concepţie despre fundamental, al unci perfecte identificăr. nevoilor școlii noastre superioare și a pre-
jă și lume bine articulată și un întreg de
consolidate şi veri- cu obiectul — al Istoriei, se înţelege. gătirii celor care ne vor lua locul miine.
orientări care, mereu Am avut la dispoziţie tot ceca ce cra Pentru că activitatea de profesor si de cer-
ficate, să constituie o directivă de drum..
cursurile necesar pentru a învăţa. Obligaţiile didac- cetător științific nu ce o îndeletnicire fără
Am avut şansa de a fi urmat
unei școli bune — Școala normală de în- tice erau minime, Subsumate, toate, per- consecinţe, o aventură fără posteritate. Ea

Y
fecţionării și autopertecţionării. Aveam la lucrează tenace, pe căile ci proprii și de-
văţători „Gh. Asachi“ din Piatra Neamţ —
îndemină o îndrumare permanentă a celor vine, :ceca ce trebuie să fie orice manifes-
de la ai cărci profesori am deprins, mai:
din jur, răgazul frecventării cursurilor de tare a spiritului, un mod Ge educatie si
ales, simţul ordinei și al disciplinei înte-
perfecţionare prin ci- interes, precum şi ședințele săptăminale de comunicare umană.

T
lectuale, credinţa în
ale colectivului Academiei, desfășurate în- Gh. PLATON
vilizaţie și cultură a spetței umane, sensul tr-o atmosferă de: mure densitate intelec-
adevărat al ideii de patrie, în spiritul că- tuală și profesională. Nu lipseau nici mij- 3

rora cra dirijată activitatea viitorilor das- loacele pentru a realiza schimburile de

SI
căli ai satelor şi orașelor românești. experienţă, atit de necesare, cu colegii de
M-am putut înscrie la Universitatea din la Bucureşti și Cluj, de care ne-am legat
laşi ca urmare a largii deschideri spre “durabil, în cuprinsul unci activităţi care
învățămîntul superior, realizată în urma solicita, din plin, solidaritate intelectuală . pentru permeabilitate
actului din august 1914, a sprijinului ma- ȘI umană.

ER
terial şi moral ce l-am primit alături cu Acestei perioade, a tinereţii, de formare, / Ri

se 1, Am să vă dezamăgese dacă asteptaţi

toţi acei care doreau să înveţe şi să deloc ușoare, i-a urmat, o dată cu sfirși-
de lua mine un răspuns semnificativ pentru
consacre progresului ctic și social. Anii fa- tul anilor 60, perioada stagiilor de specia- generaţia din care fac parte, generaţie cure
cultăţii s-au succedat sub presiunea con- lizare în străinătate, de care, fără excep- tul de tineri pentru a-și croi calea, au
a început să se exprime (atit de timid, în- tras din aceasta avantaje, Contextul cultu-
tinuelor schimbări care au modificat struc- ție, aproape, au beneficiat ma: toţi repre-
cit nici nu cuteza să uibă sentimentu unei
nostru. Am trăit în zentanţii generaţiei mele. Cele trei luni rul stimula iniţiative şi "favoriza pe cul
tura învățămîntului atare solidarităţi) către unii "60 si care ua
preajma unor profesori de la care am în- petrecute în Belgia, la începutul anului cupabili de imaginaţie si energie cereatoii-
tras profii îndeosebi; de pe urma schimbă- re. Nu sînt în măsură să fac v unaliză, de
văţat mult; mai presus de toate, însă, am 1971, în cadrul legăturilor cu Universita-
rilor produse în 1954. Aveam destule a-
IV
fost atras şi cîștigat de cei care, cu o pa- tea din Louvain, cînd am putut să studiez
tuuri ca să mă misc o dată cu ca, dar îm- tip sociologic. Îmi lipsese datele. Cred to=.
siune fără cgal, ne-au apropiat de orizon- în arhivele din Bruxelles, ca și șederea
prejurări oarecum independente de mine tuși că nu greşesc prea mult cind afirm
tul large al istorici si, în spiritul unci pil- temporară în Franţa au avut o importanță m-au pus în imposibilitatea de a le îruc- că în pofida incertitudinilor încrente ori-
duitoare distincţii intelectuale și umane, hotăritoare pentru instruirea mea ca. isto-
tifica. În 1957, încă student, semnam un e- cărei activităţi creatoare si au jocului de
ne-au ajutat să nec formăm,. de timpuriu, ric și cultura mea generală. nezultatele
seu despre posteritatea lui Stefan cel lare, interese ce împletește destinul individual
o disciplină a muncii profesionale şi ști- pot fi apreciate și prin numărul lucrări-
UN

esev caracteristice pentru un tinăr ce as- cu acela al generaţiei, anii de care vorbesc
inţitice, sprijinită pe spiritul de răspunde- lor realizate pe baza materialelor desco-
pira să devină istoric și nu mai puţin pen-
re si scrupulul onestităţii, însușirii pretioa- perite și valorificate din Arhivele Ministe- au fost 'destul de generosi în deschideri,
tru o generaţie frustrată, care simţea ne- oferte, realizări. Al-am uitat, înainte de au
se, care asigură acestei munci autoritate rului de Externe al Belgiei si din biblio-
voia de a recupera tradiţiile demnităţii co-
si cficienţă. Prezenţa la catedră a profe- tecile din oraşele „midi“-ului Franţei. încerca să dau. curs unchetei, prin citevi
lective. Abia peste 'un deceniu însă, după
sorilor pedagogi D. Berlescu si Rodica Cio- în generaţia pe care o reprezint. a fost reviste de atunci si am găsit în ele Su-
avataruri ce nu interesează aici, am putut
can-Ivănescu a avut un statut privilegiat învestită o' încredere ce nu a fost. cred, ficiente motive să remarce o perimeabili=
în opţiunile mele, devenind, prin CxeN- desminţită, pentru că am socotit înfotdeau-. publica un nou text, în Cronica, şi acela
„subscris cu un pseudonim ce trebuia să fie tate care s-a diminuat cu timpul.
plul respectării codului moral și profesio- na:— si continui să socot că evolutia u-
nal, o călăuză de activitate practică. nui om nu e doar rezultatul. unor înciden- incă o scurtă „carantină“. Lucrurile s-au 2.,. Desi citeva reviste stau oitrecum li
Plecarea prea devreme, poate, a unora te exterioare, ci şi al unei realităţi lăun- limpezit oarecum, mai apoi, în sensul că _îndemiîna tinerilor (incomparabil mai multe
AL

am putut împleti destul de liber datoriile decit în anii debutului meu), desi există
dintre marii profesori ai Universităţii din irice.
Iași, noua structură și orientare a învăţă- Răspunsul Ja cea de a doua întrehare se cercetării știinţitice cu modalităţi de expre= atitea forme organizate de expresie si se-
mîntului precum şi reorganizarea Academi- desprinde, limpede, cred, din consideraţi- sic mai dezinvolte, în reviste si în cărţi. lecţie (cenacluri, concursuri literare etc),
ci Xomânce au impus o masivă recrutare, ile formulate mai sus. Deceniul de care vorbeam, decisiv pentru am impresia că sansele omologării noilor
pentru toate specialităţile, a numeroşi ti- Universitatea trebuie să fie ca o seră, generaţia mea, rămine însă, în perspectiva talente au scăzut, într-o Măsură, Că în-
neri care. urmau să fie pregătiţi pentru în care, bucurindu-se de lumina şi căldura acestei anchete, in afara biografiei mele. stanţele chemate să sprijine, creaţia tină-
activitatea viitoare. Dacă în operaţia de trebuitoare, să poată creşte tinerele noas- Poate că această „sincopă“ ur explica par- ră sint mai puţin deschise decit (intrebarea
TR

restructurare s-au comis crori rcgretabile, tre vlăstare. Alma mater îsi formează atit țial și faptul că n-am intrat niciodată de-
fiind înlăturate capacităţi intelectuale au- proprii ci slujitori, cît și pe acei chemaţi dv. implică-o comparație) cu un Sfert de
plin în ritmul generaţiei mele și că m-am
tentice, înlocuite, prea repede, cu oameni ogorul întins al patriei, în secol în urmă. Nu sint în stare, nici ît=
„să lucreze pe simţit mai degrabă solidar cu cei mai ti-
fără chemare, în cea de selectare a tine- acelaşi cult al muncii, al răspunderii şi al cum, să cevoc dute statistice. Știu însă că
neri, alături de care se intimpla să mă volumele de debut răzbat cu greu în plu-
rilor, așa cum viitorul a probat-o, erorile îndatoririi civice. Tinerii generaţiei de as- mișc. Nu vreau să jignesc pe nimeni, cuiut
au fost cu mult mai puţine. tăzi, pregătiţi pentru cariera universitară, numai să explic de ce, marginalizat o vre- nurile editoriale și că numărul tinerilor
Operaţiei realizate acum, cu îndrăzneală, trebuie să beneficieze, şi ci, de timpul ne- me, am avut simpatii ce pot surprinde si
admisi în uniunile de creaţie e cu mult
nu i-a lipsit, cîtuși de puţin, responsabili- cesar pentru a-și însuși deplin tainele spc-
EN

o cadență diferită de accea a generaţiei cu mai mic decit oferta îndreptăţită. Te întrebi
tatea. Colectivele de lucru ale Academici cialităţii ce sînt chemaţi să o profeseze,
care am pornit la drum. Trebuie să recu- dacă nu sînt la mijloc baraje artificiale,
si Catedrele Universităţii, într-o limpede fără să uite că fisura unui pedagog și a susceptibile să genereze un sentiment de
nosc apoi că rcintrarea mea în arenă, ori-
înţeleasă și întreţinută -interdependenţă, au unui viitor cercetător se conturează din-
cît de modestă, a fost favorizată de cir- frustraţic la creatorul tinăr, nesatisfăcut de
fost completate : cu un -Material uman CU ir-un imperativ al personalităţii, care poar-
cumstanţele deja amintite. Epoca avea ne-
ales. Astăzi, orice bilanţ asupra Te- tă numele de vocaţie și din cunoaștere „permeabilitatea contextului cultural“. O u-
grijă voie de condeicri, deschisă cum se voia, a-
zultatelor operaţiei, realizată atunci, nu temeinică s-ar impune, în primul rind, ca titudine mai receptivă si mai flexibilă ar
înaintea stagiului tunci, spre toate zările și oricine avea pri-
poate fi socotit decit pozitiv. Recrutarea a selecţia să se realizeze stimula, fără îndoială, creaţia.
pas; au urmat obligatoriu de 3 ani, imediat după termi- ceperea si tăria de a minui un condei afla
/C

reprezentat doar un prim

de formare, într-o narea studiilor, cînd absolvenţii facultă- un larg cîmp de manifestare. Cei de virsta
dificultăţile perioadei
ților sînt încă legaţi de „vechile“ lor prco- mea, nu prea departe de debut și încă des- AL. ZUB
etapă istorică în care totul cra de făcut.

Hotul raţiunii
tem filosofic în felul celor tradiţionale. El ne propune neliniștea metafizică, tovarăşe nedespărţită a lui, pot de-
o încercare de sinteză deschisă unor modulări ulterioare, veni... forţe intăritoare de incomparabilă tensiune suile-
o antropologie ce are în centrul preocupărilor sale pro- tească“” (p. 212), în aspiraţia omului către imposibil (p. 13).
SI

blema personalităţii uamane și a destinului ei. Roşca în- Pornind de la o viziune critică explicită asupra socic=
Personalitate distinctă în cultura filosofia româneas- și tății capitaliste interbelice, filosoful pledează mai intii
Vianu ţelege omul nu ca pe un simplu contemplator și înregis-
că — alături de Lucian Blaga, Mihai Ralea, Tudor trator al realităţii, ci ca pe o fiinţă care poate raţiona în ălitul utilului (1931), apoi în Existenţa tragică, pen-
— D. D. Rosca face parte din generaţia de intelectuali tru valoarea culturală care, după cl, dă sens existenţei
creator, care poate riposta la provocările Universului prin
au scris una din paginile memorabile ale spirituali-
care acţiuni edificatoare de valori. Realitatea apare la filosoful umane. Progresul trebuie să fie atiţ unul material
tăţii românesti din perioada interbelică. | cît și unul spiritual, va conchide ginditorul peste ani.
primului român nu ca un text ordonat definitiv, ci într-o prefa-
percuţia
IA

A debutat oarecum neaşteptat prin cere continuă, în dinamică fără de sfirşit. „Universul ne Utilului egoist, imediat, ca valoare dominantă -a lui Homo
său contact cu Europa culturală. În '1928, la Paris, teza oeconomicus, D. D. Roșca îi suprapune valorile spiri-
theoricien apare ca etern provizor, ca neisprătit în însăși substanţa
sa de doctorat (L'influence de Hegel sur Taine, sa metafizică (p. 113). Frasgilitatea, de fapt aparentă, ne- tuale, capabile, după cum ne arată experienţa, să pre-
de la connaissance cet de Part) va surprinde şi va impre- lungească existenţa în forme artistice, ştiinţifice, filoso-
îndrăzneală temei și prin putință a omului în faţa forţelor ce-i apar ca străine nu
siona pe dascălii Sorbonei, prin fice. Forma împlinirii totale a omului stă în cultivarea
în mare măsură concepţia trebuie, după D. D. Roşca, să-l lase pe individ pradă
logica ideilor. Teza a modificat deopotrivă a valorilor spirituale, considerate în cgală
şi disperării. Filosoful optează pentru o atitudine tragic-eroi-
apărată pină atunci de un Faguet, Fouillee, Lallande că, prometeică, potrivit căreia omul este necontenit che- măsură necesare, ca și în înfăptuirea valorilor materia-
U

Hofiding, după care Hippolyte Taine trecea drept un dis- le. Creaţia culturală și acţiunea reprezintă modul con-
cipol ortodox al lui Auguste Comte. - mat — cum singur spune — să protesteze împotriva a
„ceea ce este pentru a crea „ceea: ce trebuie să fie“. structiv în care omul își poate trăi tragica existenţă, iar
!In cultura și filosofia naţională, D.D. Roşca, și-a legat atitudinea filosofică se constituie ca o componentă au 1-
numele de același Hegel prin masiva și fascinanta tălmă- Dacă la Sâren Kierkegaard existenţa umană este tra-
cire a operei sale, dar și printr-o carte cu totul aparte dealului uman, cairezistibilă tentaţie a omului spre a
BC

versată de o „maladie mortâlă“, iar pentru Heidegger omul „plăsmui viziuni atotcuprinzătoare, de a cuceri absolutul.
în felul ei. Şi va rămîne astfel. aproape ca „omul unei este o „fiinţă aruncată în lume“, o „fiinţă pentru moarte“,
tragică — apărută în 1934 la Apărîind într-un: moment de grea cumpănă în viaţa
Singure- cărți — Existenţa la giînditorul român existenţa constă într-un raport dia-
intelectuală a ţării, Existenţa tragică a avut în epocă 0
Bucureşti, lucrare prin care se va consacra, la o virstă lectic între raţional și irațional. Dezarmanta finitudine
relativ tinără pentru un filosof. Cu subtitlul încercare de prin moarte, pesimismul epocii nu au marcat în manieră
valoare simbolică prin îndemnul ci umanist, prin încre-
sinteză filosofică, ea se impune din capul locului prin me- derea în forţele şi destinul omului. In acelaşi sens, N.
subtilă .
existenţialistă scrierea prin care s-a impus D. D. Roșca.
sajul ei subliniat umanist, printr-o dezbatere Nu putem argumenta — se spune în Existenţa tragică —
Bagdasar conchide în a sa Istorie a filosofiei romaneşti
dramatice a condiţiei umane. Bun cu- (Gin 1940): „Vedem deci că, contrar opiniei pe care
„ASupra dimensiunii prezenţa ontologică a unor „iraționale definite“, așa cum
noscător a] istoriei filosofiei, al culturii timpului său, va- ne-ar putea-o sugera titlul ci, Existenţa tragică nu ple-
lorificîndu-le critic, D. D. Roșca încearcă să ofere (şi, nu putem afirma nici că „existenţa ar fi în întregime ra- dează pentru o doctrină a deznădejdii. Dimpotrivă, ca ne
ționalizabilă“. între raţional și irațional există o gra- apare ca o încercare de a justifica pe plan metafizic,
credem, a izbutit ca puţini alţii, de pe poziţii raţionaliste,
dublate într-o atitudine prin excelenţă romantică), o altă nită mobilă care se deplasează mereu, lărgind aria raţio- domeniu al Cunoas-
cu. argumente scoase din întregul
imagine asupra destinului uman. Dealtfel, filosoful își ma- nalului. Prin atitudinea sa eroică în faţa existenţei, omul curajul și iniţiativele de mari și ne-
terii contemporane,
nifestă, de la bun început încrederea deplină în capaci- are puterea de a se depăşi mereu pe sine însuşi, creînd pieritoare plăsmuiri spirituale“.
tatea omului de.-a-și regînai viitorul potrivit unor prin- în ciuda tulburătoarei indiferenţe a Universului, o lume
mai raţională, mai dreaptă, mai bună, mai frumoasă“ (p.
CIPii mai raţionale, mai umane.
ed. 1968), încît „sentimentul tragic al existenţei și Gheorghe PRICOP
Giînditorul ardelean refuză ab înitio a construi un sis- 205,
 p—CERACLUL LIT [2 | VL
Al Lb STUDENŢI ESC

rame me
me
se inchid, ca într-o „carapace, în “modelul lor cultural. Mi-

„ Loinumicare și rleschidere culturală

însă

o.
cul Prinţ spunea că „Singur: eşti și printre oameni“,
pentru singurătatea omului există un ananke stenai, un
prag unde “legătura dintre oameni urce 10c, căci esenţa o-
lumii. Apoi, cu sufletul încărcat de splendoare şi frumu- mului este însăşi comunicarea, înţelegerea şi toleranța se-
libertatea este un drept scump şi de neprețuit ul omu-
lui, Ea trebuie apărută cu orice preţ. un drept, O seţe, izvorită din adincuri, să pornească plini de elanuri menului.
o constituie creatoare spre inălţarea lor și a lumii. Dorinţa de deveni. o personalitate a crescut treptat,
primă condiţie a promovării si potenţării
_ Omul este o realitate „Cv adr idimensională“, Eul are un: pe măsura trecerii de: la :structurile sociale tradiţionale, stu-:
responsubilitatea. dinamice. In lumea coli
libertatea totală faţa culturii, „volum“, dar și o a patra dimensiune : cea temporală. Ea tice, încremenite, la cele moderne,
Studentul de ustăzi are „nemurirea“

RY
ucost temei, putem vorbi de afir- este uceca Care face ca oamenii să se deosebească între temporană, această sete s-a generalizat de la
a udevâratei culturi, Pe „nemurirea“
ci nu numai prin profunzimea trâirilor, prin anvergura in- numai a citorva - personalităţi s-a trecut ]a
marea puternică ua unei tendinţe de unitate, de solicdarita-
te in riudul tinerilor din țara noustră, formaţi intr-o cul-. tereselor sau capacitatea de înţelegere, ci și prin faculta- tuturor: fenomenul s-a democratizat. Cu toţii am devenit
tură si pentru o cultură dominată de spiritul ştiinţific, des- tea de a se mişca pe dimensiunea temporală, de a valoriza “posesorii
s _ unui „suflet creator“.
fuciliteuză uccesul mai larga la trecutul și anticipa viitorul. Avind în vedere potenţarea forţei creatoare a individu-
- Chisă si dinamică, cure
tinerilor au devenit conştienţi
informaţie şi lu valorile naţionale şi universale, Unit: ea in ln vremea noastră, marcată de un dinamism fără pre- lui, faptul că majoritatea
individualitate, de cul lor, ne face să ve-
pune Cu u- cedent, cind asistăm la creşterea intensității evenimentelor de propria -lor
diversitate, specifică culturii contemporane, dem societatea viitorului pe Măsura unor astfel de ou-
cultaute problema formelor şi modalitâţilor de comunicate pe unitatea de timp, neintiimpinâun _ aflux de modele
meni, o societate dinamică, bazată pe criterii valorice îer-—
in rindul tinerei peneraţii. E adevărat câ uneori comunicua- culturale. Fiecare dintre noi, cu sau fără știrea noastră,
și, în con-=
iidud

„ IN6, pe muncă, pe încurajarea forţei creatoare

RA
rea este îinerâdită de formulizare și stereotipii ; există ti- aderâm şi ne modelâm în conformitate cu substanţa UNC secinţă, pe respectul demnităţii umane. Altfel spus, socie-

d [
nori, Si aceasta o constatăm cu Mare regret, Care nu TEU-= unumite culturi. „Aceasta nu inseamnă că nu există Gonmu- tatea viitorului va promova şi uprecia, înainte de toate,
CI

sesc său care întimpină mari dificultăţi in a se plia după nicare între aceste: stiluri de viaţă şi structuri forihative formele superioare ale muncii omenești, încununate în ma-—
mocdlulaţiile calitative ale realităţii.
Ă

ale cotidianului. Dimpotrivă, cu Cit aceste structuri sint rile creaţii.

stu stiut că tinerii preferă paşii muri si uncori grăbiţi ; Mai variate si mai COMplexe, comunicarea este mai inten- ”

———
near strica ducă ur nui Zăbovi și usupra minunâăţiilor să, Paradoxal, uneori, comunicarea nu are loc, căci unii Marius DUMITRESCU

-
Mona Ci RLOARIȚĂ i Horaţiu ioan LAŞCU

mapa
irina ANDONE

LIB

e
ştiu ceva sc pregăteşte dincolo

e pr
e
poate deja a zvirlit fumigenele
aa a

e
prea multă piclă deodată
a

e
poate deja a spart fiolele '
a

x A a prea miroase a miere prea s-au

ÎK
Octombrie

[io
Ce vînt
E:
a

îndulcit sfircurile pomilor

e

lubite, îi văd pe părinţi zahărul curge pe trunchiuri

aurnaţi cu sutiectu-n ceruri, Ală tingui dezbrăcată de carne mi-e dragă moartea care te-a ascuns imbălsămind furnicile
ai
mm

scăldaţi în lumina de lupte zilei şi nopţii lunii și arborilor

mama

în faţa acestui copac provizoriu. in apus cad pocnind seminţe de pepene

Y
cu dinţii albiţi, avizi de lumină, avizi De departe, peștii încep să se zbată. scara aceasta blindă care coboară peste
nai

Si în cruce acum cuminţiți. Icrele lor nu sînt decit o stare atît dealuri și pictre ard ciulinii pe ripe
e

Coboaură din ei de întreagă apusul care imbălsămează totul dar blănile vulpilor păliră
emo

suvouie de lapte alb și de păcură, Încit nu încape într-o singură lovitură și vintul a tăcut asemeni ţie
PA

IT
in marginea pădurii
e

din gurile lor albite, de var, de daltă.

rap
din doliul vărgat
si încă-i cu pruncii în pintece mama,
cu dorinţi, Ce gind mincinos îmi soarbe lumina
din palme ? şi nici într-o limbă uitată barbară Virstele
incă-n genunchi este tutăl, Secete mistuie crud învelișul cuvîntului. oricit de sălbatică oricit de curată
uscultă prin pintece geamătul blind, În degetul meu inclar, L și tinără rochia ta de cuglenă verde:

o non a pe 9 ame ar mere

RS
ce năting, ce nătingă noaptea — ca o izbăvire. nu-ţi pot vorbi și nu-mi poţi răspunde mă duce ca gindul înapoi

ame,
ce vint, În piclea mea de arbore tinăr tu vei veni: de dincolo de dealurile unde
la vremea cind clocoteau apele și
focurile mi-au mistuit nopţi de-a rîndul

pr
neliniștea nopţii n-a început. cu creștetul spărzind formă după formă
Mai doarme încă în ca, toate sărbătorile creșşteum si noi
Pereche gingurind,

—
cougzulata lumină. de aceea mi-c dragă moartea aceasta tare mai cra frumoasă

n.
care vine pe urmele mele plingind
apesea

Şi deodat se desfac cerurile, Sărutul se sparge metalic - despărţirea aceea pe verticală

crapă coaja pămintului, De prima cunună a virstei VE iţi mai amintesti cum cu umerii goi -
in gol trupul, vintului si cu, topcam gheţurile din perioada glaciară
răspîndit prin spaţii fugare sarpe tinăr,
si-ndestulătoare. rupindu-mi lemnoasele noduri, şi cum niște miini răsucite
l'emeile se-mpiedică-n straic, din mersul cruciș, copacii țepoşi încercau să nc oprească
ărbaţii desfac aripi singave mă mir în arcada fragilă a cuibului. N/ dar rămîncau mercu foarte jos
si cad si din jos şi din sus, In pielea mea de şarpe lucios, ÎS in balele lor albe de iască
dinspre est si upus. la flacăra vintului grcu.
L'emela inpiedicată in straie A început de un timp să se crape! unde mi-s corzile braţelor şi cum ţic îţi atîrnau peste sîni.
NI
si-n podoabe. - de ziuă. cu care să mă prind de trunchiul lumii şi peste șolduri pînă la călcii
Bărbaţii, sălbatici, cu ochii de oţele unde puteam să cînt se făcu fumul ca nişte podoabe muscătoare
se-agaţă de colţuri cioplite- n cristal mai sfint şi mai suav cintăreţ animalele acelea lălii
si le singeră trupul, singeră-n val.
Siluete orfane unde puteam să tac se tăcu mai bine
cimpul cu acrul plăminilor noștri
Stelele- mpung şi osiile-n ceruri sc string. de ierburi și mărăcinișuri deodată umplecam două cre
LU

În noaptea metamortozei
Femeia împiedicată în straie toate plantele se întind în văzduh unde puteam să mă înalţ seara pină cind pînă cînd pînă cînd

me, te
ține pe poale xrăvăşindu-și ninsorile albe în se înălţă mai cu rivnă de lobii urechilor tale-atirnară
capul bărbatului ci ninsori sacadate. şi am fost ramură a nopţii asteroizi și sfere

ce
cu un cearcăn de humă În port, silucte orfane își flutură Și cuibul ochiului mi l-am
de-abia atunci cu un zîmbet

fe mi
si cunună linia vieţii simţit străin

Pee pi ar
Le
din abisuri prelinse pe trupul holtei. pentru trupul dus în exil. te-ai oprit din creştere și mi-ai arătat
sfircurile fierbinţi încercănate

ga
Jlaotic sc mişcă scena
În noaptea metamorfozei
trupul meu sună a gol
Ovid iu BEA Iota
ia AR
ATI
și tot trupul tău curat
aceasta comună : femeia
RA

și păsările se ascund în cuibul

pe braţe cu capul bărbatului ci încît văzîndu-te m-am oprit şi cu
gecnunchilor.
în cădere din cerc în Crc, Şi te-am atins cu băgare de seamă.
Tu ai rămas în pragul verii
Şi-i lucesc ochii de lupoaică Înmarmorat de gustul meu de marină. ca pe un totenr
si ţine lipit de inima ci
chipul bărbatului cu mari aripi
Sa
£i ngave
Prea devreme să tac,
mă tiram pe un culcuş de moluscă,
Ploaie de seară lucrurile se apropiau, de departe
sau noi am început să cădem
si trup de holtci. singură, spre dimineaţa profană.

Dumitru BUZATU
lacul tresare nici pină astăzi nu știu

pa
Tania LEONTE ori inima ta dar deasupra pe ramuri uite cuiburile
NT

plouată de lună mici

niciodată n-am putut să-ţi adun Şi în iarbă şi pe rochia ta de cuglenă

De
risipirile împreună . A , verde
doar te ghiceam după umbră uite buburuze omizi furnici

map
facere
după miroznă după culoare
Ultima citeodată soarele aluneca pe cer
Maria Lucreţi îa ŞTI RZA
o.
pe linia șoldului tău
urmărit mă ascund între ierburi uscate N/ /
altădată delfinii ieșeau

da
CE

pasul turmei jilav mi se urcă în spate

ca urechile tale din mare
un soarc tăria pieptului ară peste tot îmi sCrişneai sub talpă
freamăt oprit pe fruntea limanului
umbra să-i sorb din steaua polară prin măceşi îmi sfîrtecai pielea pe miini
lirismul culorii — hotar spre fiinţă
ploaia mă poartă spre locul din furcă
pasul turmei jilav în spate se urcă
cum cu pot fi seară noaptea nu întunericul
ci tu mă luai în braţe Unshiuri
aer

dincolo de imaginea tainei

iar singele meu pentru ultima oară revenirii la iarbă iar dimineaţa printre gherghine
oninearp inte pie

tinjeşte străin tăcerea de-a fară ca și cum te-aș fi văzut goală Uneori,
mi se făcea deodată rușine lingă ochii nici
acum mă întreb dacă sub ploaie de lună
ra

amurgul
galopează cai,
Murgul
N
/

inima ta tresare
rengait

în picioarele goale.
Pan?

X/ ori lacul - În altă zi,

IP Ol

per

lingă buzele mele

sc coboară peste ape
SI

în timp furat se întorc păsări,

ochi de cai de-odinioară
tropot alb mă înălbește
nechezat mă
si mă “culcă sub
această ninsoare muzica pașilor cu pieptul greu
împresoară
în noapte lătratul ca o lumină
înţeleg acum tresărind Pastel Şi rîd,
rid în hohote
chipul din ceaţă al literelor de neputinţele noastre.
copite acest oraș şi neterminatele străzi ard ciulinii pe rîpe Alteori,
IA

fruntea lor de lună plină sînt săgeți în liniște ca într-un dar blănurile vulpilor păliră lîngă palmele mele
iar din trupul meu strivite trup
-
ca un soldat pe brinci vine toamna se așază tei,
zile rosii Curs în tină de piatra noptatică a nunţii iată-i boneta pe deal se așază în palme şi pe îrunte,
mă apropii cu lăţind- -o şi întinzînd- -0,
peste umbră necălcată
| care caut îndepărtindu-mă u adormit caii-n picioare pînă la înălţimea lor,
pe cărare mai aproape „Şi-n coama unuia eu ca în îerbi y
astept caii să ne pască formă a puterii după aceea pină la rădăcină
si amurgul Să Nne-ngroupe dorul mi-am lăsat faţa şi iar înapoi.
U

n
ue
BC

Redactor şef : Marius CRISTIAN Colectivul de redacţie:

Trina Adăscăliței,- Yrina Andone;
Redactori șefi adjuncţi : Vasile Braic, Şandor Boroş, Dumitru. Gh. Buzatu, Marius
ii Andrei CORBEA
=

Ciobanu, Iulian. Doroftei, Marius Dumitrescu, Codruța

i Ştefan AFLOROAEI vril, Aurora Hrituleac, Vasile. Largu, Lăcrămicara
Gâ-
Marin,
Secretar responsabil de redacție : Michael ASTNER , Cristiana Oshină, Gheorghe Pricop, „Merişor Sturzu,
«

i
în perioa da
1969-—1973, revista a apărut sub titlul „Alma Mater“, revistă Tiparul executat la între prinderea poligrațică Iaşi,
str. 7 Noiembrie . nr. 49 Ei
E) x oterepori6 usedVarga 17! a lei O Adresa redacţiei : Calea 23 August nr. 11, 6600 Iași „ Studențeașcă, de cultură O Şedinţele de redacție au loc în “fiecare
(ie | Zi , Vineri, ora 17, 00,
. Aj5] e

m
”E a ma. n... .„w -- ..- —. Dn...
“

„. .