3.

Simularea incendiului de la clubul Colectiv

Datele de intrare pentru modelul de incendiu au fost alese dintr-o gamă largă de surse care
cuprind fotografii și rapoarte ale institutului INSEMEX-Petroșani. Am considerat că incendiul a
fost inițiat de o scânteie provenită de la sistemul de artificii care a aprins buretele fonoabsorbant
de pe stâlpul din stânga scenei.

Fig.a – Vedere de sus a clubului de noapte

În figura a am prezentat o vedere a spațiului analizat. Am amplasat pe stâlpi și planșeu un

material care are aproximativ caracteristicile buretelui fonoabsorbant, mai exact, a fost aleas ca
materie primă spuma poliuretanică. Acest burete a fost fixat cu ajutorul unui lambriu din lemn de
brad neignifugat, conform figurii b.
 Fig.b – a) Buretele fonoabsorbant; b) Lambriul de lemn de brad

Pentru simulare am utilizat programul PyroSim, dezvoltat de Thunderhead Engineering,

software-ul folosește la bază Simulatorul dinamic de incendiu (Fire Dynamics Simulator sau
FDS) conceput și dezvoltat de Institutul național al standardelor și tehnologiei (NIST).
Software-ul PyroSim, pentru a arăta diferiți parametrii asociați unui incendiu (flacără,
fum, radiație, etc.), se folosește de FDS, care ține cont de curgerea fluidelor (Fluid Flow),
diferențele de densitate și cele de temperatură și poate arăta evoluția fumului într-un spațiu cu o
geometrie mixtă sau chiar repartiția temperaturii în diferite planuri.
Focarul a fost reprezentat de un corp cu o suprafață totală de 0,24 m2 și o rată de transfer
de căldură pe suprafață (HRRPUA) de 1050 KW/m2 (conform standardelor de simulare
Thunderhead pentru cluburi de noapte).
Pentru vizualizarea diferiților parametrii au fost amplasate 4 planuri de măsură (figura x
și figura y):
 Un plan orizontal de repartiție a temperaturii la înălțimea de 4 metrii;
 Un plan orizontal de repartiție a temperaturii la înălțimea de 1,65 metrii;
 Un plan cu repartiția temperaturii verticală;
 Un plan vertical cu gradul de vizibilitatea la înălțimea de 1,65 metrii.
 Fig.x – Planurile de măsură ale temperaturii

Fig.y – Planul de măsură a vizibilității

3.1 Parametrii simulării

Pentru rularea simulării au fost stabilite în mod convențional următoarele condiții și
parametrii inițiali ai simulării (figura c):
 Temperatura mediului ambiant: 23 [°C]
 Presiunea atmosferică: 1,01325*105 [Pa]
  Cantitatea de oxigen dintr-un kilogram de aer: 0,232378 [kg/kg aer]
 Cantitatea de CO2 dintr-un kilogram de aer: 5,95*10-4 [kg/kg aer]
 Umiditate relativă: 40%
 Accelerație gravitațională: -9,81 [m/s2]

Fig.c – Parametrii inițiali ai simulării

3.2 Evoluția incendiului în interiorul clubului de noapte

Incendiul s-a manifestat violent doar la început, în primele 20-30 de secunde. Această
dezvoltare rapidă a incendiului a fost datorată contactului direct dintre buretele fonoabsorbant de
pe stâlpul din stânga scenei (figura d) și cel de la nivelul planșeului (figura b.a).
 Fig.d – Stâlpul cu primul material care s-a aprins

La secunda 21 a simulării fumul deja acoperise întregul plafon și din cauza temperaturii
ridicate (peste 250 °C) a provocat topirea buretelui fonoabsorbant de la nivelul plafonului și
implicit căderea picăturilor arzânde pe pardoseală (figura e).

Fig.e – Secunda 21 a simulării

La secunda 36 fumul ocupă deja peste jumătate din volumul încăperii (figura f),
temperatura medie din spațiul respectiv ajungând la 383 °C (figura g), fiind deja letală pentru
ocupanții spațiului respectiv.
 Fig.e – Secunda 36 a simulării

Fig.f – Temperatura medie din interiorul încăperii pe durata simulării

Considerându-se ușile de evacuare în permanență deschise. Fumul a ajuns pentru prima dată în
dreptul acestora la secunda 72 (Figura h și figura i).
 Fig.h – Repartiția temperaturii la înălțimea de 1,65 m

Fig.i – Fumul de la nivelul ușilor de evacuare

Incendiul intră în fază de regresie începând cu secunda 143 (figura f), unde de altfel s-a
înregistrat și temperatura medie maximă din întregul volum al încăperii, mai exact 962,3 °C.
Bucățile de lemn de brad nu s-a aprins deloc pe durata simulării deoarece, datorită stratificării
rapide a fumului la nivelul plafonului, s-a redus foarte mult concentrația de O2 din zona
respectivă, nefiind îndeplinite condițiile pentru aprinderea lemnului respectiv.
Densitatea medie a fumului (figura j) din interiorul spațiului a crescut în permanență de la 0,22
g/cm3, la secunda 21, până la 1,19 g/cm 3, la secunda 175 a simulării, concentrația de carbon fiind
letală pentru ocupanții spațiului.

Fig. j – Densitatea medie a fumului