Sunteți pe pagina 1din 13

Plan de campanie

Relatii Publice
Gaiță Andrei-Nicolae
Anul II , Grupa 3
Facultatea de Administratie Publica
SNSPA Bucuresti
1.Organizatia
– Inspectoratul General al Politiei Romane
Poliția Română (Inspectoratul General al Poliției Române — IGPR) este principala
instituție pentru aplicare a legii din România - instituție specializată a statului care exercită
atribuții privind prevenirea, descoperirea și cercetarea în condițiile legii a tuturor infracțiunilor.
Poliția Română face parte din Ministerul Afacerlor Interne și este instituția specializată a
statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea
ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.Activitatea Poliției Române constituie serviciu public
specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul
instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.
Inspectoratul General al Politiei Române reprezinta unitatea centrala a politiei, cu
personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, îndruma si controleaza
activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a
infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-
financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în
supravegherea Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte atributii
date în competenta sa prin lege.
Inspectoratul General al Politiei Romane are rolul de a controla si sprijini
activitatile tuturor unitatilor de politie din tara, investigand cazurile de incalcare a legilor
precum frauda, coruptia si crima. De asemenea activitatea Poliţiei Române constituie un
serviciu public specializat care se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în
sprijinul instituţiilor statului. Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un
inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne,
dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu
institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu
persoanele fizice si juridice, in limitele legii. Aceasta se organizeaza corespunzator impartirii
administrativ-teritoriale.
Scurt istoric :
Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui
Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei
Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor) iar din 1806,
organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIŢIE.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să
menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele
organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea
poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia
municipală.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poliţienească” prin care, în cele
158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliţii” şi "obişnuitei poliţii”, ceea ce a
constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea
activităţilor poliţieneşti.Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4
noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru
organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt
extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.Prin
Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27
decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate,
ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.
Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure
siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor
drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Poliția Română și-a stabilit obiectivele esențiale,
necesare îndeplinirii misiunii cu care a fost investită:
-Siguranța cetățeanului;
-Descentralizarea;
-Reorganizarea structurală a unităților Poliției Române pentru a asigura capacitatea de răspuns
necesară realizării obiectivelor
-Asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacității de
cooperare a personalului în domeniul Schengen;
-Identificarea oportunităților de finanțare europeană nerambursabilă prin transmiterea de
propuneri de proiecte;
-Dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;
-Întărirea instituțională pe segmentele de combatere a criminalității organizate aflate în
dezvoltare atât la nivel național, cât și la nivel european;
-Dezvoltarea managementului informațiilor și al riscurilor;
-Implementarea standardelor profesionale și a unor criterii clare de evaluare a performanțelor
fiecărei activități pe care o desfășoară polițistul;
-Asigurarea unui management integrat al misiunilor și al reacției rapide la producerea unor
evenimente deosebite din sfera de activitate a Poliției Române, realizarea unui flux informațional
optim și a suportului decizional, precum și monitorizarea misiunilor structurilor de poliție în
gestionarea unor evenimente deosebite.
2.Definirea problemei
Percepția populației vis-a-vis de modul în care poliția se comportă în relația directă cu cetățenii
afectează, conform studiilor, modul în care populația respectă legea și Poliția ca instituție. Există o serie de
factori ce influentează această percepție. Astfel, majoritatea cetațenilor privesc mass-media ca o sursă
primară de informații cu privire la criminalitate. Ca o relație directă, cu cât există mai multe știri legate de
jafuri, crime, etc. cu atât se consideră că poliția nu a fost capabilă să prindă infractorii.

Dacă înainte de 1989 încrederea în poliție era ridicată (știri despre cazuri nerezolvate sau crime
aproape că nu existau) în prezent asistăm la o scădere drastică a încrederii respective (știrile de la ora 17:00
sunt exemplul concret de relație criminalitate-poliție).

De pildă, o operațiune a poliției constând în depistarea a doi traficanți de droguri deosebit de periculoși
și soldată cu reținerea unuia dintre autori este prezentată drept insucces, cu titluri media precum
,,INFRACTOR PERICULOS ÎN LIBERTATE, literele fiind afișate gigantic de ostentativ pe micul ecran al
televizorului. Media devine creatoarea unei false impresii de nesiguranță, cu consecința scăderii încrederii
populației în actul polițienesc.

Ce-i de facut? Oare românii au neapărată nevoie de o ,,interpretare profesionistă” a evenimentelor


cotidiene și nu iși pot extrage singuri esența informației furnizate? Cum ar putea politiștii – atât la nivel
organizațional, cât și individual – să contracareze prin fapte și atitudini prezentarea situației operative prin
utilizarea unor accente apocaliptice?

Mass-media tinde să exagereze prin prezentarea distorsionată a evenimentelor, punând astfel imaginea
poliției in pericol. Prin lecturarea diverselor articole aparute în presă cetațenii îsi pot forma o parere gresită
despre modul in care intreaga organizație îsi desfasoară activitatea.Așadar, în acest caz ,cea mai buna soluție
pentru ca populația să-și poată recapata încrederea în instituție, este aceea de a-si îmbunătăți activitatea și
de a creea o legatură stransă între cetațeni si poliție, același lucru find valabil și in relația poliției cu mass-
media.

Prin urmare ,pentru a-și imbunătăți relația cu cetațenii, poliția a derulat o serie de campanii si proiecte
in domeniul prevenirii si anume :

- Campania „NU-ŢI SCĂPA CASA DIN OCHI!”: au fost desfăşurate 4.555 de acţiuni cu
caracter informativ-preventiv pe linia furturilor din locuinţe având drept beneficiari 1.122.783 de
persoane. Mesajele campaniei au fost diseminate şi prin participarea la 412 emisiuni ale
posturilor locale de radio şi televiziune, respectiv prin publicarea în presa scrisă şi on-line a 466
articole.
- Proiectul „UNDE ÎNCEPE CERŞETORIA, SE SFÂRŞEŞTE COPILĂRIA” derulat alături de
Asociaţia „Telefonul Copilului” şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane. Grupul
ţintă a fost format din 600 copii (cu vârsta între 8-12 ani) şi 110 reprezentanţi ai autorităţilor
locale şi comunităţilor vizate (poliţişti, primari, consilieri, inspectori şcolari, asistenţi sociali şi
lideri informali).

3.Analiza situatiei
În anul 2017 Inspectoratul General al Poliţiei Române a desfașurat cu succes următorele
operațiuni:

- POLIȚIA ÎN ALERTĂ, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranță civică;

-STRADA – creșterea autorității poliției și asigurarea respectării legii;

- TUNETUL – destrămarea grupărilor infracționale;

-SIGURANȚA ÎN ȘCOLI – asigurarea unui climat de siguranță și securitate publică în incinta și zona
adiacentă unităților de învățământ;

S-a pus accentul pe dezvoltarea instituțională, conducerea Poliției Române continuând și în 2018 cu
implementarea următoarelor principii:

 Mai multă delegare și cedare a sarcinilor către „prima linie” de management;


 Responsabilizarea personalului;
 Eficiența activităților.
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

- Existenta unui personal calificat cu dispoziție


spre autoperfecționare continuă; - imaginea negativă a poliției;
- existența instituțiilor de cooperare polițienească - Deficitului de personal in structurile operative
internațională din cadrul IGPR: Iniţiativa de care se acoperă cu munca suplimentară neplatita
Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), sau compensată cu timp liber corespunzător;
Oficiul European de Poliţie (EUROPOL); - Salariile politiștilor sunt nemotivante;
- Prezența polițiștilor români în misiunile Interna-
ționale de menținere a păcii;
- întărirea prezenței echipelor de patrulare în
mediile și zonele de interes operativ pentru
prevenirea faptelor infracționale.
- descentralizarea activității Poliției Române prin
delegarea de competențe și sarcini către compo-
nentele operative, în vederea asigurării unei fle -
xibilități sporite și creșterii autorității acestora și,
implicit, consolidării ordinii publice.
- performanta sistemului informatic.
Oportunităţi Ameninţări
- legăturile operative dintre autorităţile române - scăderea încrederii cetățenilor în forțele de
competente și autorităţile de aplicare a legii din ordine publică;
străinătate: INTERPOL, EUROPOL şi, în viitor, - creșterea numărului de infracțiuni.
SIS/SIRENE;
- colaborare cu Serviciul Român de Informații,
Jandarmeria Română.

Pe fondul alterării relațiilor de muncă, prin creșterea șomajului, scăderea veniturilor, intensificarea
muncii la „negru”, obținerea de numerar cu orice preț, chiar și prin acte antisociale precum tâlhării, furturi,
delapidări, totul a dus la o luptă cotidiană ușor de remarcat prin simpla lecturare a ziarelor sau vizionarea
emisiunilor informative. Iar mass-media, prin nuanțarea faptelor negative ale polițiștilor a făcut ca aceștia să
fie responsabili de starea națiunii. Însă polițistul devine fără îndoială o victima usor de doborât prin prisma
dificultății adresabilității(nu poate răspunde atacurilor decât într-un cadru instituțional organizat de
purtătorul de cuvânt ) si a tendinței exagerate a mass-mediei de a prezenta actul polițienesc ori în derâdere
prin utilizarea clișeelor de tip „Garcea” sau mediatizarea excesivă a cazurilor izolate de corupție ori folosind
tonalități încărcate de reproș în legătură cu insuccesele ivite în munca de polițist.

Politiștii sunt vinovați atunci când infractorii atacă bănci, când societățile ce administrează case de
schimb valutar își înșeală clienții, când infracționalitatea stradală cunoaște trenduri ascendente, sau când
șoferii inconștienți provoacă tragedii rutiere, uitându-se însă eforturile uneori la limita suportabilității fizice
și familiale depuse de aceștia, absența resurselor necesare desfășurării actului polițienesc, nesiguranța
produsă de iminenta scădere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Polițiștii își fac datoria, iar
eforturile lor – lăudabile în condițiile actuale – sunt direcționate într-un singur sens, acela de a produce
starea de siguranță și încredere populației.

4. Definirea obiectivelor
Obiectivul principal al campaniei este de a îmbunătății imaginea poliției române printr-o cooperare
strânsă între mass-media și poliție. Transmiterea unui mesaj coerent, onest si credibil va crea o relație
emoțională pozitivă între poliție și cetățenii pe care îi protejează și va conduce la o mai mare siguranță și
încredere în polițiști. Activitățile ce trebuie întreprinse sunt următoarele:

- înfiintarea unor structuri(compartimente) distincte de relații cu publicul și mass-media;


- pregătirea profesională a acestor polițiști prin participarea la programe europene;
- responsabilizarea polițiștilor din PR prin cerințe inserate în fișele posturilor;
- adaptarea unor planuri de măsuri vizând reacții spontane la opiniile neavenite ce împânzesc
spațiul media, ce pot consta utilizarea permanentă a dreptului la replică, utilizarea celorlalte publicații si
posturi de radio și televiziune pentru prezentarea corectă a evenimentelor;
- mediatizarea excesivă a lucrurilor bune făcute de polițiști despre care populația nu cunoaște
foarte multe (dosare si petitii de solutionare, mandate puse in executare, grupari infractionale destructurate,
infractori capturati in Romania, multitudinea de situatii infractionale si contraventionale cu care ne intalnim
, s.a.);
- initierea si participarea la emisiuni de genul Big Brother care să vizeze parcursul unor dosare
penale de la momentul sesizării prin apel de urgență și până la arestarea inculpatului;
- participarea activă, insistentă și permanentă la adunări cetățenești indiferent de natura lor cu
scopul relaționării permanente cu oamenii, culegerea nemulțumirilor și prezentarea spre analiză si remediere
persoanelor autorizate din instituție;
- angajarea unor societăți comerciale profesioniste pentru promovarea imaginii polițistului și
instituției Poliției Române.
Un alt obiectiv major este îmbunătătirea relației politie- cetatean.
Activitatile realizate in acest sens sunt :
În primul rând, cel mai important lucru este dat de faptul ca cetațeanul nu poate rămâne
indiferent la contextul social in care isi duce existența, ca si la modul în care poliția lucrează
pentru îmbunătățirea condițiilor lui de viața.
De aceea este necesar ca organizația sa pună accent pe transparența deciziilor si pe
informarea cât mai exactă a cetațenilor cu privire la activitatea si planurile sale, pentru ca aceștia
sa înteleaga direcțiile prioritare ale poliției române. Aceste lucruri pot fi realizate prin
intermediul mijloacelor mass-media.
În al doilea rând, consultarea cetațenilor este esențiala pentru identificarea necesităților
acestora, pentru evaluarea prioritatilor unor acțiuni sau colectarea de idei si sugestii privind o
anumită problemă

5. Precizarea publicului ţintă


Publicul acestei campanii este format din cetațeni, personalul poliției române din domeniul
relațiilor publice si mass-media.
Exista doua mari categorii de publicuri vizate: publicul intern si publicul extern.
Publicul intern este reprezentat de personalul ce îsi desfasoară activitatea in cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, respectiv in cadrul Inspectoratului General al Poliției Române
Publicul extern se poate împărti pe mai multe categorii:
Comunitatea reprezentată de întreaga societate.
Mass-media reprezentată de presa nationala si locala , emisiuni de radio si tv, mediul online.

6. Axa de comunicare
Tema acestei campanii o constituie implicarea absolută a poliției, mass-mediei și a cetățenilor pentru
îmbunătățirea imaginii poliției române atât pe plan național cât și internațional.

Sloganul acestei campanii este următorul: „Împreună pentru mai multă siguranță !”
7. Strategia
Pentru a realiza o comunicare bună cu mass-media, specialiştii în relaţii publice din Inspectoratul
General al Poliției Române trebuie să cunoască specificul sistemului mass-media şi să se adapteze acestuia.
Astfel, mesajul trebuie să fie adecvat suportului mediatic, iar stilul în care este elaborat trebuie să
corespundă principiilor generale ale scriiturii jurnalistice.

Practicienii din acest domeniu trebuie să stabilească relaţii personale bune, bazate pe respect reciproc
cu oamenii din mass-media. Ei trebuie să fie capabili să le furnizeze informaţii, idei, perspective inedite
asupra unui subiect de actualitate. Totodată, ei trebuie să fie capabili să reziste presiunilor presei şi să nu
furnizeze informaţii neverificate, materiale care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea organizaţiei
sau opinii neacoperite de fapte.

În acţiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de formare a acesteia nu


vor fi neglijaţi nici factorii psihologici ca: emoţiile, sentimentele, dorinţele, deoarece aceştia contribuie la
mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sănătoase ale acestora şi la transformarea lor în norme de viaţă
civilizată. De aceea mass-media trebuie să acorde un interes deosebit calității informației și nu
cantității(cum se tinde tot mai mult țn prezent).

Se vor organiza întâlniri cu presa (briefing-uri sau conferinţe de presă) chiar şi de două ori pe zi – dacă
situaţia impune acest lucru – asigurând, pe cât posibil, o atmosferă deschisă, propice dialogului. Se vor
activa grupurile de lobby – publicaţii, instituţii, personalităţi publice sau grupuri sociale simpatizante ale
instituţiei – în scopul exprimării unor poziţii favorabile.

Se va realiza o campanie ce se desfașoară pe o perioadă de două luni prin care se vor recruta voluntari
din rândul cetățenilor care vor realiza munca polițiștilor, cu scopul de a crea o relație de prietenie între
polițiști și cetățeni.
8. Propunerea tehnicilor, canalelor mediatice şi suporturilor utile

Pentru comunicarea eficientă cu mass-media Inspectoratul General al Poliției Române va utiliza


următoarele tehnici şi instrumente de comunicare:

- Comunicate de presă;

- Dosare de presă;
- Conferinţe de presă;
- Dezbateri
- Revista presei;
- Călătorii de presă;
- Alte modalităţi (interviul);

9.Mesajele propriu-zise in funcție de publicuri


Pentru ca mesajele sa fie pe intelesul tuturor, in transmiterea diverselor informatii, organizatia
trebuie sa utilizeze un limbaj clar si accesibil tuturor categoriilor de public.
Poliţia Română este principalul vector de imagine al Ministerului Afacerilor Interne fiind dintre
cele mai transparente instituţii publice.
Secţiunea Centrul de Presă existentă pe site-ul Poliţiei Române a fost actualizată permanent,
zilnic fiind publicate materiale de presă. Peste 20% dintre materialele de presă difuzate în 2017
au fost însoţite de planşe foto, prezentări powerpoint sau filmări de scurtă durată.
În urma consultărilor sociologice ale diverselor categorii de public, a reieşit faptul că acestea
apreciază, în marea majoritate a cazurilor, utilitatea tehnicilor de transmitere a informatiei,
identificată ca principal vector în promovarea mesajelor antiinfracţionale şi antivictimizare si a
altor mesaje de interes public, precum şi necesitatea derulării periodice a unor proiecte şi
campanii de informare a populaţiei, pe diferite segmente de activitate.
10. Stabilirea calendarului şi a bugetului
Iunie Iulie August
Saptamana 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Activitati
Conferinţe de presă

Proiecte de răspuns la
materialele apărute în
presa centrală, care
prejudiciază în mod
nejustificat imaginea
instituţiei;
Broșură de prezentare
a I.G.P.R.
Pliante; afise; agende;
pixuri.
Actualizarea
permanentă a site-ului
Poliţiei Române
Comunicatul de presa
Interviuri televizate/
radiodifuzate
Monitorizarea
materialelor publice
apărute în mass-media
Întocmirea de statistici
cu privire la percepția
populației,după
apariția materialelor în
mass-media ce redau
aspecte pozitive ale
Poliției Române

Nr. Activitatea Buget


crt. (RON)

1. Broșură de prezentare a I.G.P.R. 155 lei


2. Realizarea de Pliante; afise; agende; pixuri. 200 lei

3. Realizarea revistei I.G.P.R 150 lei

4. Realizarea şi prezentarea unor chestionare


pentru cetățeni cu privire la imaginea dorită 385 lei
a poliției și gradul de mulțumire a acestora
cu privire la serviciile oferite
Prezenţa în emisiuni radio
Inserţii tipărituri în ziarul local

5. Interviuri televizate/ radiodifuzate 1000 lei

6.

Realizarea unei campanii: „Cetățeni alături 1000 lei


de polițiști”

7. Proiecte de răspuns la materialele apărute în 180 lei


presa centrală, care prejudiciază în mod
nejustificat imaginea instituţiei;

TOTAL 3070 LEI

11. Evaluarea Campaniei de relații publice


Evaluarea va fi efectuată în doua etape:

 în timpul campaniei, avându-se în vedere pertinenţa mesajelor, dacă informaţiile sunt suficiente, ca şi
eficienţa strategiilor alese; de asemenea, va fi observată reacţia publicurilor-ţintă și participarea
publicului-ţintă;
 după campanie, utilizându-se în principal tehnica sondajului pentru o evaluare cantitativă a mesajelor
emise, a impactului lor asupra publicurilor.
Au fost monitorizate 15 publicații (11 cotidiene si 4 săptămânale) din presa scrisă. Astfel în graficele
obținute s-a urmărit: reflectarea evenimentelor referitoare la instituția Poliției Române în presa scrisă pe zile,
interesul acordat de presă temelor urmărite în vederea elaborării analizei, interesul principalelor cotidiene
acordat instituției, reacția publicului la acțiunile întreprinse în cadrul campaniei.

Prezenta campanie de relații publice si-a atins scopul constatandu-se prin intermediul unor sondaje
de opinie faptul ca numărul referirilor pozitive la adresa instituţiei , în mass-media centrală, a crescut cu
16,2%.Au fost înregistrate 873 de scrisori de mulţumire la adresa poliţiştilor care au dat dovadă de
profesionalism şi operativitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Au fost consiliaţi, 88.618 cetăţeni care
s-au prezentat la ghişeele de relaţii cu publicul, iar 33.674 au fost primiţi în audienţă de către conducerea
structurilor centrale şi teritoriale de poliţie