Istoria orașului Nürnberg, este strâns legată de istoria 

Sfântului Imperiu Roman. Conducătorii

acestui imperiu au ales construirea unei cetăți lângă râul Pegnitz, care apare pentru prima dată cu
denumirea Nourenberg (deal stâncos) în documentul numit Sigena, emis de către împăratul Heinrich
al III-lea în anul 1050. Asigurând granițele dintre Saxonia, Bavaria, Franconia de est și Boemia,
teritoriul s-a dezvoltat curând într-un târg liber.
Perioada dintre anii 1470 și 1530 este considerată perioada apogeului în dezvoltarea orașului
Nürnberg, chiar în ciuda repetatelor vendette și a conflictelori cu cavaleri, cum ar fi Götz von
Berlichingen sau Conz Schott von Schottenstein. Unele din motivele de creștere a bogăției orașului
erau excelentul meșteșug și locația orașului convenabilă ca un loc de comercializare în mijlocul
Europei. În această perioadă Nürnbergul, împreună cu Köln și Praga, era considerat unul din cele
mai mari orașe al Sfântului Imperiu Roman.
În perioada războiul de Treizeci de Ani, Nürnbergul era zonă de război. Cu toate că orașul nu a fost
cucerit, el a fost devastat și permanent slăbit din punct de vedere economic. După război, în 1649, a
avut loc la Nürnberg „Banchetul de pace” în care părțile participante la conflict au sărbătorit timp de
câteva zile convenția pentru sigilarea păcii.
Importante evenimente se petrec din 1796 la 1806. Sub presiunea administrării prusace din
apropiata localitate Ansbach, Nürnbergul se supune dominanței prusace. Contractul însă nu a fost
finalizat din cauza datoriilor Nürnbergului. În același timp în Nürnberg resentimentele populației față
de familiile aristocrate creșteau tot mai mult. Aceste operațiuni agitatoare erau să ducă orașul la un
pas de revoluție.
În sec. al XIX-lea Nürnbergul devenise un centru industrial al Bavariei. În anul 1835 între Nürnberg și
localitatea învecinată Fürth a circulat primul tren feroviar din Germania, Adler („Vultur”), pentru
servicii de transport de pasageri. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea în Nürnberg s-a
descoperit Rauschgold („foița de aur”), care erau foi extrem de subțiri de alamă.
Deja în anii 1920 la Nürnberg au avut loc adunările generale ale partidului nazist NSDAP. În oraș,
partidul nazist însă nu a putut câștiga niciodată alegerile. În principal orașul a fost condus de Partidul
Liberal DDP, și în același timp, din cauza importanței sale drept centru industrial, Nürnbergul era un
centru bavarez al Social-Democraților.
În perioadă național-socialismului orașul Nürnberg a fost ales de naziști drept oraș pentru
congresele naționale ale partidului (Stadt der Reichsparteitage), unul dintre cele mai importante
centre de propagandă nazistă. Legile de la Nürnberg, de asemenea cunoscute sub numele
de Nürnberger Rassengesetze („Legile Rasiale”), au fost decise în unanimitate la data de 15
septembrie 1935 de către partidul nazist NSDAP. Cu această decizie naziștii au pus baza legală dar
criminală a ideologiei lor antisemite.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Nürnbergul a fost intens atacat, iar la 2
ianuarie 1945 centrul vechi al orașului distrus aproape în întregime. În cele patru zile de luptă finală
din aprilie 1945 distrugerile au continuat. După război au existat propuneri de abandonare a poziției
vechi a orașului și de reconstrucție în altă parte.
După terminarea războiului, între 1945-1949, aici au avut loc Procesele de la Nürnberg, prin care au
fost judecați și pedepsiți cei mai mari criminali de război naziști.

Stemele orașului[modificare | modificare sursă]

În anul 1936 au fost adoptate două steme ale orașului:

 Prima stemă reprezintă un vultur cu cap încoronat de împărat, cu origini în vechi sigilii
datând din anul 1220.