I. 21 APRILTE V. 1871. - 16.

Abonamentul: :
. . 3 n. Linia . . 10 b.
. . 8
Reclame . . . . 50
6 . 15
. 30 Fapte diverse

Manuscriptele Scrisori
nepublicate se vor nefrancate se
arde. refusa
Unú 10
Redactiunea Administratiunea, Strada Nr. 11.

de Po- corespondintele Times" de care avu pentru

REACTIUNEA
gor, etc. co- la Paris cu data 25 curent scrie ridica.
EA prinde date interesante : Baricadele ele
a de di- de 500 metre.
mo-
la 9 ore. chiarh mate cu mitrailiese.
Memorandele scrisorile apo- dificarea ,
bombele mal Se soldati in casele
crife strini deja de da- baricade,
de Arculti de ceea ce eI a
fructele reactio- Se escita fórte indignarea parisia- se tine in nu
nare , detrimentuln constitu- anume urmatörele era luptel, de
tiune Restringerea bardath, cu tóte acestea nu avea in
Pe manoperile diplomatice a o Stradele vecine unel de
ce se din multe case sunth Ante-posturile versaillese se
se
sferele prin pruso- Neuilly in la 40 metre unulti de
de care tribunale, nu-
cu de dupe nisce
, de secu- cele capitale, de
porti, ba-
r6masti
a lege se va modca de captivitate, petrecute locuintele ricadele lorh. Versaillesil priimitti
democratiei , pentru a dénsa consecinte " se nu in comunicatiune
pimnitile
discredita natiunea institutiunile Ambele
Vedeti pa-
In Avenue Foy"
liberah, pe faimósele intea unei baricade a Versaillesilorh, a fi
cunoscutele strategh constitutiOnalismuln opunêndu-se baricade a comunis- Neuilly este plinh de
vernamentale ce re- guvernului nostru ? Desceptav- la de re-§I amicil

nostrn reorganisarea veti celn comanda, spunea port* mobilele.

de bande prin numirea av cu sacri- n'a despre multe
vietel vóstre, drepturile armistithl este prin urmare printre pers6nele
de functionari abusivi
de a continua Cu lantelorh printre nationali.
nile publice, prin arestarea ? vedea.
pentru tóte acestea ne contra a-
tenilorn de bande, prin ma- despre noi ,
a merge la ambulanta cea mal de a- care stria ar-
nifeste secrete opiniunei publice aceste mistitiului.
própe.
prefecti, prin amenintr perse- manopere infame care suntn care ne duse cash Se hipta va
contra prin atentata din cele mai odióse Intro ruinele multe diatti animositate. Pórta
rspandirea de sciri false ca- In contra constitu- cadavre de nationall in stare Maillot fórte

lomniatóre pentru natiune prin tiunei a mai de descompositiune. Casa, de ea n'are - Forturile
din nainte de de sper- ghiulele, era aprópe din Sudh trash
ataculn adusn contra tuturorn
toti aceia cari sub- din pers6nele
merilort trecute, prin urmare con-
lupta.
tra tuturorn alegtorilorn, contra a aderatn la o aseme- asupra se
Comune,"
Pentru a nu le de
mátórea caracterisare a
constitutiuno nea pro-
trupele din Versailles §i cate-o
gramh, le tualh din
prin neconstitutionale, :
cele positiunea
esle de din ghikele avoca-
amenintatóre ruinhtóre trei , din In
Parisulti cade
de a se da budgetele pe mai multi alimente.
din
a se : A a Pimnitele erail obscure,
Membril
aceste
sé abdie?, punga lovi o multime de secte cu
pe aceste ma- A dinastia de consti- s'a unel femel
mal pucinti barbare :
urmarea
infernale care suntt este a nismulh, balbuvismulh, colectivismulh,
de procura
de de este jacobinismulii, heber-
con-
Trupele din Versailles tismulti, unitarismulti , federalismulh.
tra constitutiunei, a face dinastia a
beciurile cu speranta de a Asth-felh se clasah
ce ne o din pentru paza
In ele cantitatea burile, publice,
prin a de- ghsitti. co-
despre care patriotica In- tasa de timire simpata (!) mitetelorh discutiunile preset
formatiunile Bucuresci dinastia. . . . morti. ajunsti o ,

nu face nici o mentiune: In strada Pelloner, unde a avuth a se guverna-

lupta cea mal viul, este, nu de a redige charta
ESTERIORÚ
n'a in picióre. anulul 2000 symbolult credintei,
o pri- Francia. mare parte s'a spulberatt de mitrai- ci de a lua resolutiunile
bdsadea privinta despre care liese. casermi jAcea cor- rute situatiunea din fig-care di. De
la programa amintire trecuth decompustt alti pre actele lorn o

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
tradictiune atatd sine, n'a fost o mal pa- deputatd rile de regiunile mai , ca
eat principiele sionat escerbata, ea lupta fórte :

ce ne la Sustinü Constitutiunea
nu e mirare déca valurile pa- mal multti, mai ;
trecute, la Londra, s'a póte VARIETATI
siunilorti a- dice
cutil o mare demonstratiune, la care sus-
de estraordinara, de scimd de : o
a data proiectd de lege in
privinta contributiunel pentru aprin-
bine, asta data s'ad In tinea ce se va - (La aceste se
tóte fortele esistente ale parti- se cere la locurile multti suceest o operetta noua
(chibrite), adunare tu- prin
delort pentru o victoria, care Indigo," de renumituld
multuósa, mM alesd de respectivuld
asigure domnirea uneia ordinel, I. Strauss. -
fabricanti, s'a ca se
reserva de a putea face
pentru totil-dé-una anl se va introduce
sinte parlamentululo masse. transactiune parte
putind timpd pe scena nóstra; de óre ce onorabiluld
In din 25 a par-
Theatrulul nationald
de Charles lke se
De la resultatuld
interpelatiune ces-
sci de asemenea va
depinde ca chiturile mucedite, s'ad arun-
tiuna amintite, ministruld Gladstone cauta in représentatiunea
tenta pentru tota-d'auna, - per- de din repertoruld thea-
a politia avea totd drep- nationale nisce resolup
lupta ea constitutiunea, francese germane. dorimd
presentarea caracterd tare, de
se 'naintea ce onorabilului
cestionate masse , óre ce
binele Comitetd.
nu asemenea

de
a masselord
luandd in
declara,
;
atuncl domni
tóte libertatile poporului.
!

- de Gherla)
din Tran-
gr.
consideratiune generale ce Nu e mirare valurile pasiunilord
devenitd o fluctuositate
INTERNE silvania, de e vacantd, din
-s'a deja contra contributiu- guvernuld nu se potti
retrage
care póte la - re- in privinta
giunile mal usque astrd,-- - Dacia ). s'a botezatt o
in privinta acésta,
budgete de contribu- - vedemd
s'a pusd nisce tinerl
de söra , póte de
tendinte patriotice
se vacanta;
poporuld basandu-se pe Canóne pre-
le sustine departe. tinde dreptuld de alegere gu-
actiune o ; pentru a demonstra ase-
Aceste proiecte fostd puse vernuld voi denumésca
prin chiard In alegerilortí menea nobile
ordinea
,
pentru
se Incepe discutarea
de
de
prin prusiene mal
-- de
se demne de laudatt,
atuncl , candd
bund
pe
demnitate a
pentru a-
desemnatd pe
canoniculd care po-
la resultatulti alegerl depinde care de sigurd,
porulti voiesce prea ultra-
ca mal Domnitoruld descepta o emulatiune in
Ministruld de a In conferinta gr.
?! tinerime ,
Senatulul proiectd de de la Alba-Julia anta-
ce vrea altord forte mal agere. Credemd,
vinta bisericel de statd. Negrutid, a
bine
Nu déca mal e de
ardta
Papa se
e
spre a
putere, pré a- acuma téra scie - in Co-
pe
din :
inscrip-
Hie Niger
audiente privat e. ce-a cerutd de lumna nu est, tu, Romane, caveto ?
Turcia. la Camera ; - scie, de va pune candidatura cesta e negru de eld,
la Camera viitére depinde ca cercd de alegere , déca vorti Romanilort, se Se In-
De la Constantinopole, se constitutiunea umanitate , va priimi urmarea acesta
din 26 ministruld de
aceea, se sugrumetóte va lucra te- malitióse pe
esterne a primitt scirea regenta
de cari reactiunea renuld economicii-comerciale. des-
Serbia
realisarea
din pentru
Serbia,
natiunea nu e pre aceea nu ne spune,
partida va
-
déra, la alegerile ,
Romania, Munte-negru, Grecia prin alte Rhodus, salta!
itére are se decida, ca: se SCIRI
prin scire, pe
a fostd de surprinsti,
se - Juoi séra ) se o
Estrase din Monitort.
de s'a - Situatiunea e férte
toate
, Bulgaria ",
Voivodd
, :

Prin decretd data din

credemd scire e
o inventiune a o ferma resolutiune a care va avea locd In Sala Boseld. - jude-
Serbia In genere a popérelord cre- póte salva téra de pericolele Piesa, precumd se vede, e o traducere Prahova este convocatd se-
ne neamicil. din bulgarei, actorl siune estraordinara pentru de
§tine din Orientti, cari nu mai potd
scapa de protecPunea pro- se nostri piesele nóstre natio- Maid
tectorl ce li se obstrudd sila. de pentru aceea
D. de Radovici, aginte
rilorti de prin districte, aceste ne de
generalti virtutea
precisatd principiele ele. - facemd,
de la
MISCARI ELECTORALI constitutionall, ca !
a Bucuresci pentru cate-va
acestora umple colénele - Domnulü Pascaly care mal in timpuld absentei
pentru la promisiuni prospecte vage , trecute a aid de la D-séle, afacerile onorabila
elegeri de a ajunsti acuma de potd crea candi- i-a consulatd Germaniei se
calminatiunea actiunel sae, de deputatt o punte cumpere o de la so- vord gera de care D. Thielau, gen-
pentru de a trece cietatea , - care se- tilom al camera Maiestatil im-
tabere antagoniste cea va necesitatea, va representatiimi Theatruld vice-consuld ad-
mare activitate pentru asigurarea interesele de-cumd nu , din
vingerel, onorabilului Comitetil theatrale, vomd
pare mal se de esistenta viitoruld evea la o mo- - Prin apostild pus pe
scie, parte se crede trei. desta representatiune a Tha- interne
va a- Din partea pro- romane, de Pascaly, No. 4,988, pe basa aliniatulul
o détá fesiunea de credintä a candidatului de nu se schimba de sub art, din

www.dacoromanica.ro
 s'a incuviintatti Bucu- Harde ! dura, dura, dura, nu de fostn
ca de la ura acolo pentru
Ministerulti
Barbu Catargiu de eu d'a dura, obligatiuni
situatti cuartierul S. Voivozl, Mtatura. de romane. Tribunalulti La 7 .viitorh, pentru
rea apeduct la Cotrocensi,
culórea de Verde, VI a respinsti cererea actorehfi ,
arropierea (Detaliuri,
targiu, ca serve a de Costeo Bizicu,
asemenea tribu-
No. 86).
comerciale edinta din 25
-
Cu Hiotu voinicu. - La 22 reconstruirea
respinsti contra
peste apa Valea-
respingetóre. Aceste de- Mare, depe Pitesci-Slatina.
Vorn jóce to
nu prejudeca causa
Nu dura cea de 3 la ministeruld res-
peste tottit. -
bath prin , pentru intreprinderea de aprovi-
Anume din cestiune ale- sionarea de necesariii
nu jocn de voie,
Veti juca
gatiune s'a la pre- Oltenita porth.
de nevoie.
sentarea respective, Conditiunile se vedea Mon. Nr. 77).
! dura, dura, dura,
o dura, origi- Comisiunea
e
din gura. este de incatult
Halde ! dura, dura, dura,
HM de ! dura, dura, dura, Dr. Strousberg. Ambele - La 24 la pentru
C'o d'a dura.
s'o umplea aceste circumstante nu a- inchirierea No. 29 de de
d'a dura VII de St. Anton , a ghe-
flatti pentru a putea sta-
ce Dura dura privinta
retei No. 9, 17, 18 19 de véndare de
bili
Dura bate carne de piéta 24 Ianuariü.
prin actiu-
Dura 'n deaM la nea a trebuitl se respinga.
Dura dura
Cu Ministeruln de interne.
Dura bate
Pe La 3 a. pentru 200
Dura 'n pon' la palatn,
Dura chiart din satn satn.
DEPW lemne

de tine streint, La , in pretoriulh respectivu-

! coph la , pentru darea
Ce totn veninn. PARIS , 29 , S ore
dura 'n dere a objecte de fe-
frumost
dura, dura, dura, néta. - canonada necesarie atelieruhii de
s'a 'ntinsti secatura! linia ; forturile de la Imprimeriei Statului. detaliuri
C'a datt cutituln de
Dati-o, d'a dura, ; se Comuna Monit. Nr. 77).
dura, dura!
C'a mèsura. le va face sara , se va Eforia spitaleloril civile pentru aren-
s'a camt umplutn mfisura,
dea a ; 200 de sol- darea mosiei Morunglavu
dura tualului arendaiih, de 4
o
de in-
ura.
Din din tratti eri Paris. Compania de
!

de Nord va phtti 300 - La 23 la

o frumostt, civile pentru inchirierea pre anT
cocóne Lascarache C'a de osti. de de ; cele-alte loculut de spitalulh strada
Prind'-te Popa-Tache, ! dura, dura, dura, plAti Coltea.
dura bine, s'o de compania de , di-
vine.
de liquidare
C'al vie d'a dura, rectore absinte ;
hopa! ce 'n ura! Comuna va pune acea aclministratiune
Conform alin. din
cu spete late. sequestru. legea rurale art. din regulamentun
Lipa, lipa 'n Quartierula Dom- la sorti a seriilorh de
Cum la épte browsky se la Chateau-de-la-Muette comunali publicti spre
BULETINÚ generala de 23 Api-
de ! dura, dura, dura, Wroblesky la lit, la orele 12, se va efectua cincea
bine msura, y. tragere la sorti a de obligatiuni,
Galati, Aprile. portu-
ca d'a dura VÉRSAILLES , 30 Aprilit óre commitetului, de corn-
nostru
*erne diminéta. - Doua brigade missiunea prin
plecatn altale ne mentii. invitati
IV sosescn, cari din lipsa parcutti, castelultt cimi-
possessori de assemenea ca
multe la Brai- de la Issy vinti acea
Vin' cocóne Nicolache
nurile , spre a assista la acéstti tragere la sorti.
Cu Barba Petrache. la, spre a In decursuln
veri-o de
dupe Chindie, vr'o de nave
nu'sl banl visterie? dust la Braila, se BIBLIOGRAFIE
positull de o 20 raniti. Cimitirull de la Issy,
dura v este
mare de la Apele
la o de aprópe 200
se de§tépta,
metri de pare onor. parte
romanil de adaosn se adaoga.
acumn imininte. la
Bate dura tott locfi. topindu-se depe
dura, dura, dura, trebuie umfle cari ISTORIA RESBELULUI
Dunarea. Telegramele de la Turnu- FRANCO-GERMANU
de mesura ;
dura Magurelelort ne spunti, a II a acestel se

d'a dura. crescutn acolo. A:VIS sub

Causa
va apare
fosttit marea greu-
CELOR POSED BILETE DIN ACESTA LOTERIE.
se arata a fi fórte
V la sorti: de a aduna materia documen-
se avea
acuma
! 1096, 1147, 1306, 1319 tele necesaril la. compunerea acestei
; cate-va despre care nu
Ghinararilorn voi! 1382, 2921, 3199, 4191, 4224
lipsitt ce convine cam- limbele
barba de 4965, 5126, 6128, 7185.
phlui. la ne Cu cum ma-
din capti. principalti de
; semanaturile frumóse acum nu:
dura dura, a asupra 1319 ; celn
mergti bine ; se dea D-zet!.. Inf." va a apare
nu cMdura ; de asupra seriei 1147.
dupa care urina cea de a III-a
josa de - (Obligatiunile NB. Peste cate-va va pu- IV.
jiganie Fr. Pesse Dr. mmierile acestort editorti, H. C. VARTHA.

www.dacoromanica.ro
 A

Zane,
No. 10. Priimesce ori ce
TAT A. strada ,

23 DEUTSCH 23
de
de , de
acum
economice de parche-
strada Bati§tea No. 31.
tot un mare
PHENIX NOUI
de
cudpótne rurbale,

PENTRU TOTA ROMANIA

de de COVOARE. promisiuni de loterie, precum
Are a aduce la generale ASSIGURA
pentru pardos6IA. alte efecte de române streine se se
IN INCENDIULUI TRASNETULUI mi§chtóre Diferite TABLOURI gravure. vinde la D-nu MAURICE strada Ger-
§i nemi§chtóre, mobile, mArfuri, pentru portrete de formele. No.
de töte felurile de producte pentru fotogralle.- Necesarie de Asemenea asupra depourilort de
atât cursul la transportarea alte diferite articole de trebu- ce avantagi6se. (24-20
precum RECOLTA NOUA incióse de la f. George casele
se petrei premie avantagióse. suburbia Negustori , strada
Societatea este de de Preciurile cele moderate unti promp Sboru, No, 6, 4 camere o duo
guvern a avut destule de a da garantate. de pivnith, in curte fata A
probe de onestitate promptitudine la de pagube. se adresa la D. Dim. LazArescu, strada Lipscani, No. 72.

Ignatz Prager curtii I. S.

Rombilor

PALARII
IMPORTANTU PANTAZI
ROMANU
din de la Paris, mare intra la 21 Fevruari, BucurescI, strada N. 11
; procura materialele ce
spre de pentru specialitatea mea unde vis-a-vis de Prefectura
onóre a insciinta pe dupe evacuarea prusienilort din Champs Elysés (Paris) a a lucra cea mai mare parte din fabrice in strada Lipscani.
nobilime onor. pu-
la 14 Marti a avea mare cantitate de : Am assorti-
mare ment de birbitesti de di-
pentru ferite calitgti, la frun-
te
pentru copii de
ori-ce etate , de o qualitate
de satink de de China, Cren negre cele pentru
de
al-
Palmier, de Italia. tele, inventie
cleiu
ca nu
directe ce de diferite forme, Irland., diferite de etc. Invit pe onor. public a'mi
cele mai
fabrice ale pu Rog pe nobilime, pe onor. pe a visita magasinulú onora cred
situat calea , No. 8 , via-h-vis de prefectura capitalei , ca se de forme. preferat; asiga-
in favorabila positiune de a
infrunta ori-ce Ori-ce comande de se fórte grabnic. - moderate. superióre precum
a
ori-ce visitatorfi.
pe s_ rile celle mal modeste.
Magasinele melle se
Strada Lipscani. Grecil,
No. 2, sub :
Proprietarul Htelului Fieschi DE INCHIRIATU
COIFFEUR
face public din celle 7, 7. in strada Gabroveni, No. 47, de la George.
strada No. 9 sub al Hôtelului s'a arangiat mod con- Sub
Mari Prager, strad fortabile preciurile precum pe onor. public dupe 10
Carol, No. 21, sub : de lucru la d-nu Alfred Coif-
Prager. Pentru etagiul I de 4 &and redus la 3,50 forul, am in
tóte magad- 3,50 tari No. 17, unil stabiliment de
nele: LA PALARII 2,50 COAFAT pentru
- Asigurând appartamentele din ' impodobite mod pentru DAME. se póte se graul ,
promp elegant. Se vor ceda moderate. In ceea ce un mare assortiment de nomie de lemne. Din cea fabrich. Dorito-
preturi fórte moderate, sper tóte felurile de DAME,
a bucura de o privesce buchthria , cafeneaua serviciul , D-lui precum diverse din de a o angagia, se vorn adresa in Pasagiulh Românti,
clientelg. Ignatz Prager. cea mare curhtenie esactitate. G. fabricele celle mai accreditate. a 3-a, No. 6, la sub-scricul Haniotache C-nie.

STRADA HERESTREU STRADA

RENUMITELE solide de ne-at indemnat construim ase- modh distinsh, este aproban
DE din partea c. r.
menea machine WALTER A. WOOD, amatoril, atâth de machine de patentate, originale
in vedere cele necesarii aplicate deo- americane , sunth rugati a se adresa se póte din vreme
sebire citata de corespunde scopu- cAtre casele :
BucurescY, strada No 105, in strada

membrane Orele de pentru pro- De in suburbia de DEALU vechit

syphilitice cese , acte Stefan , strada Ver- de calitatea cea
licentiath in fost BAI
de procedurl, : dimi- gu, No. 74, o pereche , 500
se la tri-
i Vla§ca,
néta de la 7-10 de in- VI vedre de la DE ABUR, CALDE DE
radicalit, la 5-7. (4) de , cu K. Zipser ,
o de s'a cariera sa de ad- in fete calea No. 23. Strada No. 6, peste
de casuri, pe aceia NU msr. 160 cinci etc., de cazarma
bine-voi a'l ono- oca, 300 f. e de E VÉNZARE casele din
de Dr. Thör, pretul 650 gL strada onor. public, as-
ra increderea interese- re in Bucuresd, strada se adresa la Se
strada CaroL No. 54. visitese No. cele din
, curgtenia cea mai mare
Gabroveni, No. 10, la D. d. N. T. in subur- strade Rinoceru, No. 8. A
De la domiciliult in Bu- bia Negustoril, strada Mir- Bale
George Marinescu. se adresa chiar ele. (10. deschise de la 7 ore
case ale Ros- strada No. cea-Vodh. diminéta 6 ore
covski din suburbia 36, casa Sclivaniti, de negri, Se vinde casele din suburbea
un in celle de la 10 ore
Craiova, la Sântul George pe tineri, sunt de , proprietate a A se prompt
de 4500 galbenL strada Scarmile , No. 31. strada Vergu, No. 3. Matache adresa la administr. Oarului derate.

MM MARE

SE

HAINE BARBATESCI N
MAI DIN - APARE IN LA BONAPARTE
OFFERS AVANTAGIULU MAI PENTRU No. 10, COLTUL 10

10 BANI pentru de
eel ce diferitelord strdine,
ease, etc., ce antreprenorI de gasi in nostru
teatru, etc., publieitate, de óre ce e distribuit prin JACHETE
Case de tóte districtele la
pe to a se adresa la Strada Lipseanfl, No. 11, la noua
typographie F. Thiel.
NB. Pentru voi a însera ammciurT luna se.va face fasónele moderne eftine de
(36-33

Gerante resp. ILIESCU. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipseani, No.

www.dacoromanica.ro