Sunteți pe pagina 1din 6

CRĂCIUN ÎMPREUNĂ

DECORUL: pe scena liberă, într-un colț, la vedere, este pregătită o masă pe care se găsesc: un
colac, bani, două sticle cu vin și una cu țuică.

În fața cortinei trase ies o fată și un băiat, îmbrăcați în costume populare.

Fata recită: „Din an în an…”

Băiatul recită: „Noi umblăm și colindăm…”

Cei doi se retrag. Cortina se deschide încet.

Din afara sălii se aud bătăi de dube, apoi muzica cântând „Marșul dubelor”.

Pe ușa deschisă, întregul alai intră prin mijlocul sălii, în bătăi de dube. Se opresc, la semnul
vătafului, la piciorul scenei, iar acesta întreabă:

„ – Primiți cu dubele?”

Nu primește răspuns. Atunci, toți colindătorii cântă: „Sus, plugari, nu mai dormiți!”.

Spre sfârșitul colindei, apar pe scenă gazdele, aranjându-și hainele(tata, mama, băiatul și fata).

Vătaful întreabă iar:

„ – Primiți cu dubele?”

Gazda răspunde: „ – Primim, primim!”

La semnul vătafului muzica începe marșul și în bătăi de dube alaiul intră pe scenă, așezându-
se în semicerc, cu dubașii pe primul rând.

Se cântă colinda „O, ce veste minunată!”

Gazda: „ – De colindat, mi-ați colindat,

Vestea bună am aflat.

C-a născut un Domn frumos

Numele Lui e Christos!

Da de lămurit nu m-am lămurit,

Cine, unde și când a zămislit

Pruncul Sfânt pe-acest pământ!”

Vătaful: „ – Hei, păi atunci, feciori colindători,

Roată stați pe lângă mine


Să cântăm, să știe bine

Cine și unde o zămislit

Domul Sfânt pe-acest pământ!”

Se cântă colinda „Sântă Maică-a Lui Iisus”.

Vătaful: „ – Hei, dacă tot ne-ai întrebat,

Vestea bună de-ai aflat,

Să-ți mai colindăm ceva

Să nu treacă vremea-așa;

Să ții minte astă seară

Când feciorii-ți colindară!”

Se cântă colinda „Ce sară-i da-i astă seară”.

Gazda: „ – Mulțămesc de colindat

Și de vestea ce-am aflat

Da mai am o rugăciune,

Nu știu,…oi putea-o spune?”

Vătaful: „ – Asta-i sara sărilor,

Minunea minunilor!

Spune-o, dară, fără teamă,

Dacă Dumnezeu te-ndeamnă!”

Gazda, împingând în față băiatul, zice: „ – Am aici un stejărel,

Stejărel de feciorel,

Nu-i mai mare ca o nucă,

Da la toate mă ajută!

De-aia-aș zice să-i cântați,

De fecior să-i colindați!”

Se cântă colinda „Mirel, tinerel”.

Gazda: „ – Mulțămim pentru colindă,


Deie Dumnezău să prindă!

Da mai am aici o floare,

N-are-n lume-asemănare!

Nu-i nici mare, da nici mică

Și de lucru nu ști frică!

V-aș ruga să-i colindați,

Inima să-mi luminați!”

Vătaful: „ – La așa o frumusețe

Deie-i Domnul tinerețe,

Lungă, cât ziua de vară

Și norocul să nu-i piară!

Cât măi stăm, dar, pe la ea,

Să-i colindăm Dăliana!”

Se cântă colinda „Dăliana”.

Capra se înghesuie în fața colindătorilor, zvârlind din picioare și încercând să împungă


gazdele.

Gazda: „ – Măi feciori colindători,

D-apoi ce-ați adus cu voi?...

Văd că sare și împunge,

Țopăie și nu s-ajunge!

Altă treabă nu aveați,

Decât după voi s-o luați?”

Vătaful: „ – Ei, gazdă mare, gazdă bună,

Asta-i capra ha nebună,

Ce-am adus-o de la munte,

Cu steluțe albe-n frunte,

Noi să cântăm, ea să joace,


Așa că…sări la o parce,

Că șî zvârle gin copice

Dubile când le augie!”

Se joacă „Jocul Caprei” – bătăi de dube.

Gazda: „ – Jocul Caprei l-ați cântat,

Capra mi l-o și jucat!

Da…văd ficiori mândru-mbrăcați,

Călușarii mult lăudați!

Bătuta de mi-ați juca

Frumos m-aș răscumpăra!”

Vătaful: „ – La așa o gazdă bună

Îi jucăm chiar și o lună!”

Călușarii joacă Bătuta.

Gazda: „ – De colindat, mi-ați colindat,

Călușarii mi-au jucat;

Până și capra nebună

Mi-o jucat pe lângă șură

Să-mi mănânce fânu tăt!...

De abia l-am mai scăpat!

Așa că am hotărât,

După ce bine-am gândit,

Să cinstesc colindătorii

Și să-mi bucur vestitorii!”

Se strigă cinstile:

Gazda(bărbatul), face semn nevestei și aceasta îi dă sticlele cu băutură. Bărbatul dă băiatului


pe cea cu țuică iar fetei pe cele cu vin, apoi, împreună, se duc la vătaf, care așteaptă să vadă ce
vor primi. Gazda împinge pe băiat în față( care se codește ), iar acesta dă vătafului sticla cu
răchie, care se întoarce spre colindători, cu sticla sus și strigă:
„ – Hei, s-aveți știre feciori mari, feciori tari, feciori de plugari, feciori colindători, că gazda
cinstește feciorii colindători c-o butie de răchie, legată cu trei cercuri, să ne țână până
miercuri! Noi o primim bucuroși, iar gazdele să rămână sănătoase, la anul și la mulți ani!”

Bărbatul împinge pe fată în față, care are în mâini două sticle cu vin, pe care le dă vătafului,
să le strige:

„ – Hei, s-aveți știre feciori mari, feciori tari, feciori de plugari, feciori colindători, că fata
gazdei, fiindcă i-am colindat și i-am jucat, nu se lasă nici pe atâta, mai cinstește feciorii
colindători cu două buți de vin crăiasă, ca Dumnezeu să trăiască și pe ea și pe dumneavoastră!
Noi, de bucurie, luarăm buțile-n chirie; buțile fiind legate cu cercuri, să ne țină până miercuri;
noi cu cercurile umplem bercurile, cu doagele – isloagele, cu fundurile – bundurile, iar cu
băutura ne udăm puțintel gura! Noi le primim bucuroși iar gazdele să fie sănătoase, la anul și
la mulți ani!”

După strigarea răchiei și a vinului vătaful strigă: „ – Na, iapă, na!”

Iapa( cel care duce băutura ), vine strigând: „ – I-ha-ha!”, ia băutura și se ascunde în spatele
cetei de colindători.

Gazda mare vine în fața vătafului, dă mâna cu el și zice:„ – Mulțumesc de colindat

Și banii i-ați meritat!” – dă


vătafului banii pentru colindă.

Vătaful arată banii colindătorilor, strigând:

„ – Hei, s-aveți știre feciori mari, feciori tari, feciori de plugari, feciori colindători, că gazda
mare nu se lasă nici pe-atâta! Mai cinstește feciorii colindători cu ____ lei tălărei, din punga
ce-au ieșit ei, să tune, să răsune alte sute și mii nenumărate de ei! Noi îi primim bucuroși, iar
gazdele să rămână sănătoase, la anul și la mulți ani!”

Vătaful: „ – Înainte de-a pleca

Am dori a te-ntreba:

Avut-ai anul acesta cânepă?”

Gazda: „ – Am arat!...Am semănat. A dat Domnul de-a răsărit deasă ca peria, dar știți cu toții
că a fost secetă mare și nu a prea crescut, a rămas cam mică!” ( arată spre cei doi copii ).

Vătaful: „ – Nu-i așa de mare mare paguba, că vedem – arată spre găzdăriță – că aveți cânepă
frumoasă, înaltă, rămasă nemelițată de anul trecut!”

Gazda( supărată ): „ – Avem, avem!”

Vătaful( către muzică ): „ – Cânepa!”

Se joacă Cânepa – de către toți cei de pe scenă.


Nevasta gazdei: „ - Și la anul să veniți!”

Vătaful: „ – Numai dacă ne primiți!”

Gazda: „ – Vă primim cu bucurie,

Numa anul bun să fie!”

Vătaful: „ – Marșul!”

În bătăi de dube, cu strigături, alaiul iese din scenă, coboară în sală și iasă afară.

S-ar putea să vă placă și