I. VINERT 23 APRILIE S. V. 1871. 18.

Abonamentul:
. 3 n. Linia . . 10
. 8
Reclanie . .
6 . . 15
. 30 Fapte diverse

Manuscriptele
nepublicate se vor TOTE nefrancate se
arde. refusa
10
Administratinnea, Strada Nr. 11.

la conce- pentru a-hi restabili pe throne." in va abdica

Veni pe cestiunea va
din
districte, nu etc. berg, cu
voiasca a ne trimite ORI-CE Ciudate preten- care aduse necesarie!!!
la flnele le 'mai ciudate din Alta
comptul de ce
tiun
s'a spre aquilare. ele ne de de la tate disolvarea , ca :
A
thronului a regimu- afla principele nu a
ce ne domnesce, de nu regime consulare, a
ABDICAREA
SI trebui vorbe ideea de abdicare conditional
bune, se ivesce, se a Bismark, care
tesci pentru , nu ame- din urmatórea ca

De cóce, de nintari rele. din Berlin publicate in favórea concesionari-

dinastia Ne aminte foile :

pe calea reactiunei, un pe la finele resbelului franco-pru- Berlin , 3 Aprilie. situatiunea!

spectacoln se , urma me- , soli- care din lu-
nostri ; nu este scrisori de a me se asemenea
nu pe la strini, dicarea sea,
alegen!!!...
prin foile prin care se cerea modificarea Ast-felti abdicarea ne- cu ace-
de nuvele con- constitutiunei , abdicarea a devenitti ste infernale, cu aceste
tra4ictóre despre abdicarea ne- Domnitorului ,scria lucru la moda, care nu face tertipuri
abdicarea nostru. alti aceste a ajunsti ce le pen-
Oare dinastia ea vorbe semnificative , relevate de se confunde , putea tru ce le ?

o care a. Costa-Foru, confunda vre-o-data, si- vedea....

nite strinii remarcabile, cu nonime negativule cu afirmati-
Cetitorit nostri aminte ele vinn de la o de bindle cu adevrultr
de trista scrisóre a prin- : cu
Carole care a atAta de- Abdicarea a devenitt o come-
Francia.
prin sferele diplomatice, oficial diplomatica.
Alegerile in Francia scim
prin presa strina, a foste e crep Ce aceste basaconii, aceste fostA determinate pe de
par- ta de se pe spina- 30 Aprile. Aceste se

lamentult Româniel, unde rea care nu se noua lege municipale, pentru a

In o din lume, cAreia realisare s'a de
ministru Ghica a declarate In urma Parisului,
o dinastia ur- Adunarea de la Versailles.
sgomotele despre abdicare se MinistrulA de interne Picard,
pri- din nuott, a fi necontenitn jucaria reac-
tea alegerilorg a
Sgomotele despre abdi- actualele prime ministru, a strinilorn re-voitori !. o prin care li
care a amuti a. Lascar , chematti la o scire multa nicat6 instructiunile
linistea a palate d. mai cu ea ne vine se pórte domnh guver-
reveni inimile tutulora. , membri locote- alegerilorn de deputati la ocasiune. - cir-
msura patriotismului, culara are o colóre i
de o-data cu venirea domnesci de la Fe- care ne
a bunei credinte a nu e alta de o imitatiu-
actuale, de abdicare bruariti, In
ne a ce se ase-
din non, s
secreta a decisiunea Dom- guvernareentale ; ce ne
mine sub im-
subtn nitorului de a abdica nu din Viena Pesta :
modn conditionale; ast- i se va da budgetele Principele in- Nu o
se nistern din minoritate ! Nu Moldova acésta guvernuld s'a des-
a camerei se ce- multi acésta , o a acolo, in- popularisatA a
budgetele din Berlin , prin care se tr'unü aprópe de rea locurl,
póte o
se tára cu invasiu- : Printula de alegeri-
puterea esecutiva.
nea, se ale- urma staruintelore a re- ele in lor Lyon de-
ni se : la abdicare. Déca claratti cea
tie prin- causa Parisului,
plecate puterile interveni se va reintórce aceea se mArginesce la

www.dacoromanica.ro
lupta pentru conservarea Germania. fosta aperate cu
e causa La curtea din Berlin acuma se e altele urmatórele
din Francia. - Aci guvernula a cu planurile de Relatiunea oficiale despre Banatula nu
avuta ce pe - Comunei discutandu-se
din
a cunósce - din -

Belgia sunta merge-va la nerea Courbet, ca minis- ,

Ems, la una din Mile Austria.? - trula de Grousset s6 frunte,

In mica corespondinte Schles. puterilorn esterne manifeste spre negatori
unde domnesce ordina cea de la Berlin, a cere recunóscerea ca nostri conationah Ar-
acuma s'a o privinta la beligeranta, Grousset a dele-
agitatiune estraordinara a spiritelore. Gastein cu gatiunea afacerile esterne al nostri,
s'a de óre-ce relatiunile cur- nu e ca mal de
desceptata noua lege electorald, de la Berlin cu Austria a- Europa fie a pronun- acesta -
care acuma se in represinta- intime,
tinnea tóte de a- ale Franciel e chiara La aceste nu-
Partida , ce se numesce cuma aces- a pretinde calitatea de beligerante ,
, din tóte se imperie. Comuna o are Adica, nu
pentru restrangerea electo- La se presupune, Comuna a Bucuresct, care
pe din alegerea petrecere Grousset. consimtinda cu magiaril, acea
partea se sesonula de depinde alesa -- Pe Elysee a absurditate, Banatul nu
estinderea de la consiliele medicilora de la o mare manifestatiune a francmasoni- tota cu
drepta. voia imperatorelul. in favórea Comunel din Paris.- anima la loca scie bine, a-
La prima ne vine cam Baile de la Cate-va
provincid esista,
de cu albe
vedema fórte conveniabile la
de acolo cu nu-
Maillot,
libertatea, clericalii se rivalisa ajungendü, focula a
numi -
Gastein ; - In Banatula.
lupte cele de la Karlsbad multimea a
cugeta la partida or- Alta insit e
va mata nu se apropie, de óre-ce nu-
din Romania, face disor- e acea scire, duol parlamentart avea
magiara, care
dinile cele mart, de in la unula din aceste la Versailles, voia
cunósce mare imperia
sci Belgia pe dosa tre- de bM eel multimea magiarfi, - care de

bue starea lucrurilore, presentata duol nu dreptula a-

Contingentulul, de
partida de cu parlamentari, supra
D. opi-
e rocire mare pentru ; ge la Versailles.
niune,
de pentru e lucru constatata, tóte VFRSAILLES, 30 Aprile. a
estinderea ca or- convenirile suveranilorti
D-lui chiara a lu-
primita parlamentari
de la pentru adeverata or- cratti din oportunitate, ca in congre-
tale pentru francmasonilora francest, carora
dine libertate. sula mitropolitana din Sibia la
China declaratianilora
terea statutulul organict, se
acuma de de doresce
Scirile sosite de la Shanghai de
indelungat alesa tarea resbelulut guvernul
data din 12 Aprile positi- con-
din s'a desceptate Franciel nu capitula cu
gresuale, D. Mangiuca, a sustinute
vitate, a-
de nationalitate a populatiu- In
puterilora es- oportunitatea D-lui
inferióre, care e de origine so adreseze Co-
a consotilora
o prin care pretinde, ca a
Cetatenh Bel- ca restitue
pe chinesa, chiara o representatiune natio-
de origine se a conturbat'o.
nu se propun o instructiune a declarate nu
vlamani, apa- LONDRA, 30 Aprile.
care fi contradictiune per- esista.
satt de partida puternica a- server Galdstone D. inter-
cept& Coufuciu.
a desceptata se modificgrilorg bud- pelata privinta pe pri-
Prin dispositiune ,
getulut spune Bona- vata, a acésta
streinT,
Satisfacerea acestora la s'arg declaratt din oportunitate, de
porturile deschise comer-
justa, vallonilort de la Versailles nu chip guvernula res-
streina, de aci colo vora fi
nu vine la , vointa natiunel. finitula pective M. Sa fi sanctio-
ca
de aceea a creda e de natt statutulg organica.
este absoluta participarea la
a drepturile ca fie pri- 4is !
serviciele de aci in
de precuma vinta forma ce do-
colo , pentru streinilord ,
- chiara e de Bonapartisth supune
a-
origine
tentative de re-
acestul INTERNE
In pseudo-liberale ligionarie, nu se va putea core -1 Observer scrie
Frre-Orban se contra estinde- satisfactiune de cata pedepsirea cul- are vie o mi- - (Baba Pressa
electorala, pabililorg legHe in ale nisteriale. Disolvarea parlamentuluI nu boeréscg, vorbindg tóte a-
pulatiunea de sub influ- imperiulul. probabile. Partidulg se si- municipah, se vede e cam
enta clericalilora, prin partida din tóte puterile ca bine de intro

la a cabinetul actuale. Observer e

fosta
- vorba)
la alegerile comunali, de
fórte cola
chinesa, nici nu s'a publicat. pentru sustinerea cabinet.
l'a Demeur, sunta
opositionalú resolutti, care din nu o a pe
tra a propunerea, ca pri- - Apol se
vinta POSTA DIN URMÁ va I vomtl spune
se censurile, prin urmare PARIS, Aprile. a lui
La adresa mare. cinste omenio
- data din 28 : in nu e onóre a in luptit-cu
scia la Issy Vanves, forturile Albina, de

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
VII 6-lea. dumisale D-na 3. Adrianopolulti, patria a
! Taehe, vino la Mavropolu, Xenocrat , de
te de loca viraml lipsa saelora, etc. de
Suta de ocale... , ! . lasa leI 6000 fie-care stabilimente filanthropice,
Dou sute ans cand te mobile o scie, a
Hai! Stoene! cantarult, leturghie efecte ce cu totula tes-
mu§terii ca Pe la manastirea de la ! la incetarea dumisale din tamenta.
umpli hine La atuncea ocale-o 7-lea. dumisale aceste juste
parale te Elena Kiriazi de a generostt lau-
dumisale vi- dabile , care

- de ocale ! e ! - Hai! Stoene!

tele
la
ce
din de pretutindenea, spre a fi
Ce ! mu§terii ca ;
8-lea. Numai 2,000 laudatI de genera-
- Da, Stoene, ministerultt M umpli bine buzunarult,
din fondurile dumisale, cea cea
Il duce 'n spinare parale te
Dér scóte daraoa relelort ce are, a se viitóre, precumt este domnulti Con-
veçll ce rmane, e de gret? de testamentarg, stantin Xenocratu.
- oca TESTAMENTUL dumisale Priimitl, v D-le redactore,
creeri, tot set. apropriate, analogie dupe acte stima cu onóre a sub-
- frate nu ?
CONSTANTIN ZENOCRAT.
de cónstatare semna. A.
- Soiult avut ! administra-
ca acesta alte
nu bate un tenchit mai mult.
Dupe o care DEPEE TELEGRAF10E
a naturalmente chiara din nemi§catóre, dea
canda a din de ni- -- In urina
- - Ia cocke, sa-ti msura! Domnu Xenocrat, Moni- canonada a re-
ocale ! bre sta4 No. 70, a Doctore D. Kiriazi. In contra Issy, se
Acuma, daraoa. , . mare ! in a 3-a nu Testamentula de a muri executora admi- este
Ce colea care ? ce a reposata de ci nistratora dumisale In Adunare, Picard la
Contracte de ! de ocale ! Testamentula D-nu controlula ingerinta ni- Lyon loca turburan;
Augustt,
de dou-çlect! Xenocrat, a le caruia dis- altulti, in virtutea Tes- fectula Valentin a fosta ranitii
Dou-çIed defecte multe d'ale séle, se de administratiune ordinea s'a restabilita; asemenea ati
Peste ocale , testatorulul trece fosta turburan, dért gravitate,
- nu are Ba !
:

Casele cele din

esecutarea
deplina la comiteta de ad- Thiers (Auvergne);
astea este ghinarart ! culpabilil fosta arestatl.
, suburbia Popescu , ministratiune,
- Póte . . spunii
Picard dice nu a-
No. 49, colórea Ro§u, cu comunel
'n dara nu bate macarti.
prejmuirea de din per- tribue caractera alegerilora , de
Iv sunta destinate fondarea prin testamentula per- incom-
! la instituirea doctorulM G. Kiriazi, spre plecte; aceste
dai din cap ast-fel? Spune'mi-o curat... mele : Spitalulg Xenocrati. lua locula etc. natura a linisci Camera
De vre-o ? casele de la Tóte cele coprinse in testa- tórA.
A prin celorti de la pórta din facia
locuinta
servi se executa
Xenocrat
incetarea PARIS, 2 -
ocale !... slab e stt boert ! . ciale organisarea
Dér' póte c'o veni mai gret, locuinta intendinteluI acestul amt in extenso a de saluta
Déca péné-atuncea minister de publica, de 5 membri nu-
Va sta la Culte ca set. rea necesara. róse ale cestie, ono- mitI de prin indivi-
daraoa ani, 2-lea. Ca de alimentare rabila redactiune a Telegra- duale. va mal
care a spitala, se permita a face asupra delegatiunilortt
din anualmente suma de leI 40,000, juste comisiunilort; nu va fi responsabile
Un dram pentr-un as de preluabih din mo- 1. in nu po- de Comunit. Membril comi-
V
dumisade din de despre sunta : Antonie Arnaud, Léo
Prahova, plasa care o D-luI Constantin , Meilet, Ranvier, Pinat Charles
Vino, la tarabl!
este Theodor rardin. Formatiunea s' a
ocale ! bine
lumea te are de o slaM !
k. k. 6,000 cuma adoptata cu 45 voturl contra 23.
nu te 'ndoiesci. 70,500. miscaóre
De
3-lea. Lega 15,000 prin urmare fosta LICITATIE
S scótemú daraoa de la spate,
pe fie-care din ca cotestaton esecutorl Testamental
aceloril pete de uscatt, aI VASILE STOIANO-
mi-
Plust din sala Bossel, vechile VICI, facema tutulora ama-
pentru sta- 2. Constantin Xenocratu.
Si ce zero curatt!...
bilimente de , dupe deci- spre curagiost
VI 28
siunea deputatilora
de a se vinde cu
Coc6ne Petrache, de frunte Asemenea valórea ora putea
citatie de voe o cantitate la
Vin' la acuma s ! ce va resulta din periodica de rude ale du- mii la mil cinci
C'ai ocale destule de multe a misale, ocale tutuna care
prin trece, nu mt 4,800 tota miseria, citatie se va tine SATUL POEMI,
2000 se , se vinde
Bre ! este ! Suta de ocale din venitula pentru analogia
dupe loct.
ce tretinerea , plata cheltui amatoril se la ex-
spinare valori nominale; pe numita 300 pusa la satulti Poenh ;
care se nuoT, vie pen-
le daraoa
5-lea. din póte 100 nuol, o se adre-
In realitate sa la Teodor din
parte cheltuelile extraordinare
Hasnatarult nostru, boert piata Anton.
e hasnaoa, para Elena pen- scóterea redactarea 3-3 TEODOR VELCIOVICI.
E de greutate orfane. de constatare. PETROVICI.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

MARE DE

R A
SE

TOATI TEARA MAINE BUCURESCI

BATESCI
CELO DIN IN
LA BONAPARTE
OFFERÄ AVANTAGIULU CELLU MAI MARE PENTRU No. 10, COLTUL STRADEI ELARI 10
NUMAI 10 BANI LINIA Am primit pentru sesonul de
ce de institute straine,
case, etc., ce antreprenort de ma4
, teatru, etc., publicitate, de ce e AMERICANE,
Case de districtele pardesini
a se adresa la administratiune, Lipseanii, No. 11, la noua
typographie a D-lui F. Thiel.
NB. Pentru ce voi a anunciurt cu luna cu anu, se va face cele moderne §i preturile eftine
(36-33 21.)

la an. 1809 SOCIETATEA E ASIGURARE la an. 1809

NO IN
AND
SI
MERCANTILE
BUCURESCI

50,000,000 de reserva la 1869,

ce societate privinta , a Englitera pretutindenea,
ROMANIEI a din a priimi representanta pentru
pentru Romania.
Societatea contra pericolului de felurile de contra fabrici,
cereale in pe , mobile, a totn de deosebire solide,
la transportarea in magasie la asigurare pe cu anticipata, rabat insemnat.
Pentru contractarea precum orl-ce necesare se :
BIUROUL CENTRAL BUCURESCI 'GALATI JOAN
la Banca agentü generalü, agentil

DE
STRADA LIPSCANI No. 7. Strada Politil No. 6, peste de
part. II, lei noi . 1 68 casarma Se
de A. vol. de Feuillet,
......
volum. A APARUT TOT LA ACEASTA LIBRARIA
mal lei
,
CU MARGARITAS de Dumas
2 vol. lei noi . .
3

420
noi

noi
50
RAFAEL de Lamartine, 1 volum,
pentru a
50
limba
part. lei noi 1 25
partea II a III, lei
precedatä de un abecedar
onor. public, asigurand curatenia
sunt
unti servici
de la 7 ore di-
-
CESAR de Lamartine
- RICARD DE LEU de Walter
Scott, 2 vol. illustrate, 1. n. 4 -
noi
Pentru ce vor mai multe
10
sercitii asupra pronunciatiunii. minéta la 6 ore séra, de
STAVROS de Edm. About,
lei
RIILE
, 2 10
de Fr.
ISTORIA

NB.
vol. noi
ce vor
de Guizot,

tóte de
- essemplare 25 la
GRAMATICA
rabat.
A APARUT ACUM:
ROMANE de I.
Preciul

bDiEa
68 bant
nP, oset
pên
-15)
10 ore séra,
I.
5 lei . 8 li se vor mai scgdea Maxim, pentru Germa-
de Hugo, nilor, lei 3 35 da de 100 stânjini
nol 75
10 la
lungu de 7 latu. A se de cualitatea
TOT LA NUMITA LIBRARIA SE AFLA: adreca
STUART de A. Dumas, Ploesci la D. COSTACHE cea de VENZARE
lei noi. 2 50 METODA PRACTICA pentru a MATEI-V ODA aceeasi stradii,
la C. F. ZIPSER , ,
CH IS DE lei 6 limba du$ LA MONASTIREA SADOVA. - ROMANU Bucurescl, la D-nu C. I.
2 F. Ahn, part. I, lei noi . 1 68 ISTORIC DE A. PELIMON. strada Brâncovénu, No.20. No. 23.

RUSTON, PROCTOR LINCOLN

din pentru vinderea din acésta
Strada Nr. Cassa Nr.
NB. de locomobile , machine de machine de , ne adreseze
comandele, spre a li se putea procura la (1 5 15

Alexandru
CALEA CALEA strada Negutatori , No. 10. Priimesce
de , de de parche-
23 DEUTSC 23 de strada Bati§tea No. 31.
tot un mare de
PIHENIX TAPETURI
I cudpótne Srdusbtehrgt

CONCESIONATA PENTRU TOTA ROMANIA

PATURI de de COVOARE. efecte promisiuni de loterie, precum orT-ce
Are onóre a aduce la cunoscinta generale pentru alte de streine se se
IN CONTRA INCENDIULUI TRASNETULUI Diferite TABLO URI gravure. la D-nu RORNSTAIN, strada Ger-
§i binale, mobile, marfurT, fabrici, po- portrete de tóte formele. Hotel No.
verne, de foc töte felurile de producte in Asemenea avanséza asupra de orT-
ALBUMURI fotogralle.- Necesarie de ce (24-20
avantagi6se.
§i in cursul la transportarea alte diferite articole de trebu-
precum incióse de la Sf. George casele
se contra petrei premie avantagióse. suburbia Negustori, strada
Societatea este de concesionata de Preciurile cele moderate promp Sboru, No, 6, cu 4 camere o cuhnie,
a avut destule ocasiimi de a da garantate. de pivnita, curte fata A
probe de onestitate promptitudine la de pagube. se adresa la D. Dim. strada Lipscant, No. 72.

dou fete bia Negustorii, strada E VÉNZARE din msr. 160

case ale Ros- cind etc., strada oca, 300 f. e de
covski din suburbia No. 74, 650 un 82 , cele din re Bucuresd, strada
beddnu, Craiova, de adresa la
se ora§ul A se strade Rinoceru, No. 8. A Gabroveni, No. 10, la
de 4500 de ferti , loculti d. N. T. Opran, subur- adresa la administr. se adresa ele. (10. D. George Marinescu.
Gerante resp. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipseani, No.11.

www.dacoromanica.ro