Sunteți pe pagina 1din 15

DREPT ADMINISTRATIV

COMPARAT
2018-2019
Stat
 3 criterii în funcţie de care statul va căpăta o anumită
formă:
 1. modul de organizare şi exercitare a puterii
suverane pe teritoriul statului  stat unitar/stat
federal.
 2. caracterele şi prerogativele organismului învestit cu
funcţia de şef al statului  monarhie/republică.
 3. metodele de guvernare  statul va avea un regim
politic democratic sau autoritar.
Stat
 Din punct de vedere conceptual, structura de
stat reprezintă modul de organizare al puterii
în raport cu teritoriul statului.
 Astfel, statele pot fi împărţite în 2 categorii:
 a) state unitare;
b) state compuse.
Stat unitar
 format dintr-un ansamblu unic de organisme
constituţionale prin care se exercită puterea
politică la nivel central şi local;
 activitatea de guvernare se difuzează de la centru
pe cale ierarhică;
 există o singură ordine juridică întemeiată pe o
constituţie unică;
 populaţia are, de regulă, o singură cetăţenie.
Stat unitar
 Structura internă a statului este concepută pe
principiul centralizării, reprezentând un ansamblu
unic de instituţii şi puterea de control a autorităţilor
publice centrale aspra autorităţilor locale.
 Deconcentrarea – reprezintă diminuarea puterii
centrale prin acordarea unei autorităţi publice locale,
ai căror titulari sunt numiţi de puterea centrală (în
urma unui concurs), a dreptului de a lua decizii pe
plan local.
Stat unitar
 Prefectul – este agentul local al puterii
guvernamentale centrale, ce execută ordinele primite
de la guvern şi ia el însuşi anumite decizii şi care nu
anulează autoritatea puterii centrale.
 Sunt numiţi de guvern şi plasaţi sub controlul ierarhic
al acestuia.
 Autorităţile centrale exercită un control ierarhic
asupra agenţilor locali desconcentraţi, având dreptul
de a le aproba, suspenda, anula sau modifica actele
emise.
Stat unitar
 Descentralizarea - reprezintă o alternativă la
centralizarea excesivă.
 este posibilitatea recunoscută de puterea
centrală colectivităţilor locale de a adopta în
anumite domenii sau la nivel teritorial anumite
acte sau decizii, fără a se consulta în prealabil
cu centrul.
Stat unitar
 Prin descentralizare sunt scoase din
competenţa puterii şi autorităţii centrale
anumite servicii publice de interes local sau din
domeniile speciale de acţiune şi transferate în
sarcina unor autorităţi ale administraţiei
publice locale.
Stat unitar
 Primarii şi consiliile locale beneficiază de o
anumită independenţă faţă de puterea
centrală şi acţionează în mod autonom.
 Independenţa şi autonomia se bazează pe
faptul ca aceste organe sunt alese pe plan local
şi nu numite de puterea centrală.
Stat unitar complex
 una dintre formele imperfecte sau atipice ale
categoriei de „stat unitar”;
 statul unitar care fără a pierde unitatea sa de
structură, prezintă mari diversităţi locale
administrative, de legislaţie, de jurisdicţie;
 în practica constituţională, sunt considerate
state unitare complexe: „uniunea încorporată”
şi „regionalismul”.
Stat unitar complex
 Uniunea încorporată – un stat caracterizat
teoretic prin unitatea puterii legislative, în
interiorul căreia există o diversitate de legislaţii
corespunzând unei diversităţi de populaţii şi
teritorii „încorporate” de către statul unitar
într-un lung proces istoric.
 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord.
Stat federal
 O asociaţie de state care se supune, pe de
o parte, unei puteri centrale unice
(puterea federală) şi care, pe de altă
parte, conservă o autonomie
constituţională, administrativă şi
jurisdicţională.
Stat federal
Trăsături:
 unitate pe plan internaţional – statele
componente ale federaţiei nu se bucură de
personalitate juridică în relaţiile internaţionale.
 diversitatea constituţională şi juridică pe plan
intern.
 supleţea raporturilor între federaţie şi statele
membre.
Stat federal
Federalismul veritabil se bazează pe două
principii complementare:
• Principiul autonomiei
• Principiul participării
Stat federal
 Principiul autonomiei
 Se stabileşte o strictă partajare a
competenţelor între statul federal şi statele
membre ale federaţiei, cu respectarea
colaborării între autorităţile centrale şi cele
locale.
 În constituţia statului federal sunt prevăzute
expres competenţele exclusive ale acestuia.
Toate celelalte atribuţii revin statelor
componente ale federaţiei.