SECURITATEA LA INCENDIU. LECȚII NEÎNVĂȚATE.

FIRE SAFETY. LESSONS NOT LEARNED.

Ștefan Nicolae TRACHE*

Ionel Alin MOCIOI**

Abstract:

The fire at the “Colectiv” Club in Bucharest took place on the night of Friday
October 30, 2015. The consequences of this fire were devastating, being the most
tragic event in Romania after 1989. Criminal negligence of those who arranged the
club, or the authorization of the club’ operation, without all notices? To this
question the authorities have to respond and, as a consequence, have to propose a
set of measures so that this tragic event will lead to the improvement of the field of
fire safety in Romania.

Keywords: fire safety, Club fire, legislation improvement, norms.

1. Introducere

30 octombrie 2015 va rămâne un punct de reper în istoria incendiilor din

România. Aceasta este ziua în care s-a declanșat devastatorul incendiu din
București, la clubul Colectiv – care avea să dea și numele de identificare al
evenimentului.

„A fost doar o nenorocire ce se putea întâmpla oricând și oriunde sau a fost o

tragedie pusă în scenă de niște minți criminale?” este întrebarea cu care își începe
jurnalista Adriana Oprea Popescu seria analizelor – anchetă cu privire la tragedia
din Clubul Colectiv.1 Anchetele sunt încă în curs și este prematur să emitem o
opinie. Dar, oricare ar fi concluzia anchetatorilor și verdictul instanțelor, această
întrebare nu va dispărea niciodată.

2. Deciziile privind problemele în domeniul securității la incendiu.

1
http://www.activenews.ro/stiri-social/
*
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar doctor, Decanul
Facultății de Pompieri;
**
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar principal I-doctorand;
 Evenimentele de tipul celor petrecute în Clubul Colectiv reprezintă suma unor
nereguli și inadvertențe, înșiruite ca într-un efect de domino. Fără să respect vreo
regulă, aș putea enumera doar câteva dintre acestea:

- prea multe compromisuri și hățișuri legislative care permit clienților să se

strecoare și să funcționeze fără sisteme conforme;
- lipsa unor sancțiuni mai drastice pentru cei care nu respectă regulile;
- lipsa unei culturi organizaționale de a aloca fonduri suficiente pentru
investiția inițială în securitatea la incendiu care să garanteze funcționarea corectă a
sistemelor;
- o minimă preocupare din partea autorităților acordată educării personalului,
în general, și a managerilor de securitate, în special. Un studiu realizat în S.U.A.
scoate la iveală faptul că excelența operațională este influențată și de calitatea
pregătirii de securitate a personalului, de la toate nivelurile. Pregătirea de securitate
are caracter continuu.2

Pentru remedierea situației și alinierea României la trendul mondial ar fi

nevoie de o strategie coerentă, în care factorii implicați – vânzătorul, clientul,
asiguratorii și autoritatea de reglementare să se implice în acest proces de
remediere încă din fazele de concepție, comercializare, instalare dar și în procesul
de verificare/control și de conformare forțată.

3. Tragedie accidentală sau act criminal? Incendiul din Clubul Colectiv.

Indiferent de evenimentul la care facem referire, maternitatea Giulești, Turnul

Armenească, Clubul Colectiv sau Clubul Bamboo, ajungem la concluzii
asemănătoare.

În continuare, se va face o analiză comparativă a situației existente la Clubul

Colectiv și a ceea ce trebuia să existe.

Asigurarea unui nivel de securitate la incendiu acceptat (normativele din

domeniu impun un nivel minimal de echipare și dotare, dar nu limitează) se poate
face prin următoarele măsuri:

- măsuri pasive ale clădirii, reprezintă măsurile constructive (elemente

portante – stâlpi, coloane, pereți, elemente neportante – pereți de compartimentare,
grinzi, planșee etc.)
- măsuri active, reprezentate de măsurile tehnice: instalații de detecție și
semnalizare la incendiu, instalații automate de stingere, hidranți etc.
2
Col.(r) P. L. Negoescu – „Zece (posibile) tendințe în industria de securitate”, Revista Construcțiilor
 În țările cu o bogată tradiție în securitatea la incendiu, a apărut un nou curent
în acest domeniu al măsurilor, și anume, măsurile operaționale, organizatorice,
trend abordat și de domnul arhitect N.M. Nicolescu întro opinie publicată în Ziarul
Financiar. Acest tip de măsuri se referă la educarea populației în acest domeniu și
la modul de comportare în caz de apariție a unui incendiu.

Pentru a putea face această analiză comparativă trebuie specificat faptul că

firma Colectiv Club S.R.L. declarase oficial, pe propria răspundere, o capacitate a
clubului de doar 80 de locuri pe scaune, iar în noaptea tragediei, conform
estimărilor autorităților, au fost prezente între 300 și 500 de persoane. În aceste
condiții, având o capacitate declarată sub 200 de locuri (la Parter), incinta era
scutită prin lege de aavea un plan de securitate la incendiu, precum și de la
obligația de a avea dotări de siguranță și căi de evacuare multiple. Totuși, clubul se
încadra la categoria clădirilor cu destinație de alimentație publică (bar), cu o
suprafață mai mare de 200 m2, astfel că avea obligația, conform legii, să dețină
avizul de securitate la incendiu.

Cu estimările autorităților, conform art. 4.1.30 și Tabelului 4.1.30 din

Normativul P118/1999, construcția se încadra la sală aglomerată de tipul S2 –
lucru nespecificat în declarația dată la Primăria Sectorului 4 de către proprietarul
clubului.

Conform art. 4.1.36 din P118/1999, pentru evacuarea fumului degajat în caz
de incendiu, la partea superioară a sălii, în care are acces publicul, se prevăd
dispozitive a căror suprafață totală va fi de cel puțin 1% din suprafața sălii sau se
asigură desfumarea prin sistem mecanic – articol nerespectat.

Articolul 4.1.38 din normativul P118/1999, prevede ca, elementele decorative

interioare și finisajele sălilor aglomerate, să fie astfel alcătuite și realizate încât să
nu propage incendiul cu ușurință. În schimb, stâlpii de susținere erau îmbrăcați în
burete combustibil.

Conform art. 4.1.39 din același normativ, finisajele din lemn trebuie ignifugat,
inclusiv scheletul de montare – la Clubul Colectiv plafonul era din lemn
neignifugat.

La sălile aglomerate este obligatoriu să se asigure cel puțin două ieșiri de

evacuare distincte (conform art. 4.1.41) – la Clubul Colectiv căile de evacuare erau
insuficiente, unele chiar blocate.
 Conform art. 3.3.1, alin. (1), lit. c, din P118 – 3/2015, clădirile cu săli
aglomerate trebuie echipate cu instalații de detectare, semnalizare și avertizare
incendiu – articol nerespectat.

Conform art. 4.1., lit.b, din P118 – 2/2013, sala aglomerată trebuia echipată
cu instalație de hidranți interiori – articol nerespectat.

Conform art. 6.1., lit. b, din P118 – 2/2013, clădirea trebuia echipată cu
instalație de hidranți exteriori – articol nerespectat.

Un astfel de eveniment, care este legat de spațiul construit, ne pune pe

gânduri referitor la justețea sistemelor de asigurare a condițiilor pentru ca oamenii
să nu fie în pericol. E nevoie de legi și normative bune, de aplicarea lor corectă și
mai ales de urmărirea transpunerii lor în realitate de către cei care utilizează
spațiile respective.

Datorită sistemului de standarde tehnice coerente și care funcționează de peste

50 de ani în țări precum S.U.A., Canada, Japonia, Marea Britanie etc., putem spune
că securitatea la incendiu este un domeniu conservator. Incendiul și riscurile legate
de incendii rămân și, probabil, vor rămâne și în viitor.

Educarea factorului uman, poate evita apariția unor astfel de tragedii, care ar
trebui să ne aducă aminte de responsabilitățile pe care le avem atunci când
organizăm astfel de evenimente.

4. Disfuncționalități majore actuale ale domeniului securității la incendiu

în România.

Există o prăpastie majoră între proiectanți, executanți – cei care instalează și

cei care verifică și aplică sancțiuni de neconformitate cu cerința fundamentală
aplicabilă, conform Legii nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcții, securitatea la incendiu.

Un rol important în securitatea la incendiu îl ocupă și evaluarea riscului de

incendiu. Nivelul riscului de incendiu acceptat, este impus, uneori, și de
asiguratori. Despre asiguratori este foarte greu de vorbit pentru că ei sunt
concentrați pe încheierea de contracte cu clienții în orice condiții.

„În domeniul instalațiilor cu rol de securitate la incendiu s-a constatat

utilizarea masivă a echipamentelor sau sistemelor care nu sunt conforme cu
standardele în vigoare, iar faptul că legislația actuală încurajează degrevarea de
orice responsabilitate a acelora care distribuie și comercializează cu indiferență
aceste echipamente conduce la situația în care, în cele mai multe cazuri,
societatea care instalează (și care este responsabilă 100% pentru sistemele
instalate) este împinsă și forțată de o piață cu “concurență sălbatică”, să aleagă
cel mai ieftin produs/sistem, fără să-și dea seama la ce pericole se expune! Astfel,
mulți nici nu conștientizează acest aspect iar alții (deși conștienți fiind) se expun și
acceptă aceste riscuri, mizând pe faptul că, statistic vorbind, apariția unui
incendiu pe durata de funcționare a unui sistem este extrem de scăzută (cca.
0.1%). Din păcate distribuitorii importanți introduc pe piață aceste echipamente
neconforme fără nici o problemă de deontologie profesională, unii chiar știind că
își împing proprii clienți la niște riscuri pe termen lung. Astfel, de multe ori, deviza
care funcționează la noi “profit cu orice preț” și “vânzare cu cel mai mic preț”
UCIDE!”3

Consider că în acest domeniu, calitatea produselor trebuie să primeze prețului.

Realizarea de construcții și instalații cu produse/echipamente ieftine și slabe
calitativ, poate conduce la costuri mult mai mari în timp. La întrebarea „Cum
afectează nevoia de reducere a cheltuielilor politica dumneavoastră de
securitate?” mulți manageri au răspuns că mai degrabă au căutat să folosească
produse/echipamente de securitate și protecție de calitate superioară, durabile,
decât unele ieftine și slab calitativ.

Legislația care reglementează standardele de conformitate pentru produsele

din domeniul construcțiilor poate merge de la regulamente ale Parlamentului
European (Regulamentul (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru
comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei
89/106/CCE a Consiliului) până la ordine de ministru (Ordinul nr.1822/2004
pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor
pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc).

Necunoașterea acestei legislații conduce la blocaje între furnizori și

beneficiari. Producătorii și furnizorii de echipamente și servicii trebuie să aibă o
comunicare permanentă cu beneficiarii. Este evident că, în domeniul securității la
incendiu, în toate situațiile, trebuie să existe servicii profesionale post-vânzare,
acele canale de safety consulting, care nu trebuie să devină stresante, ci doar să
furnizeze acele informații necesare pentru ca managerii de securitate/beneficiarii să
poată, oricând, lua deciziile cele mai corecte pentru satisfacerea nevoilor sale din
acest domeniu.

3
Ioan Marius RETEGAN – interviu în Revista Construcțiilor
 5. Concluzii

Considerăm că este un semnal dramatic de alarmă care ne spune, cu un preț

destul de mare, că ceea ce scrie în norme și legi trebuie să se reflecte întocmai în
realitate. Toate aceste nereguli, puse una lângă cealaltă, creează imaginea omului
lacom pentru profit, a face bani cât de mulți în orice condiții.

Normele naționale reprezintă un nivel minim general acceptat și impus pe

plan național, la care se consideră ca se obține un nivel satisfăcator de siguranță la
incendiu pentru societatea respectivă. Un incendiu, în aceleași condiții, este identic
în orice țară, măsurile de securitate la incendiu sunt diferite. Aceste măsuri de
securitate sunt impuse de asiguratori, de nivelul de educare și de percepere a
pericolului din țara respectivă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, cei trei patroni de la Colectiv

sunt acuzați de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai
multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, și neluarea
măsurilor de securitare.

Bibliografie
1. Normativul P118/99 privind Siguranța la foc a construcțiilor, IPCT S.A, București;
2. Normativul P118-2/2013 privind Securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a -
Instalații de stingere, Monitorul Oficial nr. 595/2013;
3. Normativul P118-3/2015 privind Securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a -
Instalații de detectare, semnalizare și avertizare, Monitorul Oficial nr. 243/2015.